Spitalul de Urgență MAI – Continuă tradiția de excelență a fondatorului, Prof. Dr. Dimitrie Gerota

Spitalul de Urgență MAI “Gerota”, spital departamental cu secții medicale și chirurgicale, și-a dezvoltat activitatea pe locul vechiului sanatoriu “Prof. Dr. Dimitrie Gerota”. Piatra de temelie a sanatoriului a fost pusă de marele profesor, în 1907, iar instituția i-a purtat numele până la naționalizarea survenită în anul 1948. Apoi, din nou, după 1998, spitalul a obținut reatribuirea numelui de “Prof. Dr. Dimitrie Gerota”. Alături de Carol Davila, Dimitrie Gerota este unul dintre fondatorii medicinei românești. El ocupă un loc de cinste în această galerie ilustră, împreună cu V. Babeș, G. Marinescu, I. Cantacuzino, T. Ionescu sau G. Asachi. Dimitrie Gerota a fost chirurg specializat în chirurgia urologică, urologia fiind un domeniu în care a adus contribuții importante – de exemplu, este primul care a descris fascia perirenală, care îi și poartă numele. În același timp, este considerat și primul radiolog și radioterapeut român. De altfel, introducerea în medicina românească a radiografiei și radioterapiei ... Citiți mai mult...

Spitalul Clinic CF 2 București – peste 70 de ani de istorie și planuri ambițioase pentru viitor

Primul corp al Spitalului Clinic CF2 din București s-a înălțat în anul 1942, mulțumită donației făcute de Casa Regală pentru muncitorii de la CFR, iar construcția întregului spital s-a întins pe o perioadă de 30 de ani, al treilea corp finalizându-se abia în anul 1978. Spital departamental al Ministerului Transporturilor (MT), el are ca obiectiv principal acordarea de servicii medicale personalului angajat și foștilor angajați din rețeaua Ministerului, dar și populației din afara rețelei, atât din București cât și din țară, din toate categoriile de vârstă, de la mamă și nou-născut până la vârstnici. Spitalul Clinic CF 2 are 551 de paturi, din care 21 pentru spitalizarea de zi, în secțiile - ATI (cu unitate de transfuzie sanguină), RMFB (recuperare medicală și fizio-balneoterapie), Medicină Internă, Cardiologie, Chirurgie, Ortopedie, Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Urologie, Endocrinologie, Neurologie și Pediatrie. La acestea se adaugă Laboratorul de analize medicale, Radiologia și Ambulatoriul Integrat de specialitate CF 2. Spitalul, care ... Citiți mai mult...

“Audaces Servamus” – Îngrijindu-i pe cei curajoși!

Spitalul Universitar de Urgență Militar Central din București, unitate medicală de elită cu o istorie de peste 180 de ani, a revenit recent în prim planul atenției publice. În ultimele aproape 3 luni, aici au fost îngrijiți cu abnegație și profesionalism, la fel ca în alte 9 spitale din București[1], pacienți răniți în incendiul de la Clubul Colectiv. Echipa spitalului este mulțumită de evoluția stării de sănătate a acestor pacienți, ocupându-se acum de recuperarea medicală a șase dintre ei cu ajutorul unor programe de kinetoterapie, asistență nutrițională și consiliere psihologică. De asemenea, pentru procedurile de recuperare medicală, spitalul folosește, pentru prima data, o instalație specială numită “Camera Hiperbară” care accelerează procesul de vindecare. Această facilitate de tratament de ultimă generație este numai unul dintre modurile în care Spitalul Militar Central oferă îngrijiri medicale adaptate cerințelor secolului 21, continuând tradiția de excelență și profesionalism începută acum mai bine de 180 de ani. Istoria spitalului ... Citiți mai mult...

