Noutăți în cercetările despre vitamina D

Știați că din ce în ce mai mulți cercetători susțin că, prin creșterea nivelului de vitamina D în rândul populației până la 50 ng/mL, s-ar putea nu numai elimina rahitismul sau osteomalacia, dar s-ar și reduce semnificativ incidența unei palete diverse de cancere, de la cel de endometru la cel de rinichi și colon, a ambelor tipuri de diabet, a fracturilor, a sclerozei multiple, a bolilor vasculare periferice sau a preeclampsiei?

Pelvis normal (stânga) fata de pelvis cu osteomalacie

vitaminaD

Astfel, într-un studiu prospectiv transversal care a implicat 3,121 adulți cu vârste peste 50 de ani (96% bărbați) supuși unei colonoscopii, vitamina D a apărut ca factor protector. Studiul a arătat că 10% dintre aceștia aveau cel puțin o leziune canceroasă avansată. În schimb, cei care aveau cel mai mare aport de vitamina D pe zi (>645 IU/day) aveau un risc semnificativ mai scăzut de a prezenta astfel de leziuni. Un alt studiu recent s-a axat pe sănătatea oaselor în cazul a 1179 femei la post-menopauză din zona rurală a statului Nebraska (SUA). El a arătat că subiecții care luau zilnic suplimente de calciu (1,400–1,500 mg) și vitamina D3 (1,100 IU) aveau o rată de incidență a cancerului semnificativ mai mică, în decurs de 4 ani, comparativ cu femeile care luau un placebo.

Este nevoie, bineînțeles, de mai multe cercetări, pentru a determina dacă deficiența de vitamina D crește riscul de cancer, de exemplu, și dacă un aport mărit din acest nutrient are un efect protector. Mai ales că datele pe care se bazează majoritatea cercetărilor care subliniază beneficiile vitaminei D sunt, în principal, studii de urmărire sau cohortă, date epidemiologice și studii de laborator, mai degrabă decât studii controlate randomizate, care sunt considerate a fi mai concludente. Chiar și așa, există speranțe puternice în lumea medicală că un nivel adecvat al vitaminei D are un efect protector asupra stării noastre de sănătate.

vitaminaD1În acest context, este important de menționat despre o meta-analiză a 13 studii pe termen lung (>3 ani), care a arătat că suplimentarea aportului de vitamina D a redus rata generală a mortalității cu până la 6%. O altă meta-analiză a arătat că cei cu deficiențe de vitamina D aveau un risc crescut cu 35% de mortalitate generală și că fiecare 10ng/mL de scădere a markerului vitaminei D din sânge ducea la o creștere cu 16% a acestui risc. Alte studii au arătat că cei cu nivelul vitaminei D în intervalul 0-9ng/mL aveau un risc de mortalitate prematură cu 90% mai mare decât cei cu nivelul >30ng/mL. Se pare, deci, că vitamina D ne ajută să trăim mai mult.

Dar haideți să vedem care este mecanismul prin care vitamina D acționează în organism. Este un element solubil în grăsimi, cu rol important în funcționarea organismului, regularizând, de exemplu, nivelul de calciu și fosfat. Astfel, vitamina D ajută la absorbirea calciului în intestin și menține concentrații adecvate de calciu seric și fosfat pentru mineralizarea normală a oaselor și pentru prevenirea tetaniei hipocalcemice. Vitamina D mai joacă și alte roluri în organism, inclusiv în modularea creșterii celulelor, funcționarea sistemelor neuromuscular sau imunitar sau reducerea inflamației. Multe gene care codează proteinele care reglează proliferarea, diferențierea sau apoptoza celulară sunt modulate, în parte, de vitamina D.

Cei mai mulți dintre noi am putea să ne asigurăm aportul necesar de vitamina D printr-o dietă echilibrată și prin expunerea la soare. Mulți cercetători care studiază vitamina D de mai multă vreme propun o expunere a feței, brațelor, picioarelor sau spatelui, fără protecție anti-solară, de ca. 5-30 minute, între 10 AM și 3 PM de cel puțin 2 ori pe săptămână. Iar aceia dintre noi care au doar acces limitat la soare ar trebui să se asigure în mod deliberat că alimentația lor include surse de vitamina D sau să ia suplimente pentru a ajunge la nivelul necesar.

vitaminaD2vitaminaD3Pe de altă parte, în ciuda importanței soarelui pentru sinteza vitaminei D, este important să fim prudenți în privința expunerii neprotejate la soare, din cauza caracterului cancerigen al radiației UV.

Vorbind despre sursele de vitamina D din alimentație, ele nu sunt numeroase, cele mai importante fiind peștii grași (somonul, sardinele sau mackerelul), ouăle sau ficatul de vită.

Este, deci, destul de dificil să ne asigurăm necesarul de vitamina D din surse alimentare naturale. De aceea, sursele alternative precum alimentele fortifiate cu vitamina D, laptele fortifiat sau suplimentele cu vitamina D sunt binevenite, mai ales în cazul unor grupuri cu nevoi speciale:

–       Sugarii alimentați la sân – laptele matern, singur, nu poate satisface, de obicei, nevoia de vitamina D, mai ales în cazul mamelor care nu își asigură doze crescute de vitamina D.

–       Adulții în vârstă (peste 65 de ani) – o problemă parțială, în cazul acestora, este ca, odată cu înaintarea în vârstă, pielea lor nu mai poate sintetiza la fel de eficient vitamina D, mai ales că este probabil ca ei să petreacă mai mult timp în casa și ca alimentația să le fie mai săracă în vitamina D.

–       Oamenii cu boli inflamatorii ale intestinului și alte condiții medicale care duc la mal-absorbția grăsimilor (fibroza cistică, boala celiacă, boala Crohn), vitamina D fiind o vitamină solubilă în grăsimi și a cărei absorbție depinde de capacitatea intestinului de a absorbi grăsimile alimentare.

–       Oamenii care suferă de obezitate sau care au trecut prin bypass gastric – cantitățile mai mari de grăsime subcutanată sechestrează mai mult din vitamina D și afectează eliberarea ei în circulație. În cazul celor care au suferit bypass gastric, deficiențele de vitamina D pot apărea, în timp, din cauză că o parte din intestin, organul care absoarbe vitamina D, le-a fost scurtcircuitat.

vitaminaD4vitaminaD5Asigurarea unui aport adecvat de suplimente cu vitamina D este simplă și ieftină. Este important, totuși, să facem acest lucru la indicația cadrelor medicale pentru a evita supra-dozarea vitaminei D. Aceasta nu este lipsită de pericole, putând duce, printre altele, la “scoaterea” calciului din oase, ceea ce le poate slăbi. Supradozarea este, din fericire, destul de greu de realizat, putându-se produce doar cu doze substanțiale de vitamina D administrate timp îndelungat.

Având în vedere beneficiile demonstrate din ce în ce mai concludent, cercetătorii care promovează vitamina D susțin că medicina ar trebui să înceapă să-i acorde o atenție cel puțin la fel de mare ca și colesterolului.

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:

http://www.nhs.uk/Conditions/vitamins-minerals/Pages/Vitamin-D.aspx

INTERNATIONAL HEALTH NEWS – William R. Ware, PhD – Editor – no. 260 SEPTEMBER 2015 24th YEAR

http://www.yourhealthbase.com/ihn260.pdf

http://www.health.com/health/gallery/0,,20504538,00.html

https://ods.od.nih.gov/factsheets/VitaminD-HealthProfessional/

http://www.medicinenet.com/nutritional_health_vitamin_d_pictures_slideshow/article.htm

Share This Post