 |
Imaginea unei celule care se divizează |
Ziua Internațională a Cancerului se celebrează, anul acesta, în mijlocul unei perioade de reacții aprinse stârnite de publicarea, la începutul lunii ianuarie a acestui an, a rezultatelor unui studiu efectuat de doi cercetători de la Universitatea “Johns Hopkins” din SUA și publicat în revista Science. Vogelstein și Tomasetti și-au propus să răspundă unei întrebări aparent simple, dar al cărei răspuns ar putea deschide noi piste în înțelegerea cancerului – de ce cancerele apar mai des în anumite țesuturi (de exemplu, intestinele) decât în altele (creierul)?
Pentru a găsi răspunsul, ei au analizat ceea ce se știa deja despre ratele de diviziune celulară într-un anumit țesut și anume despre celulele stem care reînnoiesc și refac țesuturile din organism, și cum este acest mecanism legat de riscul general de apariție a cancerului în acel țesut.
Cei doi cercetători au studiat literatura științifică apărută pe tema a 31 de tipuri diferite de cancer (cancer de plămâni, al tiroidei, colorectal, etc.) și s-au axat pe prognozarea a doua variabile pentru fiecare dintre aceste tipuri de cancer – riscul de a face acel tip de cancer pe parcursul vieții și cât de des se divizează celulele stem ale țesuturilor respective. Ei au găsit o corelație foarte strânsă între cele doua variabile – țesuturile în care celulele stem se divizează frecvent (de exemplu, colon) sunt mai susceptibile la apariția cancerului decât țesuturile în care divizarea celulelor stem este mai puțin frecventă (creierul, de exemplu). Astfel, de fiecare dată când o celulă se divizează pentru a crea două celule noi, ceea ce se întâmplă de miliarde de ori pe zi, există o “șansă”, foarte mică, dar există, de apariție a unei “erori” care poate face ca una dintre celulele nou-născute să înceapă transformarea într-o celulă canceroasă.
Preluând rezultatele în mod senzaționalist, multe publicații din toată lumea au anunțat imediat că două treimi dintre cancere sunt o chestiune de…ghinion, sărind, în mod greșit, de la a vorbi despre ratele apariției cancerului în țesuturi diferite la a specula despre ratele de cancer ale populației. Asemenea articole i-au determinat chiar și pe cei doi cercetători să încerce să lămurească opinia publică, Tomasetti explicând următoarele într-un interviu – “Nu susțin că orice caz de cancer apărut la nivelul populației este rezultatul unei pure întâmplări. Ce susțin este că există anumite țesuturi…pentru care există foarte puține dovezi că factorii ereditari sau de mediu joacă un rol în apariția cancerului.”
La rândul lor, multe voci din lumea medicală, publicații reputabile din domeniu și organizații ale pacienților cu cancer au etichetat acele prezentări din presă de tipul “două treimi din cancere apar din cauza ghinionului” nu numai drept simpliste și confuzante, dar chiar și foarte periculoase din cauza mesajului cu totul greșit pe care-l trimit printre rânduri, și anume că stilul de viață nu joacă un rol extrem de important în apariția cancerului.
Multe cercetări medicale au fost de-a lungul timpului prezentate mai mult sau mai puțin distorsionat în presă, însă, în cazul cancerului, miza este într-adevăr foarte mare, având în vedere gravitatea fenomenului la nivel mondial.
Cancerul este una dintre cauzele principale de deces în întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cu aproximativ 8 milioane de decese pe an la nivel mondial (dintre care 4 milioane morți premature, la vârste între 30-69 de ani), mai mult decât SIDA, tuberculoza și malaria la un loc. În fiecare an, peste 12 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer.
Celebrarea pe 4 februarie a Zilei Internaționale a Cancerului poate deci aduce o binevenită “reașezare” a subiectului pe agenda publică într-un mod responsabil, complet și corect prin reafirmarea puternică, dinspre lumea medicală spre opinia publică, a importanței vitale pe care stilul nostru de viață și mediul în care trăim îl au în a influența decisiv apariția acestei boli.
Astfel, s-a dovedit științific că un număr de factori legați de mediu și stilul nostru de viață pot afecta probabilitatea ca AND-ul nostru să se modifice înspre dezvoltarea unor celule canceroase. Printre aceștia se numără compușii chimici din fumul de țigară, lumina ultravioletă, obezitatea, inflamațiile cronice determinate, de exemplu, de anumite infecții, sau azbestul. Această listă nu este exhaustivă, iar foarte mulți dintre acești factori se află în controlul nostru, de la fumat la controlul greutății, la expunerea exagerată la soare sau la lumina ultravioletă din solare.
Și exact aceasta este deviza sub care sărbătorim anul acesta Ziua Internationala a Cancerului – “Stă în puterile noastre!”, care dă luptei contra cancerului o întreagă dimensiune pozitivă și proactivă, începând cu prevenirea și continuând cu tratarea lui. Campania promovată anul acesta cu ocazia Zilei Internaționale a Cancerului este axată pe patru componente:
Alegerea unui stil de viață sănătos, cu obiectivul de a-i ajuta pe oameni să facă alegeri sănătoase și a reduce factorii de risc sociali și de mediu. De exemplu, se estimează că dacă populația Marii Britanii ar fi avut un nivel de sănătate mai bun, ca. 600,000 de cazuri de cancer ar fi putut fi evitate în ultimii 5 ani.
Depistarea timpurie, cu obiectivul de a asigura existența unor programe cuprinzătoare de screening și accesul la acestea pentru o parte cât mai mare a populației globului, în toate țările.
Tratarea tuturor bolnavilor de cancer, cu obiectivul de a ne asigura că aceștia pot avea access la tratamente eficace peste tot în lume, fără ca acest acces să însemne sărăcirea lor.
Îmbunătățirea calității vieții, cu obiectivul de a înțelege și gestiona adecvat impactul pe care cancerul îl are, pe plan emotional, mental si fizic, asupra bolnavilor, familiilor lor și celor care-i îngrijesc.
Întorcându-ne la cercetarea care a stârnit atâtea controverse și la rolul pe care-l are stilul de viață asupra apariției multor tipuri de cancer, este important de menționat că acesta este arătat chiar de rezultatele studiului – există multe țesuturi pentru care apariția cancerului este influențată semnificativ de stilul de viață – pielea și plămânii, de exemplu.
Rezultatele studiului au arătat, în cazul acestora, o creștere clară a numărului de mutații celulare cauzate de factorii de mediu, ceea ce confirmă, de facto, că renunțarea la fumat și evitarea expunerii excesive la soare, printre altele, sunt, totuși, niște alegeri foarte înțelepte dacă vrem să fim sănătoși!
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
http://qz.com/320834/two-thirds-of-cancers-a-matter-of-bad-luck-not-so-fast/
http://www.worldcancerday.org/about-world-cancer-day-2015
http://eu-cancer.iarc.fr/eucan/CancerOne.aspx?Cancer=46&Gender=2
http://www.sciencemag.org/content/347/6217/78.abstract
