O realitate îngrijorătoare a momentului – numărul de persoane care prezintă manifestări din spectrul depresiei sau anxietății este în creștere, la nivel mondial. Prima dintre ele – depresia – este principala cauză de dizabilitate la nivelul globului, afectând 350 de milioane de oameni.
Dacă luăm cazul Marii Britanii, un studiu recent (publicat pe 29 septembrie 2016) – Sondaj privind morbiditatea psihiatrică la adulți, realizat de către NatCen Social Research, în colaborare cu Universitatea din Leicester[i] – arăta că, în Anglia, doar 1 din 3 adulți cu vârste între 16-74 (37 %) cu condiții precum anxietatea sau depresia au avut acces la un tratament de sănătate mintală în anul 2014. Acestă cifră a crescut față de studiul precedent din 2007, când doar 1 din 4 adulți din același interval de vârstă avea nevoie de astfel de suport. Studiul mai arată că, în general, 1 din 7 adulți (17%) îndeplinesc criteriile pentru o tulburare mintală comună (CMD). Dintre aceștia, femeile sunt mai expuse decât bărbații – 1 din 5 femei raportând simptome CMD, în comparație cu 1 din 8 bărbați (12 %). Și din punctul de vedere al severității cazurilor respective, 10 % dintre femeile chestionate au raportat simptome severe, comparativ cu 6 % din bărbați.
În plus, potrivit unui expert în domeniu (Prof. Dame Sue Bailey, președintele Children and Young People’s Mental Health Coalition), Marea Britanie ar trebui să se pregătească suplimentar pentru o „problemă de proporții” în ceea ce privește creșterea semnificativă în viitor a numărului adulților cu probleme de sănătate mintală, dacă nu se iau măsuri urgente pentru a ajuta copiii care au astăzi astfel de manifestări. Date fiind presiunile asupra tinerilor de astăzi, din ce în ce mai mulți copii au gânduri de sinucidere (după cum raportează serviciul telefonic Childline), 55% dintre directorii de școli raportând un număr din ce în ce mai mare de elevi cu anxietate și stres. În același timp, tinerii care admit că au recurs la auto-vătămare corporală sunt mai numeroși ca acum cinci ani.
Aceste evoluții pun presiune pe generația actuală de specialiști și guvernanți, care este chemată să se gândească la nevoile viitoarei generații. Soluția identificată vizează ajutor pentru toți copiii și tinerii care simt că libertățile și oportunitățile lor sunt mult mai limitate decât ale generațiilor anterioare și nu doar sprijin pentru elevii geniali sau cei care crează probleme serioase. Aceste intervenții ar putea cuprinde finanțări care promovează sănătatea mintală precum cele pentru sectorul de voluntariat, școli, proiecte comunitare etc.
În România, estimările[ii] vorbesc despre aproximativ 900.000 de copii (20% din numărul total de copii, conform Anuarului Statistic 2007) care au dezvoltat probleme de sănătate mintală. Dintre aceștia, 13% sunt copii cu tulburări de anxietate (anxietate generalizată, anxietate socială, fobii, anxietate de separare, atacuri de panică), 5% au ADHD, 3.5% sunt copii cu depresie clinică, 2% sunt copii cu tulburare de conduită, 1% au schizofrenie și tulburări psihotice și 1 din 500 (0.2%) sunt copii cu autism și tulburări pervazive de dezvoltare. Această problemă apare în condițiile în care dreptul la sănătate este recunoscut de legislația în vigoare, iar copiii până la vârsta de 18 ani au calitatea de asigurat care nu plătește contribuția în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Ei au, așadar, în baza legislației care reglementează acest domeniu, dreptul de a beneficia de asistență medicală profilacticăși curativă (inclusiv pentru probleme de sănătate mintală). În fapt, îngrijirile de sănătate mintală pentru copii și adolescenți în România se concentrează în spitalele de psihiatrie dedicate copilului și adolescentului și un număr extrem de mic de centre comunitare de sănătate mintală deservite de aproximativ 200 de profesioniști de sănătate mintală (psihiatri, psihologi, asistenți medicali), număr insuficient dacă ținem cont de dimensiunile problemei.
În lipsa unei comunicări formale între spitale și ambulator, medicii psihiatri, pediatri și medicii de familie, în cele mai frecvente cazuri continuitatea îngrijirilor se rezumă la urmărirea administrării unui medicament psihotrop. În plus de această situație de dezechilibru care demonstreză cât de mult mai este de recuperat și investit în acest domeniu, o provocare suplimentară este reprezentată de persistența în opinia publică a unei imagini negative a bolilor psihice, bolnavilor și celor care îi îngrijesc.
Așadar, din cauza provocării sociale enorme pe care o generează, deși tulburările mintale sunt încă plasate într-un con de umbră de stigmatizare, prejudecăți și teamă, la nivel mondial se pune din ce în ce mai mult problema mutării acestor probleme de la periferia spre centrul agendei de sănătate publică.
