Istoria Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”

nasta1Prof. Dr. I. Cantacuzino și Dr. G. Proca au fost cei care au promovat ideea de a construi primul spital pentru tuberculoză în București. Grație eforturilor acestor personalitățiîncepute în anul 1902, a fost creat Spitalul Filaret din Dealul Filaretului (actuala Șoseaua Viilor nr. 90), în anul 1906. Era un produs al unei inițiative private. La inaugurare, era un spital cu 80 de paturi pentru bolnavii cu TBC deschise sau înaintate și 20 paturi de sanatoriu pentru bolnavii cu forme nedeschise sau incipiente (actualele pavilioane II și III din Institut).

Spitalul Filaret a continuat să fie o unitate de avangardă în promovarea ideilor progresiste care priveau organizarea luptei antituberculoase din România și formarea cadrelor de specialitate, în perioada interbelică.

Prin demersul Ministerului Sănătății și Prevederilor Sociale, ca parte a unei strategii naționale postbelice, în cursul anului 1949, a luat ființă Institutul de Ftiziologie din București. Acesta a fost construit lângă vechiul Spital Filaret al „Societății pentru Profilaxia Tuberculozei”, din Șoseaua Viilor, și a funcționat la început ca o structură distinctă de cea spitalicească.

Institutul era condus de un director, doctorul Marius Nasta, un director adjunct și de un colectiv științific compus din 5 șefi de secții: Secția de Cercetări, Secția de Dispensar, Secția Clinică, Secția de Studii și Armament Antituberculos și Secția de învățământ.

Considerat „organul tehnic al ministrului Sănătătii în toate problemele tuberculozei, care asigură cercetarea științifică a problemelor puse și formarea cadrelor de specialiști”, această instituție dispunea încă de la înființare de două filiale, la Cluj (coordonată de doctorul Leon Daniello) și Iași (sub conducerea medicului Nicolae Bumbăcescu).

Institutul și Spitalul „Filaret” au fuzionat în anul 1962, creându-se „Institutul Clinic de Ftiziologie”. Se consfințea, în acest fel, faptul că cele două erau interdependente și urmăreau aceleași obiective medicale.

Încă de la înființare, obiectivul principal al Institutului a fost „stabilirea unei concepții unitare de luptă contra tuberculozei, elaborarea unor criterii de dezvoltare a rețelei de specialitate, în concordanță cu principalele aspecte epidemiologice”. Derivând din acesta, Institutul își va orienta activitatea pe trei direcții, respectiv, pregătirea cadrelor de specialitate, crearea și consolidarea unor legături solide cu unitățile sanitare din teritoriu și cercetarea de ordin științific.

nasta„Proiectul pilot” pentru cercetările științifico-organizatorice pe țară va fi reprezntat de dispensarul noii instituții care deservea populația din sectorul 5 al Capitalei. De asemenea, în cadrul Institutului funcționau „Clinica de Ftiziologie”, condusă de C. Anastasatu, și „Clinica de Chirurgie Toracică”, sub coordonarea lui C. Cărpinișan. Preluând din tradițiile Societăților românești din domeniul pneumologic, Institutul edita, la rândul său, publicațiile „Probleme de tuberculoză” (anuală) și „Culegere de materiale documentare și metodologice”.

Denumirea Institutului se schimbă în „Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta”, prin Ordinul MS nr. 819 din 30.07.1990. Totodată, oferta de servicii medicale se lărgește, cuprinzind diagnosticul si tratamentul tuturor afecțiunilor pneumologice.

 

Surse de documentare:

www.marius-nasta.ro

‪www.romedic.ro

 

Share This Post