Istoria Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia

În urmă cu doi ani, Spitalul Filantropia celebra 200 de ani de activitate neîntreruptă. Era un moment aniversar deosebit pentru ”cea mai longevivă unitate spitalicească de obstretică și ginecologie din România, cu funcționare neîntreruptă”. Nașterea Spitalului Filantropia este legată de numele Dr. Constantin Caracas. Absolvent al Universității din Viena, acest roman macedonean avea să revină în București pentru a practica medicina alături de tatăl său, Dr. Dimitrie Caracas. În calitate de medic al orașului București, Dr. Constantin Caracas va propune, în anul 1811, Marelui logofăt Grigore Băleanu, agă al poliției orașului București, deschiderea unei subscripții publice care să sprijine înființarea unui spital pentru "îngrijirea atâtor bolnavi fără mijloace, făgăduindu-mă și eu, să-i caut fără plată, toată viața mea". Printre cei care aveau să finanțeze construcția spitalului s-au numărat și Grigore Băleanu - cu bani, materiale de construcție și locul de lângă Cișmeaua Mavrogheni, Banul Radu Golescu, Logofătul Gheorghe Golescu, Băneasa Safta Brâncoveanu, Vornicul Nicolae ... Citiți mai mult...

Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie “Profesor Dr. Panait Sârbu” – la a doua tinerețe

Acum, la peste 60 de ani de la înființare, Spitalul de obstretică-ginecologie “Prof. Dr Panait Sârbu” trăiește o a doua tinerețe mulțumită profesionalismului și dăruirii colectivului său, care duce mai departe bogata istorie a acestei unități medicale. Clădirea în care funcționează acum spitalul, construită în anii 1921-1925, a fost școală de ucenici pâna în 1949, când s-a înființat aici o școală de moașe. În 1951 unitatea devine spital-maternitate, primind întâi denumirea de “Spitalul Unificat de Obstetrică-Ginecologie Giulești, ” după care, în 1955, cea de “Spitalul de Femei Giulești”. Istoria spitalului a fost marcată de activitatea Prof. Dr. Panait Sârbu, al cărui nume îl și poartă astăzi. Acesta a venit în spital în 1957 ca medic primar de obstetrică-ginecologie, devenind director al spitalului în 1969. A ocupat această funcție până la decesul său, în 1983. Prof. Dr. Panait Sarbu a avut o contribuție deosebită în dezvoltarea și promovarea unor tehnici chirurgicale inovatoare în domeniul obstetricii ... Citiți mai mult...

Spitalul de boli cronice Sfântul Luca din București are cea mai mare secție de îngrijiri paliative din țară

Spitalul de boli cronice Sfântul Luca, înființat în august 1973, este primul spital de stat din țară care a început să ofere îngrijiri paliative, în 1995. Acum are cea mai mare secție cu acest profil dintre cele (numai 17) de care dispune sistemul medical de stat din România. Istoria de 32 ani a acestei unități medicale din București este marcată de multe transformări. Astfel, unitatea a fost înființată în 1973 ca ,,Spital și Cămin Spital, iar în 1981 a devenit Spitalul Clinic de Dermatologie București. În 1994 și-a schimbat denumirea în Spital de Bolnavi Cronici și Geriatrie Berceni, iar din 2008 se numește Spitalul de Boli Cronice ,,Sf. Luca”. Acum, Spitalul de boli cronice Sfântul Luca are 300 de paturi, atât pentru spitalizarea continuă (în secții de recuperare neurologică, oncologie cronici – îngrijiri paliative, geriatrie și gerontologie, medicină internă cronici sau recuperare, medicină fizică și balneologie), cât și spitalizare de zi ... Citiți mai mult...

Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni – unitate de elită a medicinei românești

Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar‐Arseni este unic în țară prin patologia tratată în domeniul neurochirurgical, fiind cel mai important centru în acest domeniu de vârf al medicinei. De asemenea, spitalul figurează în topul spitalelor atât din București, cât și din România, prin numărul de paturi, numărul de internări și tipurile de patologie tratată. Istoria acestei unități de elită este una bogată, destinul ei împletindu-se fericit cu cel al câtorva personalități remarcabile ale medicinei românești. Prima clinică de neurochirurgie din România și, de fapt, din Sud-Estul Europei, unitatea a fost deschisă în 1935 de neurochirurgul Dimitrie Bagdasar. Ea avea atunci numai 10 paturi și funcționa într-un pavilion al Spitalului Central (cum se numea atunci) din București. Pentru această clinică, profesorul Bagdasar a reușit să recruteze o echipă profesională de neurochirurgie de prima mână: dr. Constantin Arseni, dr. Ionel Ionescu si dr. Sofia Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din România. La 15 iulie 1946, Dimitrie Bagdasar moare, iar activitatea ... Citiți mai mult...

