Prognozarea riscului de îmbolnăvire cardio-vasculară este unul dintre subiectele care a primit multă atenție în literatura de specialitate din ultimii 5 ani.
Îmbunătățirea acurateții acestor prognoze s-a axat pe identificarea și modelarea factorilor de risc cei mai relevanți și a modalităților de colectare a datelor respective și pe dezvoltarea de metode eficace și eficiente de prevenție primară și secundară pentru grupurile care prezintă acești factori de risc.
Aceste procese de prognoză și aplicarea practică a rezultatelor lor au început să joace un rol cheie în dezvoltarea politicilor de sănătate publică.
ANGIOGRAMA unei inimi sănătoase – fotografie DE SPL/PHOTO RESEARCHERS, INC. PUBLICATă DE national geographic (http://science.nationalgeographic.com/science/photos/heart/#/heart-angiogram_986_600x450.jpg)
Formulele de prognozarea a riscului de îmbolnăvire cardio –vasculară dau estimări ale probabilității ca populații care prezintă anumiți factori de risc să dezvolte asemenea afecțiuni într-un anumit interval de timp. Astfel, orice intervenție care reduce apariția sau nivelul acestor factori de risc duce la scăderea numărului sau severității îmbolnavirilor cardio-vasculare.
Popularizarea acestor prognoze poate crește nivelul de conștientizare a populației asupra cauzelor apariției acestor boli care vin cu o povară semnificativă în privința morbidității și mortalității și poate duce la schimbarea de comportamente în rândul grupurilor vulnerabile în ceea ce privește adoptarea unui stil de viață sănătos.
Factorii de risc cei mai folosiți în diversele modele de prognoză sunt vârsta, sexul, fumatul, prezența diabetului, nivelul colesterolului și al tensiunii arteriale. Aceste date sunt relativ ușor de colectat, fiind disponibile mai ales în sistemul de îngrijire primară (cabinetele medicilor de familie).
De mulți ani, recomandările privind măsurile de prevenție a îmbolnăvirilor cardio-vasculare, precum infarctul sau atacul vascular-celebral, se bazau deja pe algoritmi relativi simpli care foloseau ca variabile vârsta, sexul, nivelul colesterolului sau al tensiunii arteriale, fumatul și istoria familială a incidenței bolilor cardio-vasculare.
Studierea și îmbunătățirea continuă a algoritmilor de prognozare a riscului de îmbolnăvire cardio-vasculară, o preocupare constantă a specialiștilor din domeniu, este benefică și pentru că importanța relativă a factorilor de risc s-a schimbat în mod semnificativ în ultimii 30 de ani.
De exemplu, nivelul mediu al colesterolului a înregistrat o tendință descrescătoare curând după ce statinele au început să fie folosite pe scară largă, dar în ultimii ani s-a stabilizat. O tendință similară s-a înregistrat și in cazul fumatului, în timp ce alți factori, precum obezitatea și diabetul de tip 2, au devenit mai prezenți. Mai mult, schimbările în factorii de risc nu au fost uniforme pentru ambele sexe sau diferitele grupe de vârstă.
De asemenea, au fost identificați noi potențiali markeri ai bolilor cardio-vasculare, inclusiv proteina C-reactivă (CRP), homocisteina, lipoproteina sau nivelul de calcifiere coronariană, care s-au dovedit a fi corelați cu apariția bolilor cardio-vasculare, dar a căror integrare în modelele actuale de prognozare a riscului de îmbolnăvire cardio-vasculară este încă o provocare.
Una dintre întrebările cheie legate de factorii de risc și aceste modele de prognoză este legată de interpretarea datelor. De exemplu, când datele ne indică un nivel estimat de 7% de îmbolnăvire în 10 ani pentru un bărbat fumător în vârstă de 40 ani, este incorect să înțelegem că acest bărbat are un risc de 7% de a suferi de boli cardio-vasculare în 10 ani? Mai degrabă, interpretarea corectă este că, din 100 de indivizi similari, ne putem aștepta ca 7 dintre ei să fie afectați de boli cardio-vasculare într-un orizont de 10 ani.
Care mai este, atunci, rolul clinicianului, dacă aceste modele de prognozare a riscului îmbolnăvirilor în funcție de diverșii factori de risc se folosesc pe scară din ce în ce mai largă și rezultatele lor sunt și la îndemâna publicului larg?
