11 iulie 1987 – ziua în care un nou născut din fosta Republică Yugoslavia a dus numărul populației pe glob la 5 miliarde. Din 1989, 11 iulie a început să fie sărbătorită în fiecare an ca Zi Internațională a Populației, pentru a sublinia importanța înțelegerii și găsirii unor soluții adecvate problematicii demografice. În 2011, populația lumii a depășit borna “7 miliarde”, fiind de zece ori mai numeroasă decât acum 400 ani, datorită îmbunătățirii standardelor de trai și medicale. Acest progres extraordinar, înregistrat în special în ultima sută de ani, a permis oamenilor să trăiască mai mult decât în secolele anterioare, speranța de viață crescând de la 30 de ani în anii 1800 la 67 de ani în primele decenii ale anilor 2000.
Creșterea remarcabilă a speranței de viață în ultimii 200 de ani se numără printre cele mai mari realizări ale omenirii. Dacă în anii 1900 cei mai mulți nou născuti nu depășeau vârsta de 50 de ani, speranța de viață la naștere depășește acum 83 de ani în Japonia (liderul mondial în această privință) și a atins 81 de ani în alte câteva țări dezvoltate. Majoritatea țărilor în curs de dezvoltare au cunoscut, de asemenea, o creștere constantă a speranței de viață, începând cu cel de-al doilea Război Mondial.
Aceasta evoluție este parte dintr-un proces mai general de schimbare a condițiilor medicale și demografice la nivel mondial, deși rata și calea de schimbare sunt relativ diferite de la o regiune la alta. Acest proces de schimbare se caracterizează, în general, printr-o scădere a fertilității, o creștere constantă a speranței de viață și o mutație în cauzele principale ale decesului de la bolile infecțioase la cele netransmisibile și la condițiile medicale cronice. În societățile pre-industriale, riscul de deces era crescut la orice vârstă și numai o mică proporție a populației atingea vârste mai înaintate. În societățile moderne, majoritatea oamenilor trăiesc cel puțin până la vârste adulte, iar decesul este concentrat în categoria populației în vârstă.
Victoria împotriva bolilor infecțioase reprezintă un triumf al proiectelor de sănătate publică din secolul 20, care au asigurat imunizarea a milioane de oameni împotriva variolei, poliomelitei și altor boli extrem de grave ale copilăriei, precum pojarul. Vaccinarea, care previne circa 6 milioane de morți anual, și creșterea accesului la apa potabilă au jucat și continuă să joace un rol esențial în această victorie împotriva bolilor infecțioase.
Prevenirea decesului infantil și faptul că din ce în ce mai mulți copii au început să atingă vârsta adultă, au fost, de fapt, motorul principal al creșterii speranței de viață în ultimele secole, în special în cazul femeilor. Astfel, mai mult de 60% din creșterea speranței de viață înregistrată între 1850 și 1900 în rândul femeilor din țările dezvoltate se datorează faptului că din ce în ce mai mulți copii de sex feminin au început să trăiască până la vârsta de cel puțin 15 ani și nu faptului că mai mulți adulți au atins o vârstă înaintată. Această ultimă evoluție demografică (scăderea ratei mortalității după vârsta adultă) s-a înregistrat doar începând cu secolul 20 și s-a accelerat în ultimele decenii ale acestuia, care au adus o creștere continuă a speranței de viață a celor din categoria de vârstă de 80 de ani și peste.
Atât țările dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare, sunt afectate de creșterea populației, desi populația primelor crește mai încet. La ratele prezente de creștere, populația din țările dezvoltate s-ar dubla în 120 de ani, în timp ce în țările în curs de dezvoltare, în care trăiesc mai mult de trei sferturi din populația lumii, acest lucru s-ar întâmpla în doar 33 de ani. Acest lucru se datorează faptului că 37% din populația acestor țări are mai puțin de 15 de ani. în timp ce în unele țări din Africa, ca 50% din populație este din această categorie de vârstă.
Dacă lumea ar fi compusă dintr-o sută de oameni, atunci:
– 50 ar fi femei, 50 bărbați
– 74 ar fi adulți, 26 copii
– 30 albi, 70 alte rase
– 2 s-ar naște și 1 ar muri în decursul unui an
– 1 ar muri de foame, 15 ar fi subnutriți, 21 supraponderali
– 77 ar avea o locuința, 23 nu.
În multe dintre aceste țări în curs de dezvoltare sunt chiar și acum probleme serioase în a asigura populației condiții decente de viață, așă că explozia demografică prognozată în cazul lor ar crea o criza social-economică majoră, cu impact dramatic asupra stării populației, inclusiv din punct de vedere al sănătății publice.
În plus, în ultimii ani suntem martorii unui exod record al celor dizlocați din propriile locuințe de diverse calamități, în special războaie – circa 60 de milioane de oameni, conform statisticilor ONU – și, tocmai de aceea, tema de anul acesta a Zilei Internaționale este “Populații vulnerabile în situații de criză”, iar Fondul pentru Populație al ONU are parteneriate cu organizații guvernamentale și non-guvernamentale din 140 de țări pentru a îmbunătăți și chiar salva viețile acestor oameni, prin prevenirea răspândirii bolilor transmisibile, prin reducerea sărăciei și stabilizarea ratei de fertilitate în rândul lor, ceea ce le-ar permite o viață mai prosperă și sănătoasă.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
https://www.nia.nih.gov/research/publication/global-health-and-aging/living-longer
http://www.who.int/bulletin/volumes/86/2/07-040089/en/
http://www.calendarlabs.com/holidays/international/world-population-day.php
http://www.unfpa.org/events/world-population-day#sthash.mxKFWFJG.dpuf
http://www.doonething.org/calendar/populationday.htm
http://globaldimension.org.uk/calendar/event/7363
http://www.unfpa.org/events/world-population-day#sthash.mxKFWFJG.dpuf