O scurtă istorie a medicinei de familie

Deși reprezintă una dintre cele mai vechi specialități medicale, medicina de familie începe cu adevărat să aibă referiri în zona învățământului și cercetării mai ales începând cu anii ’80. Dezvoltarea medicinei de familie sau a medicinei generale este mult mai vizibilă în Europa decât în SUA. European Academy of Teachers in General Practice (EURAST) va fi creată în anul 1974. EURAST va fi și cea care va defini pentru prima dată atribuțiile medicului de familie. Totodată, în anul 1991, Organizația Mondială a Sănătății a elaborat și prima sa definiție - medicina de familie este specialitatea ce asigură asistența medicală primară și continuă, care prin acțiuni terapeutice, profilactice, educaționale și de recuperare contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității. O altă definiție elaborată de Societatea Europeană de Medicină de Familie (Wonca Europe) indică faptul că medicina de familie este o disciplină academică și științifică ce are un conținut propriu educațional, ... Citiți mai mult...

Câteva elemente despre istoria profesiei de asistent medical

Asistentul medical este profesionistul care își asumă responsabilitatea pentru îngrijirea continuă a bolnavilor, răniților, persoanele cu handicap, precum și a celor aflate în apropierea morții. El este, de asemenea, responsabil pentru educarea persoanelor, familiilor și comunităților atfel încât să-și păstreze sănătatea. Asistentele medicale sunt implicate activ și în activitatea de cercetare în domeniul sănătății, în management, în definirea de politici în domeniul sănătății și în sprijinirea drepturilor pacienților. În multe comunități din lume asistentele medicale cu pregătire post-liceală își asumă responsabilitatea desfășurării unor activități independente de furnizare de servicii de asistență medicală primară și de specialitate pentru persoane fizice, familii și comunități. În lume, asistentul medical reprezintă una dintre profesiile cele mai diverse și mai respectate din domeniul sănătății. Există mai mult de 2.9 milioane de asistente medicale înregistrate doar în Statele Unite și alte câteva milioane la nivelul globului. Cererea de asistență medicală rămâne ridicată, iar previziunile sugerează că o astfel de ... Citiți mai mult...

Istoria Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”

Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” are o istorie de 135 de ani. Primele barăci de izolare a bolilor contagioase în cadrul Spitalului “Colentina” al Eforiei Spitalelor Civile, asezământ ce exista deja din anul 1864, au fost construite și date în folosință în anul 1880. Peste 14 ani, cele câteva barăci inițiale s-au transformat în două pavilioane cu o capacitate de 40 de paturi. În anul 1921, acestora li se adaugă și pavilionul III cu încă 25 de paturi. În acest fel avea să ia naștere cel mai vechi spital de boli contagioase, din țară. Evoluția acestei unități spitalicești este, însă, strâns legată de viața și carierele celor care, de-a lungul timpului, au slujit prefesia de medic în acest spital. Primul nume de referință este cel al medicului primar Calistrat Grozovici (1862-1919). Această personalitate medicală care a condus “secția contagioși Colentina” în perioada 1900-1919 s-a specializat în boli contagioase și ... Citiți mai mult...

Istoria Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”

Actualul spital a fost înființat printr-o lege semnată de Regele Carol I al României la data de 10 martie 1906. Cu acel prilej se hotăra construirea unui mare ”ospiciu sistematic de alienați lângă București, conținînd 900 paturi de clasa a II-a și 80 paturi de clasa I, pe terenul ce Eforia Spitalelor Civile din București, posedă în acest scop între Filaret și Văcărești. Clădirea acestui ospiciu pentru care se destina suma de 2.500.00 lei, se va face de stat prin licitație sau bună-învoială, cu condiția ca întregul ospiciu să se construiască în cei doi ani care urmează”. Urmare a acestei decizii, Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia” a fost inaugurat în anul 1923 în București, ca un spital de nivel european și cel mai mare de acest tip din România(34 pavilioane și 2000 paturi). Spitalul poartă numele ctitorului și primului său director, fapt consfințit după 75 de ani prin Ordinul Ministrului ... Citiți mai mult...

