Din acest interviu am aflat că eforturile pentru a păstra tradiția și renumele Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” sunt rezultatul activității întregului colectiv format din circa 600 de persoane cu diverse specializări și niveluri de pregătire profesională.

Fără eforturile conjugate ale tuturor, acest obiectiv prioritar nu ar putea fi îndeplinit.

Asigurați conducerea unui institut care, în peste 60 de ani de la înființare, a oferit îngrijire unui număr de peste 30 de șefi de state și celebrități din lumea artistică și culturală din lumea întreagă. Ce faceți pentru a reuși să păstrați renumele acestui institut medical de prestigiu?

Aș dori să afirm chiar mai mult decât atât: în cei peste 60 de ani de existență, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” a acordat asistență medicală la peste 1 milion de pacienți, marea majoritate din România.

Aceasta a fost și dorința Doamnei Profesor Aslan: să dezvolte o metodă de tratament care să le permită oamenilor, în primul rând din țara noastră, să atingă o longevitate activă, adică, așa cum spunea adesea Doamna Profesor: „să adăugam ani vieții”.

De fapt, acest concept de Longevitate Activă reprezintă un obiectiv realizabil al asistenței medicale geriatrice. Un vârstnic dorește să trăiască ani mulți, dar nu în orice condiții. Dezideratul cel mai important este de a-și menține nivelul dorit de independență, în sensul de a fi capabil să ia decizii, dar și să le transpună în practică. De exemplu, o persoană în vârstă nu este neapărat perfect sănătoasă, dimpotrivă, constatăm că are o serie de comorbidități. Dezideratul este, însă, de a reuși să compensăm diversele afecțiuni, astfel încât să nu fie afectat nivelul de independență dorit de fiecare persoană. În acest context, pentru unii vârstnici este suficient să fie capabili să-și viziteze prietenii și să meargă la cumpărături, fără a aspira să efectueze drumeții montane săptămânal.

Doamna Profesor Aslan a creat o metodă complexă și individualizată de tratament care îi poartă numele și care și-a dovedit eficacitatea de-a lungul a zeci de ani. De aceea, Doamna Profesor a dorit să facă disponibilă metoda terapeutică la cât mai multe persoane, cu scop profilactic sau chiar curativ. În acest mod, a apărut ca o consecință firească și tratarea unui număr mare de pacienți străini, inclusiv șefi de state și alte personalități, deși acesta nu a fost un scop in sine.

Eforturile pentru a păstra tradiția și renumele Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” sunt rezultatul activității întregului colectiv format din circa 600 de colegi cu diverse specializări și niveluri de pregătire profesională. Toți își aduc în mod nemijlocit contribuția la menținerea unui standard înalt de calitate. Fără eforturile conjugate ale tuturor colegilor, acest obiectiv prioritar nu ar putea fi îndeplinit.

De fapt, de multe ori, pacienții ne relatează că preferă să apeleze la serviciile medicale de geriatrie oferite de Institut datorită profesionalismului și empatiei de care dau dovadă toți membrii echipei multidisciplinare care asigură aplicarea Terapiei Aslan.

Desigur că la eforturile personale contribuie și dotarea cu aparatură de înaltă performanță. De asemenea, poate nu în ultimul rând, aș menționa implicarea colectivului de cercetare și din învățământ într-o serie de proiecte europene, precum și participarea la manifestări științifice naționale și internaționale.

Nu lipsită de importanță este organizarea anuală de manifestări științifice cu profil de geriatrie și gerontologie la care participă invitați din țară, dar și de peste hotare, cadre didactice și cercetători cu multă experiență în domeniile îngrijirii vârstnicilor și al problematicii generale a persoanelor de peste 65 de ani.

Aș dori să subliniez aici că la toate manifestările științifice o mare parte dintre asistentele medicale din cadrul Institutului, dar și invitate din afară, participă activ, prezentând lucrări de cercetare foarte interesante.

Care sunt principalele reușite ale actualei echipe manageriale a Institutului? 

Din nou, aș dori să nu vorbim doar de echipa managerială, ci de întregul colectiv al Institutului. Reușitele sunt realizări obținute împreună și nu doar de o echipă care are menirea de a coordona activitățile.

Fiecare își aduce contribuția esențială la menținerea prestigiului Institutului și a calității serviciilor medicale oferite. Poate un semnal în acest sens este reprezentat de numărul mare de pacienți care apelează la serviciile oferite de Institut. Avem circa 40.000 de consultații de tip ambulator și peste 14.000 de internări anual, la care se adaugă, aș putea afirma, din păcate, o listă destul de lungă de așteptare.

