De ce credeți că a devenit ”siguranța alimentară” tema Zilei Mondiale a Sănătății de anul acesta?
În ultimii ani, siguranța alimentului a reprezentat o temă importantă pe agenda de lucru a instituțiilor internaționale cu atribuții în domeniul sănătății publice și nu numai. Acest lucru a fost determinat de o serie de schimbări petrecute la nivel global.
Dintre acestea aș aminti: 1) creșterea demografică care a determinat creșterea cererii de alimente, situație ce a condus la intensificarea și industrializarea agriculturii și producției animale. În acest fel, lanțul alimentar a devenit mult mai complex și, în consecință, riscul de contaminare a alimentelor a crescut; 2) globalizarea comerțului cu alimente și animale, turismul, migrația persoanelor – au condus la creșterea riscului de apariție sau de transmitere a unor îmbolnăviri prin intermediul alimentelor.
Schimburile comerciale la mii de kilometri distanță de locul producerii, contribuie la creșterea complexității lanțului alimentar și îngreunează foarte mult aplicarea măsurilor de retragere de pe piață a alimentului contaminat, mai ales când acest aliment nu este produs în țări din Uniunea Europeană. Alimentul din farfurie s-a ”globalizat”, ingredienetele folosite la prepararea sa putând proveni de pe toate continentele. 3) schimbările climatice – prin creșterea temperaturii, influențează riscul de contaminare asociat producției de alimente, depozitării și distribuției acestora; 4) modificarea stilului de viață, urbanizarea accelerată, au determinat creșterea consumului de alimente semipreparate sau alimente consumate în afara casei; 5) vulnerabilitatea crescută a unor grupe populaționale – vârstnicii, persoanele cu imunitatea compromisă, săracii, sunt mult mai expuși riscului de îmbolnăvire cu agenți infecțiosi, inclusiv cu flora condiționat patogenă. Iată doar câteva aspecte care pot afecta siguranța alimentului și pot pune în pericol sănătatea publică.
Dedicând ziua mondială a sănătății – 7 aprilie 2015 – siguranței alimentului, Organizația Mondială a Sănătății ( OMS) dorește să stimuleze acțiuni comune ale autorităților, producătorilor de alimente și populației, care să conducă la îmbunătățirea siguranței alimentelor pe întreg lanțul alimentar, de la fermă la consumator.
De ce este acesta o amenințare pentru sănătatea publică?
Este bine cunoscut faptul că nerespectarea cerințelor de siguranța alimentului reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice. Statisticile OMS arată că îmbolnăvirile prin intermediul alimentelor și apei de băut ocupă un loc important în cadrul morbidității, peste 200 de boli putând să apară datorită consumului de alimente contaminate. La nivel global, bolile diareice produse prin consum de apa și alimente contaminate determină 2 milioane de decese anual, majoritatea înregistrându-se la copii. În Uniunea Europeană, în anul 2012, au fost înregistrate peste 300.000 cazuri de boli infecțioase bacteriene datorate consumului de alimente contaminate, din care 304 cazuri s-au soldat cu deces. Se estimează că 3% din cazurile de îmbolnăviri datorate alimentelor afectează sănătatea pe termen lung.
Care sunt provocările din domeniul siguranței alimentare și ce se poate face pentru gestionarea lor?
La ora actuală, globalizarea comerțului alimentar face ca și problema siguranței alimentelor să capete o dimensiune globală. În plus, temperaturile crescute asociate unui lanț alimentar extrem de lung și de complex pot contribui la creșterea riscului de contaminare a alimentelor. Pot fi exemplificate, în acest context, micotoxinele din plante, ce se dezvolta fie pe camp, fie pe perioada depozitării, reziduurile de pesticide datorate utilizării intensive a pesticidelor pentru combaterea dăunatorilor, bacteriile patogene. De asemenea, schimbările climatice contribuie și la dezvoltarea vectorilor ce pot determina îmbolnăviri prin consumul de alimente.
O altă provocare pentru siguranța alimentelor o reprezintă rezistența la antibiotice, atât din punctul de vedere al sănătății publice, cât și al capacității sistemelor de sănătate de a trata infecțiile produse de acești agenți patogeni.
Prin globalizare, se așteaptă și o creștere a fraudelor în domeniul alimentar (de exemplu substituirea unor ingrediente din compoziția alimentelor cu altele mai ieftine) care, chiar dacă nu constituie un potențial pericol pentru sănătatea consumatorilor, determină o scădere a încrederii acestora în alimentele de pe piață.
Așadar, este nevoie de colaborare și cooperare atât la nivelul guvernelor, care să asigure aplicarea standardelor și reglementărilor legale în domeniul siguranței alimentului și să faciliteze campanii de informare a populației în acest domeniu, cât și la nivelul organismelor de reglementare din domeniul sănătății publice, siguranței alimentului, agriculturii și sănătății animalelor, care să actualizeze reglementările legale în raport cu dovezile științifice și contextul epidemiologic și, daca e nevoie, să introducă noi reglementări.
În ce mod pot alimentele să ne transmită anumite boli?
