1 Octombrie, Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice – O zi de conștientizare a stereotipurilor și prejudecăților legate de îmbătrânire

batraniÎn următorii 40 ani, se asteaptă, atât la nivelul EU, dar și în România, o dublare a ponderii segmentului de vârstă de peste 65% din totalul populației (la 30%, în 2050). În același timp, vârsta medie a cetățenilor Uniunii va fi de 47 ani față de 40 de ani acum, o creștere rar întâlnită în istorie, într-un interval atât de scurt. Aceeași evoluție este asteptată și la nivel global, proporția vârstnicilor fiind estimată să ajungă de la 12% acum la 22% în 2050.

Acest proces de îmbătrânire a populației aduce multe provocări: pentru piața muncii, pentru sistemele de sănătate, dar și pentru calitatea vieții după pensionare. Mulți consideră că vârstinicii nu mai pot aduce contributii în societate, iar unii se așteaptă la o deteriorare serioasă a calității vieții persoanelor ieșite la pensie.

Aceste opinii izvorăsc, de cele mai multe ori, din atitudinea prevalentă în societate față de vârstinici, din acele (încă persistente) stereotipuri și prejudecăți negative legate de aceștia.

Pentru ei, aceste atitudini, care deseori se manifestă prin discriminare, sunt o provocare de zi cu zi.  Marginalizați pe piața muncii sau supuși unor prezentări stereotipice în mass-media (câte reclame nu îi prezintă drept fragili și dependenți?), vârstinicii sunt, de multe ori, izolați în propriile comunități. Aceste atitudini sunt larg răspândite și au efecte negative asupra stării de bine, inclusiv starea de sănătate a vârstnicilor.

Din păcate, aceste atitudini cuprinse sub umbrela termenului “ageism” în lumea anglo-saxonă sunt poate cele mai “normalizate” din punct de vedere social și, ca urmare, și cel mai puțin combătute față de alte tipuri de stereotipuri și prejudecăți negative legate de etnie, religie sau gen.

Neputința colectivă de a combate aceste atitudini și practici discriminatorii insidioase știrbește drepturile vârstnicilor și îi impiedică pe aceștia să-și aducă contribuția la viața socială, economică, culturală și politică a comunității.

Acesta este motivul pentru care tema din 2016 a Zilei Internaționale a Națiunilor Unite pentru Persoanele în Vârstă (UNIDOP) este tocmai combaterea “ageism”-ului prin atragerea atenției asupra stereotipurilor și prejudecăților negative legate de aceștia și procesul de îmbătrânire.

Astfel, anul acesta suntem provocați la o introspecție – să identificăm în propriul set de atitudini și concepții pe cele care sunt negative la adresa vârstnicilor și să încercăm să ne debarasăm de ele, înțelegând ce impact serios au.

Există numeroase studii care arată că promovarea și adoptarea valorilor și principiilor îmbătrânirii active este printre cele mai eficace metode de a combate ageismul, toate stereotipurile și prejudecățile pe care le are și comportamentele și alegerile disfuncționale pe care le aduce, la nivel de societate.

Cuvântul “activ” se referă la participarea continuă a vârstnicilor în viața socială, economică, culturală, spirituală și civică și nu numai la aspectul legat de activitatea fizică sau prezența pe piața muncii. Vârstnicii care se retrag de pe piața muncii, se îmbolnăvesc sau trăiesc cu dizabilități diverse pot rămâne contribuitori activi spre beneficiul familiilor lor, tovarășilor lor, comunităților și națiunilor lor. De exemplu, contribuția vârstinicilor la dezvoltarea societății, jucând rolul de îngrijitori pentru ceilalți – câți dintre noi nu am fost îngrijiți de bunicii noștri iubitori…  – sau pe cel de voluntar, este adesea trecută cu vederea.

Îmbătrânirea activă își propune să extindă speranța de viață sănătoasă și calitatea vieții tuturor persoanelor pe măsură ce îmbătrânesc. Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, viața sănătoasă se referă la starea de bine fizic, mental și social.

Sprijinirea vârstinicilor pentru a-și menține autonomia și independența este un obiectiv cheie în politicile care promovează îmbătrânirea activă.

Un exemplu banal, dar care poate face diferența pentru mulți dintre vârstnici, este adoptarea de măsuri mai bune și mai rapide pentru ca mediul în care trăim împreună, mai ales sistemul de transport public, dar și cel de sănătate, să fie mult mai adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, multe cu probleme de sănătate sau cu dizabilități.

Ne putem bucura de o viață mai activă și mai împlinită la orice vârstă, iar acest lucru va fi atât în beneficiul nostru individual, cât și al societății. Căci, după cum spunea Samuel Ullman, „nimeni nu îmbătrânește prin simpla acumulare a unui număr de ani. Devenim bătrani prin părăsirea idealurilor noastre. Anii pot rida pielea, dar renunțarea la entuziasm – și, nota bene, prejudecățile pe care le avem de înfruntat (n.a)- ne ridează sufletul”.

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.

 

Surse de documentare:

http://www.un.org/en/events/olderpersonsday/

http://www.who.int/ageing/events/idop_rationale/en/

http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Incluziune%20si%20asistenta%20sociala/AEIA-2012/Imbatranirea%20activa.pdf

http://www.who.int/ageing/active_ageing/en/

Share This Post