În acest context putem considera că reușita cea mai mare ar fi menținerea unui nivel crescut calitativ al serviciilor medicale, fapt care păstrează dorința pacienților vârstnici de a beneficia de Terapia Aslan.

Ce planuri de viitor aveți pentru Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie ”Ana Aslan”?

Dorim ca și în viitor să menținem coeziunea colectivului Institutului, să oferim fiecărui coleg posibilitatea de a-și pune în valoare complet cunoștințele și abilitățile profesionale, în funcție de gradul de pregătire personală. De asemenea, un obiectiv important este menținerea imaginii pozitive a Institutului, atât în țară, cât și peste hotare.

În acest context, dorim să continuăm dotarea cu aparatură performantă, precum și participarea la proiecte de cercetare în colective multidisciplinare având membri din țară și din străinătate.

La 1 octombrie sărbătorim Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Ce însemnă, de fapt, a lucra cu pacientul vârstnic și a-l îngriji?

Activitatea medicală adresată persoanelor în vârstă presupune multă empatie, dar și sacrificiu de sine. Din păcate, adesea există o serie de prejudecăți legate de pacienții în vârstă, fapt ce determină o discriminare în acordarea îngrijirilor necesare bazată doar pe criteriul cronologic.

Persoanele cu vârste înaintate sunt considerate adesea ca fiind dificile, necooperante, că ar „pune totdeauna probleme foarte greu de soluționat”, că nu ar mai răspunde la tratamente. De cele mai multe ori, aceste prejudecăți sunt mult îndepărtate de adevar, dar sunt foarte greu de îndepărtat.

Îngrijirea pacienților vârstnici oferă frecvent multe satisfacții morale și spirituale.

Pacienții vârstnici trebuie priviți ca fiind, într-un fel, proprii noștri părinți sau bunici și poate, astfel, îi vom putea înțelege mai bine.

Toți ne dorim să ne menținem vitalitatea cât mai mult, iar conceptul de îmbătrânire activă a fost, la un moment dat, tema Anului European 2012. Deci, interesul pentru aria dumneavoastră este foarte mare. Cum se menține Institutul conectat la ultimele descoperiri științifice din domeniu?

Conceptul de „îmbătrânire activă” își are originea, din păcate, într-o confuzie de termeni. Îmbătrânirea este un proces de reducere progresivă a rezervelor funcționale. Pe de altă parte, un proces activ este un proces foarte intens.

Analizând aceste aspecte constatăm că expresia „îmbătrânire activă” înseamnă de fapt „o foarte intensă pierdere a rezervelor funcționale”. Desigur, nu acesta este obiectul geriatriei și nu este nici dezideratul oamenilor, în general.

Mai corect ar fi să fixăm ca obiectiv, așa cum arătam anterior, atingerea unei „longevități active” adică să trăim ani mulți, dar în condiții de menținere a nivelului de independență dorit de fiecare persoană.

Institutul a fost și este implicat într-o serie de proiecte internațioanle printre care aș menționa două proiecte care au avut drept obiectiv general trasarea direcțiilor principale de cercetare în domeniul geriatriei și al gerontologiei la nivel european. De asemenea, un al proiect foarte important s-a numit MARK-AGE. La acesta Institutul a fost partener, împreună cu alte 28 de centre de cercetare din întreaga Europă. Finalitatea acestui proiect a fost identificarea unei serii de markeri biologici de îmbătrânire care sunt foarte utili în stabilirea vârstei biologice a unei persoane.

Cum apreciați rolul organismelor profesionale de tipul Colegiului Medicilor sau Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali în dezvoltatea profesiilor de medic și asistent medical? 

Rolul acestor organisme profesionale este esențial. Ele au apărut ca o necesitate de a crea un cadru organizat pentru schimburi de idei, de informații, de modele de bună practică medicală.

De asemenea, au un rol extrem de important în menținerea unor standarde înalte de profesionalism și de ținută morală.

Nu în ultimul rând, aceste organisme apără interesele profesionale ale asistenților medicali, moașelor și medicilor. Existența lor este foarte importantă și se regăsesc în toate țările, nu doar în România.

Ce credeți că ar trebui ele să facă în plus sau diferit pentru profesiile pe care le sprijină?

Întrebarea aceasta este extrem de dificilă, trebuie să recunosc. Desigur că sunt aspecte care pot fi ameliorate, dar ele trebuie analizate punctual, de la caz la caz.

În general, simțim un sprijin continuu pe care ni-l oferă aceste organisme profesionale. Poate ar fi bine să apelăm mai frecvent la ele și să conștientizăm mai mult avantajele existenței lor.

 

Interviu realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în Comunicare și Relații Publice, PhD.