Intestinul, al doilea creier?

intestinSerotonina este un neurotransmițător cu rol cheie în controlul emoțiilor și comportamentelor. Un dezechilibru în nivelul acesteia poate contribui la apariția depresiei, conform opiniei general împărtășite în rândul cercetătorilor din domeniu.

Având în vedere că depresia afectează circa 350 milioane de oameni la nivel mondial, reprezentând, astfel, un pericol major la adresa sănătății publice, cercetătorii au început să studieze amănunțit acest neurotransmițător în ultimii ani, iar descoperirile nu se lasă așteptate.

Una dintre descoperirile recente, care a atras multă atenție, este că 90% din serotonina din corp este produsă în intestin. De asemenea, se pare ca nivelul acestei serotonine periferice nu ar avea legătură numai cu depresia, ci și cu alte afecțiuni, de la sindromul colonului iritabil la osteoporoză.

Cercetătorii de la California Institute of Technology (Caltech) au arătat, pe baza a numeroase experimente făcute pe șoareci și alte animale de laborator, că flora intestinală ne poate afecta comportamentul și emoțiile, prin impactul pe care îl are asupra nivelului neurotransmițătorilor, printre care și serotonina pe care o produce intestinul. Pe baza unor asemenea studii, mulți dintre acești cercetători au început deja să numească intestinul drept al doilea creier.

Avem, de fapt, două sisteme nervoase – sistemul nervos central, compus din creier și coloana vertebrală / măduva spinării, și sistemul nervos enteric, sistemul nervos intrinsec al tractului nostru gastro-intestinal. Amândouă sistemele sunt create din țesut identic, în timpul dezvoltării fătului. Aceste doua sisteme nervoase sunt conectate prin nervul vag, al zecelea nerv cranian, care pleacă de la creier și ajunge în abdomen. Se știe acum că nervul vag este ruta principală folosită de bacteriile intestinale pentru a transmite informații creierului.

Din ce în ce mai multe studii arată că această masă de țesut neuronal, plin de neurotransmițători, care este intestinul, arată că acesta joacă un rol mult mai important decât simpla gestionare a proceselor digestive. Acest sistem nervos aflat în intestin determină parțial, în conjuncție cu creierul, starea noastră mentală și emoțională, precum și apariția unor afecțiuni variate, nu numai depresia.

Astfel, se pare că sistemul nervos enteric controleaza masa osoasă și funcționarea lui defectuoasă în privința menținerii unui anumit nivel de serotonină poate duce la apariția osteoporozei la menopauză, conform unui studiu publicat de revista Nature Medicine din SUA în februarie 2015.

De asemenea, se crede și există din ce în ce mai multe dovezi că prezența în sânge a unui nivel crescut al serotoninei produse de intestin poate cauza, cel puțin parțial, autism. Aceasta ar putea fi explicația pentru care atât de mulți copii cu autism prezintă anormalități ale tractului gastro-intestinal.
În acest context, este important de menționat și studiul publicat de Journal of Neurogastroenterology and Motility în decembrie 2011, care a arătat că anumite probiotice normalizează comportamentul anxios al șoarecilor cu colită infecțioasă. Un alt studiu a arătat că un alt tip de probiotice are un efect semnificativ asupra unui neurotransmițător – GABA – implicat în controlul multor procese fiziologice și psihologice.

Dar ce sunt probioticele? Ele sunt bacterii vii și drojdii care au rol benefic pentru sănătatea noastră, în special cea a sistemului digestiv, refăcând echilibrul florei intestinale. Aceste probiotice sunt produse în mod natural în corpul nostru, dar pot fi și luate din anumite alimente și suplimente alimentare, precum iaurtul și alte alimente fermentate, în principal produse lactate (kefir). Prebioticele, care sunt carbohidrați nedigestibili ce pot fi găsiți în cerealele integrale, ceapă, usturoi sau miere, reprezintă combustibilul pentru probiotice și joacă, deci, un rol important ele însele pentru sănătatea sistemului digestiv.

Un studiu revelator pentru rolul benefic al probioticelor asupra stării noastre mentale și emoționale este cel de la Universitatea California – Los Angeles, care a arătat că grupul de femei care consumase iaurt arătase un nivel mai bun al activității cerebrale și echilibrului emoțional în circumstanțe stresante decât grupul de control care nu consumase. Studii de acest gen fac parte dintr-un nou domeniu de cercetare științifică, de mare viitor, numit neuro-gastroenterologie, care deja cunoaște o dezvoltare fără precedent în ultimii câțiva ani. Acest domeniu ne va arăta cum funcționează acest “al doilea creier” al nostru și va demonstra rolul vital pe care îl joacă pentru sănătatea noastră fizică, dar și mentală și emoțională.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:

http://www.medicalnewstoday.com/articles/292693.php

http://www.scientificamerican.com/article/gut-second-brain/

http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2013/06/20/gut-brain-connection.aspx

http://www.webmd.com/digestive-disorders/features/what-are-probiotics

Share This Post