Alimentele pot să fie contaminate cu bacterii patogene, virusuri, paraziți, fungi, substanțe toxice prezente în compoziția lor naturală și contaminanți ce pot să ajungă accidental (de exemplu antibiotice cu care a fost tratat animalul sau aditivi adăugați în mod abuziv), sau contaminanți din mediul înconjurător (dioxina, metale grele, compuși organici persistenți). Prelucrarea termică incompletă a alimentelor de origine animală, manipularea alimentelor de către persoane bolnave sau purtatoare de bacterii patogene, prezența vectorilor (gândaci de bucătărie, muște, șobolani) în spațiile de depozitare sau preparare a alimentelor, folosirea în procesul de preparare a apei nepotabile, sunt doar câteva dintre modalitățile de apariție a bolilor infecțioase digestive datorate consumului de alimente contaminate.
Ne puteți da exemplu de boli provocate de ingerarea sau manipularea unor alimente contaminate de bacterii, virusuri, paraziți, agenți chimici și biotoxine?
Ca exemple de boli datorate consumului de alimente contaminate cu agenți biologici, aș menționa: 1) toxiinfectii alimentare, determinate de Salmonella, Campylobacter jejuni, E. Coli, Staphylococcus aureus, Shigella, Clostridium botulinum, etc.; 2) boala diareică acută, cu etiologie atât bacteriană, cât și virală. Într-un procent important de cazuri, etiologia este necunoscută; 3) hepatita virală tip A; 4) trichineloză, etc.
Referitor la consumul de alimente contaminate cu substante chimice, efectele asupra sănătății se manifestă mai rar sub forma acută, din acest motiv este mai greu să se facă legătura între consumul acestor alimente și anumite patologii. Se știe, însă, că prin expunerea cronică la diverși contaminanți alimentari, pot să apară alergii și reacții imunologice, intoxicații cronice, cancere, afecțiuni endocrine și neurologice, modificări comportamentale, etc.
Ce pot face cei care sunt implicați în lanțul producției, distribuției și comercializării alimentelor pentru prevenirea și detectarea problemelor cauzate de bolile transmise de alimente?
Operatorii economici din domeniul alimentelor trebuie să asigure condiții care să permită aplicarea reglementarilor referitoare la siguranța alimentului. Trebuie să aplice și să respecte bunele practici de producție și de igienă, să implementeze sisteme de calitate și de management al siguranței alimentului.
Dar consumatorii ce pot face pentru prevenirea problemelor cauzate de bolile transmise de alimente?
Consumatorii trebuie să se aprovizioneze cu alimente din unități autorizate și să le transporte și să le păstraze în condiții corespunzătoare de temperatură și igienă. Cele mai importante aspecte de care trebuie ținut cont sunt cele referitoare la prelucrarea termică a alimentelor de origine animală care trebuie să asigure o temperatură de minim 70 °C, în întreaga masa a alimentului, spălarea corectă, la jet de apa potabilă, a alimentelor ce se consumă în stare crudă (legume, fructe) și igiena corectă a mâinilor și ustensilelor de lucru, în timpul preparării și manipulării alimentelor.
Ce acțiuni sunt recomandate pentru îmbunătățirea siguranței alimentelor date copiilor?
Având în vedere vulnerabilitatea copiiilor la agresiunea agenților patogeni biologici și chimici, exigențele privind siguranța alimentelor pentru această categorie de vârstă trebuie să fie mult mai ridicate. Pentru acest motiv, Comisia Europeană a emis o serie de reglementări privind compoziția nutrițională a alimentelor pentru copii, reziduurile de pesticide, aditivii, materialele în contact cu alimentul, etichetarea, etc., reglementări ce trebuie respectate de toți producătorii de alimente destinate copiiilor.
Părinții trebuie să se asigure ca materiile prime achiziționate pentru alimentația copiiilor sunt de cea mai buna calitate, de preferat carne, oua, lactate, legume și fructe produse în agricultura ecologica și trebuie să respecte regulile elementare de igienă la prepararea și păstrarea acestora.
Dacă ar fi să ne dați câteva recomandări pentru siguranța alimentației, care sunt cele esențiale de care ar trebui să ținem seama?
Sigur că tot ce ține de siguranța alimentului este foarte important. Neglijarea unui aspect în acest domeniu poate avea repercusiuni foarte grave, ce pot duce chiar la deces.
Este important ca toți producătorii de materii prime pentru industria alimentară și toți operatorii economici care procesează, transportă, depozitează, comercializează și prepară alimente, să respecte cerințele privind siguranța alimentului, aceasta constituind o mare responsabilitate a acestora și, în același timp, o obligație.
Consumatorii devin responsabili de siguranța alimentului din momentul achiziționării. Conform OMS, pentru a avea un aliment sigur de consum, este necesar să fie respectate 5 reguli cheie: 1) păstrarea alimentului la temperatura corespunzatoare, acest lucru însemnând temperatura de 0 +4 °C pentru alimentele perisabile refrigerate și temperatura de -18°C pentru alimentele congelate. Mâncarea gătită, dacă nu se servește imediat, trebuie răcită și păstrata la frigider; 2) păstrarea separată a produsului finit de materia primă, în acest fel evităm contaminarea produsului ce se consumă ca atare, fără altă prelucrare termică, de la produsele crude, posibil contaminate; păstrarea igienei în zona de preparare, inclusiv igiena mâinilor; 3) prelucrarea termică, la temperatura corespunzătoare, în întreaga masă a alimentului; 4) folosirea în procesul de preparare a alimentelor, a apei potabile sigure și a unor materii prime sigure, necontaminate.
