Analiza factorilor stresori si efectele acestora in viata personalului medical

Lista bolilor profesionale la personalul medico-sanitar în România, la nivelul anului 2007 (potrivit ”Cercetarii privind influenta factorilor de risc profesional asupra starii de sanatate, la personalul medico-sanitar dintr-un spital judetean”, Luminita – Mihaela Dumitrascu, Universitatea ,,Lucian Blaga“ Sibiu, Facultatea De Medicina ,,Victor Papilian“) cuprinde, printre altele: boli infectioase si parazitare; boala de iradiere; boli neurologice; neoplazii; boli psihice; devieri comportamentale; boli cardiovasculare; boli digestive; sindrom de ,,burn – out“;  stres ocupational.

Dar ce este stresul?

Conform publicatiei ”Stresul in organizatii” (Delia Virga), stresul poate fi definit ca „efortul cognitiv si comportamental de a administra (reduce, minimaliza sau tolera) cerintele interne si externe ale mediului, considerate ca depasind resursele persoanei” (Folkman, Lazarus, Gruen si DeLongis, 1986).

Unele cercetari efectuate pe un esantion format din personal de conducere din diverse domenii (inclusiv cel medical) la care se face referire in ”Ghidul privind evaluarea si prevenirea expunerii lucratorilor la riscuri psihosociale” realizat de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru protectia muncii ”Alexandru Darabat”, publicat in 2013, arata ca persoane de varste variate resimt diferit stresul profesional. Astfel, in intervalul de varsta 30-40 de ani, 58 % dintre cei intervievati spun ca se simt afectati de stres, 46% dintre cei din intervalul de varsta 41-50 de ani afirma ca resimt efectele acestuia si numai 38% dintre cei peste 50 de ani sunt de aceeasi parere. Explicatiile ar putea veni din faptul ca presiunile din partea familiei se intensifica tocmai la varsta la care persoana se afla pe o curba ascendenta a potentialului de munca si a aspiratiilor profesionale, avand de gestionat si cerintele crescande din aceasta zona. Alte studii arata ca la persoanele sub 40 de ani capacitatea sporita de rezistenta a organismului atenueaza oarecum efectul factorilor stresori.

Principalii factori care afecteaza rezistenta la stres sunt: personalitatea, varsta, genul si nivelul de instruire.

In ceea ce priveste personalitatea, sunt definite trei categorii de reactii la situatiile generatoare de stres:

-          comportamentul agresiv, cand persoana expusa devine furioasa, incearca sa domine si sa-i forteze pe ceilalti sa o asculte, avand un comportament tensionat, care sa duca la atingerea scopului.

-          comportamentul pasiv in care, in conditii de stres, persoana renunta la drepturile sale, la ceea ce simte si gandeste, se simte manipulata si neajutorata.

-          comportamentul asertiv, cand persoana lupta pentru drepturile sale, isi exprima opinia si sentimentele direct, dupa care se simte si mai bine, iar increderea in sine creste si mai mult.

Factorii de stres organizational, potrivit aceluiasi Ghid, afecteaza deopotriva barbatii si femeile. Barbatii devin, insa, agresivi, in proportie ceva mai mare, in conditii de stres, manifesta nervozitate si descarcare nervoasa, in timp ce femeile devin pasive, sunt marcate de sentimentul de vinovatie si manifesta o tendinta de retragere.

Unele categorii profesionale sunt mult mai puternic afectate de stres, comparativ cu altele. Din aceasta categorie mai afectata fac parte chirurgii si restul personalului angajat in sistemul de asistenta medicala, personalul din domeniul asistentei sociale, din educatie, pilotii, controlorii de trafic aerian, impegatii de miscare, politistii.

In ceea ce priveste stresul si efectele acestuia asupra personalului medical, un studiu pilot efectuat la inceputul secolului XXI de Agentia Europeana de Securitate si Sanatate in Munca asupra starii de securitate si sanatate profesionala in Uniunea Europeană arata ca 28 % dintre angajatii din sectorul de sanatate si asistenta sociala raporteaza ca sunt afectati de stresul in munca. Un alt studiu, ceva mai recent, al Agentiei Europene de Sanatate si Securitate in Munca a indicat ca medicii si asistentele medicale sunt afectati de stresul provocat de nivelul scazut de decizie, nivelul ridicat al exigentelor emotionale, nevoia crescuta de informare si pregatire profesionala, efortul crescut, iar in cazul asistentelor medicale si de ritmul de lucru crescut.

Dincolo de problema in sine, care ar putea fi solutiile? O prima metoda de gestiune a stresului poate fi orientata spre rezolvarea de probleme. In acest caz, emotiile negative generate de stresori, emotii al caror nivel este indicator al importantei problemei, sunt depasite prin gasirea celei mai bune rezolvari posibile ale respectivei probleme.

O alta maniera de gestionare a stresului o reprezinta adoptarea unor actiuni care sa minimizeze in mod direct emotiile negative. Aceasta se face prin modificarea volumului sau continutului gandurilor referitoare la sursele de stres. La limita, acest tip de strategie de control a stresului poate implica comportamente de evitare sau de refuz a deciziei, pasarea deciziei la o alta persoana sau o preferinta crescuta pentru pastrarea situatiei curente sau pentru o alternativa usor de rationalizat.

