Crearea unui institut în domeniul endocrinologiei a reprezentat o preocupare pentru profesorii C.I. Parhon și Șt. M. Milcu, secondați de dr. Marcela Pitiș, care s-a materializat la 8 noiembrie 1946. Atunci, Regele Mihai semna Decretul-lege nr. 895 care aproba raportul ministrului Sănătății, marele neurochirurg prof. dr. Bagdasar, de înființare și organizare a Institutului de Endocrinologie.

La momentul înființării, morbiditatea endocrină era ridicată și exista o masivă endemie de gușă, datorată deficitului de iod care afecta 25-30 % din populație. Aceasta avea efecte asupra sistemului endocrin și în patologia altor organe. În plus, exista o școală puternică de endocrinologie care se dezvoltase pe parcursul ultimei jumătăți de secol.

Instituția nou creată avea să funcționeze până în anul 1948 în Spitalul Colentina, pentru ca apoi să fie mutată în spațiile Sanatoriului Saint Vincent de Paul. De-a lungul timpului, Institutul avea să fie subordonat Ministerului Sănătății, Academiei Române, Academiei de Științe Medicale, pentru a reveni, în zilele noastre, sub conducerea directă a Ministerului Sănătății.

Dacă la început institutul a purtat numele Prof. dr. C. I. Parhon ca un omagiu adus personalitatii savantului, acum el poartă denumirea Institutul Național de Endocrinologie C.I.Parhon.

Un extras din Decretul-lege nr.895/1946 arată care era viziunea asupra rolului institutului:

Institutul de Endocrinologie are drept scop organizarea, îndrumarea și promovarea studiilor și cercetărilor teoretice și experimentale în domeniul endocrinologiei aplicate în toate ramurile biologice si sociale, precum și articolul III: Pentru aprofundarea diverselor ramuri ale endocrinologiei, precum și pentru a obține facilitatea și eficiența în lucrări, activitatea institutului se va desfășura în următoarele sesiuni: endocrinologie clinică; morfologie; fiziologie; chimie; endocrinologie comparată; hormoni, vitamine, fermenți; psihologie endocrinologică; endocrinologie socială și gușă endemică; constituția endocrină.“

Acest extras din legea de înființare a institutului demonstrează viziunea marelui profesor C. I. Parhon.

La baza organizării institutului a stat Școala Româneasca de Endocrinologie. Pentru aceasta, endocrinologia reprezenta o știință de sine stătătoare, multidisciplinar complexa si de graniță, o ramură a biologiei și medicinii care nu era o simplă disciplină a medicine interne. Așa s-a adoptat și dezvoltat principiul legăturii dintre cercetare și învățământ, dintre experiment și clinică, dintre endocrinologia biologică și cea medicală.

Institutul asigură servicii medicale pentru o patologie, cea endocrină care reprezintă o direcție de interes major pentru Ministerul Sănătății. Acest fapt este demonstrat de existența unui program național de prevenție în patologia endocrină, finanțat de la bugetul de stat și argumentat prin aceea că, patologia endocrină – de la gușa endemică, la osteoporoză și de la tulburările de creștere a copilului, la tumori – este una cu o morbiditate ridicată, care afectează populația de orice vârstă și de ambele sexe și care afectează întregul areal geografic al României. De exemplu, datele epidemiologice arată că gușa endemică afectează până la 30% din populația țării, iar osteoporoza cuprinde o treime dintre femeile aflate in postmenopauză. Iar mărirea incidenței și prevalenței afecțiunilor endocrine, la nivel național este arătată și de listele de așteptare la nivel de secție și la medicii din cadrul Institutului.

Printre secțiile de elită ale institutului se numără și cea de Chirurgia endocrină, considerată ”Perla coroanei”. Astfel, din totalul pacienților externați de aici se distinge o rată ridicată a celor cu intervenții chirurgicale (93,65%), față de media națională (33,4%). Și aceasta în condițiile în care chirurgia glandelor endocine, îndeosebi cazurile cu complicații și comorbidități, nu se mai efectuează decât în puține clinici universitare. O altă secție importantă este cea de Terapie nucleară care asigură terapia cu iod radioactiv a cazurilor de cancer tiroidian. Aceaste este una dintre primele secții de acest fel din lume și, prin dotare și eficiența activității, una din cele mai importante secții ale institutului. Un alt segment important și fragil al populației aflat în grija Institutului este cel al copiilor cu afecțiuni endocrine. Acestora le este dedicată secția de Endocrino-pediatrie, departament de tradiție și prestigiu, care se identifică prin unicitatea activității și a rezultatelor deosebite

Institutul Național de Endocrinologie C.I.Parhon are 9 secții, 4 cabinete de specialitate, 5 laboratoare, un număr de 402 paturi, 17.428 pacienți tratați, 10.919 pacienți cu spitalizare continua, 6.509 pacienți cu specializare de zi, 387.057 servicii paracilinice și 11.163 consultații realizate în anul 2014.

Motto-ul institutului: Nu există civilizație fără hormoni tiroidieni (C.I. Parhon) vorbește despre o unitate medicală caredeservește pacienți de pe întreg teritoriul țării, 35% dintre ei doar din municipiul București.

Sursă de documentare: http://www.instparhon.ro/