Rolul clinicianului este de a înțelege subtilitățile naturii probabilistice a acestor prognoze, mai ales faptul că ele dau estimări ale riscului existent la nivelul unor grupuri vulnerabile și nu la nivel individual. De aceea, pentru a ajunge la un diagnostic cât mai relevant în cazul unui anumit pacient, clinicianul trebuie să ia în calcul factori individuali suplimentari, precum nivelul de stres prezent în viața de zi cu zi a celui pe care-l consultă, stilul de viață al acestuia și istoricul medical al familie. De asemenea, clinicianul este chemat să determine nevoia de teste adiționale pentru a afla date noi care l-ar putea ajuta în a confirma un anumit prognostic. Astfel, aceste prognoze ale riscului de îmbolnăvire trebuie să rămână doar un instrument la dispoziția clinicianului, fiind contraindicat ca ele să înlocuiască consultația medicului și testele suplimentare pe care acesta le-ar putea recomanda.
În acest context, este important de subliniat că sunt din ce în ce mai multe vocile din lumea medicală care protestează împotriva absolutizării acestor prognoze, arătând limitările lor inerente, dintre care faptul că rezultatele lor nu pot fi aplicate la nivel individual fără consultarea medicilor cardiologi și că ele nu pot (încă) acoperi mulți factori relevanți de risc, precum nivelul proteinei C-reactive sau al citokinelor și stilul de viață. De asemenea, ei scot în evidență un pericol major al absolutizării rezultatelor acestor prognoze, și anume supraestimarea riscului de îmbolnăvire cardio-vasculară, supraestimare care poate duce, la rândul ei, la supraadministrarea tratamentului medicamentos, în special a statinelor.
Dar ce sunt statinele și de ce poate fi periculoasă supraadministrarea lor? Statinele sunt medicamente care scad nivelul colesterolului, inhibând o enzimă cu rol central în producerea de colesterol de către ficat (care produce aproximativ 70% din colesterolul total din organism). Administrarea de statine a cunoscut o explozie fără precedent în ultimele decenii, unul dintre acestea (atorvastatin) ajungând, în 2003, cel mai bine vândut medicament din istorie.
În cazul anumitor persoane (grupurile de risc fiind cei cu medicamentație multiplă/complexă, femeile, cei cu o greutate corporală redusă, cei cu vârsta de peste 65 de ani, cei cu diabet și boli de rinichi sau ficat), statinele pot avea serioase efecte secundare, precum creșterea riscului de apariție sau accelerarea evoluției diabetului, probleme de auz, amnezie temporară, neuropatie periferică, cataractă, leziuni musculare sau disfuncții hepatice. Din ce în ce mai mulți specialiști din domeniul medical cardio-vascular îndeamnă la administrarea lor cu prudență maximă, în cazuri specifice, la 1 din ca. 500 de pacienți (cei cu hipercolesterolemie familială sau cei al căror organism nu poate controla producția de colesterol). Acest apel vine într-un moment în care statinele sunt administrate pe scară largă, odată ce modelele de estimare a riscului de îmbolnăvire cardio-vasculară, conform cărora nivelul colesterolului este un factor important de risc, au ajuns în prim planul eforturilor de prevenție a bolilor cardio-vasculare.
De ce trebuie administrate statinele cu atâta prudență? Deoarece ele blochează organismul de la a produce această substanță vitală pentru buna lui funcționare. Colesterolul este un compus organic care face parte din grupa lipidelor și care deține multiple funcții în organism: – reglează permeabilitatea membranelor celulare față de anumite substanțe; – sintetizează corticosteroizii, hormonii sexuali (progesteron, estrogen si testosteron), dar si acizii biliari; – asigură metabolismul vitaminelor liposolubile: vitamina A, vitamina D, vitamina K și vitamina E. Stoparea producerii colesterolului de către organism poate avea efecte negative semnificative asupra bunei lui funcționări, avertizează mulți specialiști. Probleme de memorie și chiar apariția demenței sunt doar vârful aisbergului, dacă ne uităm la impactul unui nivel scăzut de colesterol asupra creierului. Alte posibile consecințe sunt și riscul apariției depresiei, bolii Parkinson sau a cancerului.
Specialiștii care îndeamnă la folosirea țintită a statinelor, pentru cei considerați a fi în anumite grupe de risc din punctul de vedere al estimărilor riscului de îmbolnăvire cardio-vasculară, militează, în schimb, pentru adoptarea unui stil de viață mai sănătos, care reduce, în mod sustenabil și fără efecte secundare, acest risc.
Astfel, aceste intervenții asupra stilului de viață (nutriție adecvată, exerciții fizice, reducerea nivelului de stres) au efecte tangibile semnificative asupra nivelului tensiunii arteriale, nivelului zahărului în sânge sau a trigliceridelor, importanți factori de risc în cazul bolilor cardio-vasculare, boli a căror incidență pare a crește din nou, după o stagnare de câteva decenii.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
INTERNATIONAL HEALTH NEWS – William R. Ware, PhD – Editor, nr 255 MARCH 2015
http://circ.ahajournals.org/content/121/15/1768.full
http://www.zoeharcombe.com/the-knowledge/we-have-got-cholesterol-completely-wrong/
http://www.biomedcentral.com/1741-7015/8/29