Planul de acțiune pentru sănătate mintală al OMS 2013-2020 aduce o serie de strategii bazate pe dovezi, inter-sectoriale, care, mai mult decât abordările privind instituționalizarea ale trecutului, au fost eficiente în promovarea, protejarea și refacerea sănătății mintale. Corect puse în aplicare, modelele actuale reprezintă „cele mai bune intervenții” cu randamente semnificativ mai bune în ceea ce privește sănătatea publică și analiza economică cost-beneficiu.
Cu alte cuvinte, pentru a realiza pe deplin obiectivul de acoperire a sănătății universale la nivel mondial, este esențial să se integreze serviciile de prevenire, tratament și îngrijire pentru tulburări de sănătate mintală, cu mecanisme de sprijin psiho-social, inclusiv prin furnizarea de servicii accesibile și programe de protecție financiară. În plus, trebuie analizate cauzele, pentru a ajuta la combaterea factorilor sociali și economici care contribuie la apariția și propagarea tulburărilor de sănătate mintală.
Celebrată în fiecare an la 10 octombrie, Ziua Mondială a Sănătății Mintale are un dublu rol: pe de o parte, creșterea gradului de conștientizare asupra problemelor de sănătate mintală la nivel global și, pe de alta, mobilizarea eforturilor în sprijinul rezolvării acestor probleme. Din perspectiva celui de-al doilea obiectiv menționat mai sus, tema Zilei Mondiale a Sănătății Mintale din acest an este una foarte pragmatică – ea se referă la „primul ajutor psihologic” și se concretizeză într-un program de suport psihologic de bază adresat persoanelor care au un rol de sprijin, fie că este vorba despre personalul medical, profesori, pompieri, lucrători comunitari sau ofițeri de poliție.
Ghidul acoperă atât sprijinul psihologic, cât și cel social, investiția în acesta făcând parte dintr-un efort pe termen lung care să ajute ca orice persoană în primejdie sau care parcurge o situație de criză să primească sprijin de bază.
Nevoia este cu atât mai mare cu cât expunerea la traume și pierderi bruște (directe sau virtuale) apare în toate comunitățile lumii. Accidente de orice tip, violența din familie, dezastrele naturale, divorțurile etc. sunt prezente oriunde, iar conflictele violente din numeroase țări transformă în coșmar viața a mai mult de 100 de milioane de femei, bărbați, copii, dintre care mai mult de 60 de milioane de persoane sunt supuse stresului migrației forțate – cel mai mare număr după al doilea război mondial. În aceste condiții, nu este de mirare că asistăm la o creștere fără precedent a problemelor de sănătate mintală și psihosociale.
În aceste condiții, ghidul OMS de prim ajutor psihologic din 2011, urmat de cel de aprofundare a temei, au fost extrem de populare, fiind printre primele 10 cele mai comandate produse în librărie OMS. El a beneficiat de traduceri în mai mult de 20 de limbi, inclusiv în limba română[iii].
Ghidul este extrem de util (deci, o lectură recomandată) asistentelor medicale, mai ales celor implicate în asistența medicală primară, pentru că oferă un cadru simplu, natural și clar de susținere, subliniind importanța ascultării, fără a exercita presiuni asupra persoanei afectate, a evaluării nevoilor și preocupărilor acesteia și oferind un îndrumar practic despre cum să oferi alinare celor afectați.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
http://content.digital.nhs.uk/catalogue/PUB21748
http://www.who.int/mental_health/world-mental-health-day/en/
http://www.worldbank.org/en/topic/health/brief/mental-health
DIGNITY IN MENTAL HEALTH – PSYCHOLOGICAL & MENTAL HEALTH FIRST AID FOR ALL – PSYCHOLOGICAL FIRST AID: PRESERVING DIGNITY IN CRISIS RESPONSE, Mark van Ommeren and Shekhar Saxena, Department of Mental Health and Substance Abuse, World Health Organization
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/44615/3/9789241548205_rum.pdf – drepturile de traducere și publicare a ediției în limba română aparțin Confederației Caritas România, singura responsabilă pentru ediția românească.
http://medlive.hotnews.ro/wp-content/uploads/2010/10/Analiza-serviciilor-de-sanatate-mintala-pentru-copii_Cercetare-calitativa.pdf
http://content.digital.nhs.uk/catalogue/PUB21748
http://medlive.hotnews.ro/wp-content/uploads/2010/10/Analiza-serviciilor-de-sanatate-mintala-pentru-copii_Cercetare-calitativa.pdf
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/44615/3/9789241548205_rum.pdf – drepturile de traducere și publicare a ediției în limba română aparțin Confederației Caritas România, care este singura responsabilă pentru ediția românească