Istoria Institutului C.I. Parhon

Crearea unui institut în domeniul endocrinologiei a reprezentat o preocupare pentru profesorii C.I. Parhon și Șt. M. Milcu, secondați de dr. Marcela Pitiș, care s-a materializat la 8 noiembrie 1946. Atunci, Regele Mihai semna Decretul-lege nr. 895 care aproba raportul ministrului Sănătății, marele neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înființare și organizare a Institutului de Endocrinologie. La momentul înființării, morbiditatea endocrină era ridicată și exista o masivă endemie de gușă, datorată deficitului de iod care afecta 25-30 % din populație. Aceasta avea efecte asupra sistemului endocrin și în patologia altor organe. În plus, exista o școală puternică de endocrinologie care se dezvoltase pe parcursul ultimei jumătăți de secol. Instituția nou creată avea să funcționeze până în anul 1948 în Spitalul Colentina, pentru ca apoi să fie mutată în spațiile Sanatoriului Saint Vincent de Paul. De-a lungul timpului, Institutul avea să fie subordonat Ministerului Sănătății, Academiei Române, Academiei de Științe Medicale, pentru a reveni, în ... Citiți mai mult...

Istoria Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”

Prof. Dr. I. Cantacuzino și Dr. G. Proca au fost cei care au promovat ideea de a construi primul spital pentru tuberculoză în București. Grație eforturilor acestor personalitățiîncepute în anul 1902, a fost creat Spitalul Filaret din Dealul Filaretului (actuala Șoseaua Viilor nr. 90), în anul 1906. Era un produs al unei inițiative private. La inaugurare, era un spital cu 80 de paturi pentru bolnavii cu TBC deschise sau înaintate și 20 paturi de sanatoriu pentru bolnavii cu forme nedeschise sau incipiente (actualele pavilioane II și III din Institut). Spitalul Filaret a continuat să fie o unitate de avangardă în promovarea ideilor progresiste care priveau organizarea luptei antituberculoase din România și formarea cadrelor de specialitate, în perioada interbelică. Prin demersul Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale, ca parte a unei strategii naționale postbelice, în cursul anului 1949, a luat ființă Institutul de Ftiziologie din București. Acesta a fost construit lângă vechiul Spital Filaret ... Citiți mai mult...

Istoria Institutului Clinic Fundeni

Una dintre cele mai mari și prestigioase unități medicale din România a împlinit, anul acesta, 55 de ani de activitate. Este o instituție medicală cu 1139 de paturi unde anual se internează peste 100.000 de persoane, se efectuează peste 300.000 de consultații și 6.000.000 analize și investigații. Institutul Clinic Fundeni a fost fondat în anul 1959. Este un centru de excelență în patologia dificilă cardio-vasculară, hepatică, renală, digestivă, hematologică, etc. Pe parcursul celor 55 de ani de activitate, specialiștii din cadrul unității medicale au reușit să ducă la bun sfârșit numeroase premiere medicale. Așa se face că aici, de lungul timpului, profesioniști ai institutului au salvat sute de mii de vieți în fiecare an, milioane de pacienți fiind tratați, în cele aproximativ 500.000 de ore de activitate neîntreruptă. Spre beneficiul pacienților, aici lucrează specialiști care îmbină practica medicală cu cercetarea fundamentală. De asemenea, Institutul Clinic Fundeni este una dintre cele mai importante școli medicale, ... Citiți mai mult...

Istoria celui mai vechi spital din București care funcționează într-o clădire emblematică a capitalei. Spitalul Colțea, la peste 300 de ani de la înființare.

Cel mai vechi spital din București (funcțional și astăzi) își leagă numele de cel al Spătarului Mihail Cantacuzino. El este cela care a pus bazele spitalului Colțea, la 14 decembrie 1704. Fascinat de modelul italienesc de la "Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti" din Veneția, care, la vremea aceea, era una dintre cele mai moderne instituții medicale din lume, Mihail Cantacuzino a comandat construirea unui așezământ de îngrijire a bolnavilor. Mihail Cantacuzino a rămas ”de veghe” la Colțea chiar și după moartea sa. Statuia spătarului, ridicată din marmură de Carrara de sculptorul român de origine germană, Karl Storck, străjuieste spitalul din 1869. Clădirea spitalului Colțea a adăpostit și cea mai înaltă construcție de la 1715, Turnul Colții."Peste turlele multe și ușoare ale bisericii Sf. Gheorghe, ochiul se oprea cu admirare asupra celei mai înalte și mai tari zidiri, turnul Colții, care domina orașul și-și arăta falnic crenelurile peste nori", povestea mândru fostul ... Citiți mai mult...