Separat de cele doua metode de gestiune a stresului care reprezinta extremele, cea mai utila este o strategie adaptativa de control activ a stresului.

Desi, exista, in mod clar, o creştere accentuata a nivelului stresului ocupational in sistemul medical la nivel european si a costurilor legate de combaterea acestuia, pana acum au fost realizate putine studii pentru a evalua impactul interventiilor asupra stresului. In ciuda acestui lucru, se pot face totusi cateva recomandari cheie pentru reducerea stresului ocupational la personalul medical, extrapoland rezultatele interventiilor efectuate in alte medii, precum cel corporatist, unde programe de genul “Corporate Athlete” (Atletul Corporatist) dezvoltat de  Human Performance Institute (HPI) din Florida sau “Work-life balance”(Echilibrul viata profesionala-personala) sunt aplicate pe scara din ce in ce mai larga, cu rezultate promitatoare. De exemplu, folosind experienta acumulata in 30 de ani de colaborari de succes cu o pleiada de lideri de clasa mondiala din lumea afacerilor, sportului, medicinei si a fortelor speciale de securitate (precum echipe FBI de salvare a ostaticilor), programul de training creat de HPI (realizat de Dr. Jim Loehr- psiholog si Dr. Jack Groppel) urmareste dezvoltarea capacitatii si abilitatilor participantilor de a atinge performante remarcabile in conditii de stres ridicat.

Masurile care pot fi implementate pentru reducerea risculului generat de stresul in munca pot include, ca urmare, nu numai procedee noi si eficiente de organizare a muncii in domeniul medical, promovarea participarii personalului mediu la luarea deciziilor la nivelul profesional adecvat, introducerea pauzelor reglementate, dar si programe inovative de informare si formare pentru angajatii din sectorul medical cu privire la diverse tehnici de gestionare a stresului.

Interventiile utile in combaterea stresului legat de munca pot viza, asadar, training-uri in managementul stresului, programe de sport, restructurarea cognitiva, strategii de comunicare asertiva si rezolvarea conflictelor, precum si training-uri in managementul timpului sau al nivelului de energie personala.

Managementul eficace al timpului este un pas important spre o viata mai putin stresanta, atat pe plan profesional, cat si personal. Astfel, una dintre strategiile care contribuie la combaterea stresului este iesirea din asa zisa capcana a “urgentului” prin prevenirea aparitiei in programul zilnic a lucrurilor urgente (acolo unde acest lucru este posibil), dar neimportante, pe care ne simtim presati sa le rezolvam.

Mentinerea sau refacerea energiei personale la un nivel optim in toate dimensiunile ei – fizica, mentala, emotionala si spirituala – este, de asemenea, de o mare relevanta pentru nivelul de stres resimtit la un anumit moment. Cand nivelul energiei personale este scazut, ne simtim stresati, suntem iritabili, nu ne putem concentra. La fel ca in cazul unui acumulator, avem nevoie sa ne reincarcam periodic rezervoarele de energie. Functionarea pe termen mediu si lung cu un nivel scazut de energie personala duce la cresterea nivelului de stres si transformarea lui in stres cronic, daunator sanatatii noastre.

Cum se poate reinnoi energia personala? Printre cele mai la indemana metode putem mentiona miscarea /exercitiile fizice, nutritia sanatoasa, somnul suficient (6-7 ore pe zi) si relaxarea aduse de petrecerea timpului liber impreuna cu familia si prietenii sau practicand activitati care ne fac placere.

Legat de nivelul energiei mentale si implicatiile asupra stresului ocupational in domeniul medical, este, de asemenea, important de stiut ca reincarcarea “bateriilor” trebuie facuta periodic in decursul fiecarei zile de munca. Astfel, perioadele de 60-90 minute de concentrare maxima pe o anumita activitate ar trebui sa fie urmate de pauze de 10 minute, acest mod de lucru in etape de efort fiind considerat optim pentru o productivitate sporita si durabila obtinuta cu un nivel scazut al stresului. Chiar si o mica pauza de 1 minut, luata deliberat, este benefica, in aceasta privinta. De exemplu, este posibil sa curatam fluxul sanguin de cortizol, hormonul stresului, doar respirand adanc – inspirand pana numaram la 3 si expirand pana numaram la 6.

Un nivel optim de energie personala ne ajuta sa ne simtim mai putin stresati: suntem mai rabdatori si perseverenti, mai optimisti si mai productivi, reusind mai multe lucruri intr-un timp mai scurt si sub mai putina presiune, ceea ce reduce si mai mult nivelul stresului. O spirala virtuoasa pentru o mai buna sanatate si calitate a vietii!

Cu toate ca exista mai multe strategii, nu utilizam toate metodele de control, ci doar unele dintre ele, cele cu care suntem cel mai obisnuiti. Se pot insa organiza programe de training care sa vizeze antrenarea personalului medical sa utilizeze, cu mai mare frecventa, cele mai relevante si mai eficiente strategii adaptative de control eficient al stresul ocupational.

Material realizat de Mirela Mustata

Share This Post