Beneficiile neurochimice ale restricțiilor calorice

NEUROStresul pozitiv, provocările, în general, sunt benefice pentru creier, în special pe termen scurt. Tocmai de aceea postul intermitent scade semnificativ riscul de apariție a bolilor Alzheimer și Parkinson. Aceasta este una dintre concluziile cercetărilor conduse de Dr. Mark Mattson, profesor de neuro-științe și cercetător la Institutul Național de Studiu al Îmbătrânirii din SUA.

Mattson, care a studiat boala Alzheimer și creierul, în general, în ultimii 20 de ani, și echipa lui de cercetători au testat aceste teorii atât pe animale de laborator, cât și pe grupuri mici de subiecți umani. “Similar cu ce se întâmplă cu mușchii când facem exerciții fizice, neuronii din creier beneficiază și ei când sunt supuși unui nivel mediu de stres. Iar postul intermitent poate fi sursa acestui episod de stres pozitiv”.

Postul este doar un caz special al restricțiilor calorice, diete speciale care implică limitarea aportului caloric / energetic cu scopul de a îmbunătăți starea de sănătate și întârzia procesele de îmbătrânire. În cazul acestor diete cu restricții calorice, este important de notat că, deși aportul energetic este mult redus, ele trebuie să conțină, totuși, cantități suficiente de vitamine, minerale și alți nutrienți importanți. Multe studii arată că restricțiile calorice contribuie la scăderea colesterolului, a nivelului de glucoză serică și a tensiunii arteriale. Unii specialiști consideră că aceștia sunt biomarkeri ai îmbătrânirii, deoarece există o corelație între ei și riscul apariției bolilor asociate de obicei cu îmbătrânirea (boli cardiovasculare, diabet, etc).

În cazul oamenilor cu greutate normală sau supraponderali, dar nu obezi, restricțiile calorice duc la o scădere a nivelului proceselor oxidative din cadrul celulelor, rezultate confirmate și de un studiu recent efectuat de Anthony Civitarese, Eric Ravussin și alți colegi de la Pennington Biomedical Research Center. Studiul a cuprins 36 de tineri sănătoși și supraponderali (dar nu obezi) – o treime dintre aceștia au primit o dietă cu aport energetic de 100% față de cerințele lor de consum energetic; a doua treime a primit o dietă cu aport energetic redus cu 25%, iar ultima treime a primit o dietă cu aport caloric redus cu 12.5%, în timp ce i s-a cerut un consum energetic crescut cu 12.5%.

Cercetătorii au descoperit că un deficit caloric de 25% timp de 6 luni, fie cel obținut numai prin dietă (grupul 2), fie cel obținut prin dietă și exercițiu (grupul 3), a dus la îmbunătățirea generală a metabolismului și la mai puțin stres oxidativ, factori importanți în întârzierea proceselor de îmbătrânire. De aici și concluzia că restricțiile calorice (fără a fi însoțite, totuși, de malnutriție, adică asigurându-ne că nutrienții continuă să fie incluși în dieta respectivă) poate duce la prelungirea vieții. Oxidanții, în particular cei numiți “radicali liberi” – sunt produși când alimentele sunt transformate în energie de către structurile celulare numite mitocondrii. Un posibil mecanism prin care restricțiile calorice încetinesc îmbătrânirea pare a fi cel legat de generarea acestor radicali liberi – un aport mai mic de calorii rezultă în procese oxidative reduse mulțumită eficientizării acțiunii mitocondriilor și, deci, în mai puțini radicali liberi.

Dar de ce propune Mattson postul intermitent și nu scăderea generală a numărului de calorii din dietă pentru prevenirea neuro-degenerescenței care poate duce la Alzheimer și Parkinson? Se pare că efectul este mai pronunțat în cazul postului deoarece provocarea către creier este mai puternică. El recomandă, deci, dietele așa numite 5:2, în care 2 zile pe săptămână avem doar 500-600 de calorii pe zi (față de 2000-3000 de calorii cât este intervalul recomandat pentru o dietă normală).

Cele 2 zile din 7 cu 500-600 de calorii ar stimula 2 neurotransmițători importanți care operează la nivel celular și care sunt foarte importanți pentru creșterea celulară. Postul intermitent este o provocare pentru creier și acesta răspunde adaptându-și circuitele neuronale de răspuns la stres prin producerea unui nivel crescut de proteine (factori neurotrofici) care, la rândul lor, stimulează creșterea neuronilor și formarea și întărirea sinapselor. O alternativă la dieta 5:2, spun unii nutriționiști, este să mâncâm doar între orele 11:00 am și 7:00 pm în fiecare zi și nimic în afara acestui interval.

Mattson nu recomandă postul intermitent celor mai tineri, care au nevoie de mult mai multe calorii pentru procesele de creștere, și nici celor peste 70 de ani, în cazul cărora se pare că beneficiile neuronale sunt reduse.

Postul intermitent este, totuși, un subiect destul de controversat în lumea medicală. De exemplu, studii efectuate pe maimuțele rhesus arată că legătura dintre restricțiile calorice și întârzierea procesului de îmbătrînire nu este, poate, atât de solidă. Aceste studii arată că restricțiile calorice severe (ca, de exemplu, reducerea cu 30% a aportului caloric zilnic) nu a dus la creșterea longevității acelor maimuțe care au avut această dietă față de cele care au mâncat normal. Singurul beneficiu observat a fost scăderea nivelului trigliceridelor, un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Mai mult, specialiștii care sunt împotriva postului intermitent arată că acesta, spre deosebire de adoptarea constantă, zi de zi, a unei diete de restricții calorice, poate chiar produce probleme organismului. Astfel, el poate deregla producerea insulinei de către pancreas, susțin ei.

NEURO1De asemenea, posibile efecte adverse ale postului intermitent, dar și al dietelor uzuale cu restricții severe de calorii pot apărea și în cazul sistemului imunitar. Rănile se vor vindeca mai greu, iar riscul apariției infecțiilor este mai mare. Mai mult, pot apărea probleme de fertilitate. Astfel, specialiștii care sunt împotriva restricțiilor calorice severe subliniază că o dietă echilibrată aduce cel puțin tot atâtea beneficii pentru sănătatea noastră.

Restricțiile calorice, în general, și postul intermitent, în particular, strâng, totuși, din ce în ce mai mulți adepți, aceștia insistând asupra efectului benefic cert pe care îl au în cazul bolilor cardiovasculare (prin mecanismul scăderii trigliceridelor). Întrebarea cheie este cât de departe trebuie să mergem cu restricțiile calorice pentru a avea beneficii suplimentare față de cele aduse de dieta echilibrată sau exercițiile fizice, de exemplu, care ne cer, totuși, mai puțină auto-disciplină.


Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

Surse de documentare:

www.askmen.com

http://www.stress-relief-tools.com/positive-effects-of-stress.html – Efectele benefice ale eustresului (stresul pozitiv asupra sinapselor neuronale)

http://www.sciencedaily.com/terms/calorie_restriction.htm

http://www.collective-evolution.com/2015/12/11/neuroscientist-shows-what-fasting-does-to-your-brain-why-big-pharma-wont-study-it/

http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2014/06/14/intermittent-fasting-longevity.aspx

http://healthland.time.com/2012/08/29/want-to-live-longer-dont-try-caloric-restriction/

http://hub.jhu.edu/magazine/2012/summer/dont-feed-your-head

 

Share This Post