Interviu cu Dna. Dr. Cassandra Butu – Șef Interimar al Biroului pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății

Cassandra Butu4Din prezentarea dvs. la conferința anuală a filialei București a OAMGMAMR, am remarcat că estimările arată că multe cazuri de diabet de tipul 2 pot fi prevenite. De asemenea, ați menționat că este nevoie ca țările să dezvolte politici și programe care să crească nivelul cunoștințelor despre prevalența și consecințele diabetului – cu alte cuvinte, educația pacienților noștri. Cum credeți că OAMGMAMR București și membri noștri – asistente și moașe – pot sprijini acest proces?

Ziua Mondială a Sănătății s-a concentrat în acest an pe diabet și a subliniat faptul că problema creșterii diabetului în ultimele decenii se datorează în mare parte unor factori de risc modificabili, cum ar fi greutatea corporală mare și obezitatea, dieta alimentară nesănătoasă și lipsa activității fizice. Știm că numeroase cazuri de diabet de tip 2 se pot preveni, iar debutul bolii poate fi amânat sau prevenit prin intermediului unor măsuri simple ce țin de stilul de viață. Printre acestea se numără:

•       ajungerea la și păstrarea unei greutăți corporale sănătoase;

•       activitatea fizică;

•       dieta alimentară sănătoasă;

•       evitarea consumului de tutun – fumatul sporește riscul de boli cardiovasculare, iar adulții cu diabet prezintă, în mod istoric, procente de boli cardiovasculare de 2-3 ori mai mari decât adulții care nu au diabet.

Asistenții medicali și moașele au un rol important în a-și încuraja pacienții să adopte obiceriuri ce țin de un stil de viață care să le reducă riscul de a face diabet de tip 2. Deși acest tip de diabet a fost în general văzut ca o boală a persoanelor cu vârsta de mijloc și a vârstinicilor, am început să vedem din ce în ce mai mulți copii care fac această boală. Așadar, nu este niciodată prea devreme pentru a începe educarea pacienților cu privire la adoptarea și păstrarea unui stil de viață sănătos.

Educația cu privire la diabet se poate și în mod cert trebuie să aibă loc la nivel individual, între furnizorii de asistență medicală primară și pacienți, dar și programele și politicile orientate în special pe educația în domeniul diabetului sunt deosebit de valoroase. Astfel de acțiuni necesită angajare politică și sprijinul pentru aceste tipuri de programe din partea personalului sanitar. OAMGMAMR București și membri săi pot încurajarea crearea de programe formale de educație în domeniul diabetului, prin acțiuni de advocacy și prin exprimarea nevoii de formare și de resurse necesare pentru ca astfel de programe să aibă succes. Acest tip de advocacy, țintit către decidenții din sănătătatea publică, pot fi dezvoltate în parteneriat cu grupuri de advocacy ale pacienților sau asociațiilor pentru diabet.

Puteți da un exemplu de programe educaționale de acest fel (poate din experiența altor țări europene)?

Aici puteți consulta experiențele din mai multe țări, dezvoltate pentru Ziua Mondială a Sănătății:

http://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/diabetes/activities/country-level-diabetes-efforts

Există numeroase exemple pozitive de educație în domeniul diabetului în Regiunea Europeană. Este încurajator să vedem că există programe bune în domeniul diabetului, din Suedia până în Portugalia și Tadjikistan, ceea ce implică faptul că este posibil ca numeroase țări să acționeze în această sferă, având programe adaptate în mod specific pe nevoile lor. De pildă, în Suedia există o rețea puternică de asistenți medicali cu formare în domeniul diabetului care are un rol deosebit în educarea pacienților, în timp ce în Tadjikistan mai multe ”școli” de diabet oferă cursuri de șapte zile în domeniul diabetului, în cadrul unor centre de sănătate regionale.

În Portugalia, eforturile de educație au fost de mult timp realizate împreună cu asociația pentru diabet, care funcționează în strânsă legătură cu programul național de diabet.

Este important să accentuăm faptul că programele bune de educație în domeniul diabetului pot avea loc și ar trebui să aibă loc la nivelul asistenței primare. Este ideal pentru medici, asistenți și alt personal sanitar, ca de exemplu moașe, să primeasă informațiile și formarea necesară cu privire la diabet, pentru a-și educa pacienții cu privire la riscurile asociate diabetului de tip 2 și celor mai bune modalități de prevenire a acestei boli. Aceste cadre medicale au cele mai mari șanse să aibă contact cu persoanele la risc de a dezvolta diabet sau cu persoane care au fost deja diagnosticate cu această boală, și se află în cea mai bună poziție pentru a furniza informații importante pentru prevenirea și gestionarea diabetului.

Raspunsurile au fost elborate cu ajutorul colegelor de la Biroul pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății: Tina Charlotte KIAER, Hedquist, Chelsea; Tsvetelina PARVANOVA.

Share This Post