Știați că BPOC este în creștere semnificativă ca si cauză de deces în ultimii ani, în timp ce bolile cardio-vasculare și coronariene au înregistrat scăderi importante în același interval? Astfel, deși în anii 1990 BPOC reprezenta a șasea cauză de deces , în prezent este a patra, iar în 2030 va fi a treia cauză de mortalitate din lume, potrivit estimărilor OMS. Situația este deosebit de serioasă și în România, care ocupă locul 3 în Europa la mortalitatea cauzată de BPOC. Aici, potrivit Societății Române de Pneumologie, peste un milion de români sunt afectați de BPOC. Cel puțin la fel de îngrijorător este că prevalența acestei boli scade din ce în ce mai mult sub pragul vârstei de 35-40 de ani, în timp ce peste 50% din populația de peste 40 de ani a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o afecțiune severă care determină progresiv incapacitatea de a respira. Simptomele includ tusea cronică (minimum trei luni pe an), expectorația și greutatea la respiratie. Aceasta din urmă apare inițial la eforturi mari, dar progresează în timp până la apariția dispneii de repaus.
Factorii de risc ai BPOC includ factori necontrolabili, precum deficitul sever de alfa 1-antitripsină, dar, în primul și primul rând factori controlabili precum fumatul sau expunerea la locul de munca la pulberi și alte substanțe chimice nocive. Poluarea generală din interiorul și exteriorul casei este și ea un factor important de risc pentru BPOC.
BPOC nu este curabilă, dar tratamentul ajută la încetinirea evoluției bolii și la creșterea calității vieții celor afectați. Tratamentul poate fi atât farmacologic (bronhodilatatoare, glucocorticosteroizi), dar și nefarmacologic, care constă în principal din practicarea unor programe de exerciții de respirație sau, în cazul pacienților cu insuficiență respiratorie gravă, administrarea de oxigen. De asemenea, educația pentru sănătate poate avea un rol important în îmbunătățirea calității vieții prin adoptarea unui stil de viață sănătos (exerciții fizice și alimentație sănătoasă) și a unor măsuri de reducere și evitare a poluării din mediul interior și exterior.
Din păcate, BPOC este o boală care se confrontă cu o sub-diagnosticare serioasă. Tocmai de aceea Ziua Internațională, sărbătorită în fiecare an pe 16 noiembrie, este o oportunitate ideală de a crește gradul de informare a populației cu privire la această afecțiune gravă și de a lupta contra sub-diagnosticării ei prin promovarea spirometriei. Având în vedere prevalența bolii, această metodă simplă de depistare activă a bolii ar trebui să devină la fel de răspândită ca luarea tensiunii, susțin specialiștii pneumologi.
Ca să sprijine acest demers,Societatea Română de Pneumologie organizează teste spirometrice gratuite în locuri publice din București și din țară, cu prilejul Zilei Internaționale BPOC. În acest fel populația este încurajată să afle care este vârsta reală a plămânilor. Mulți dintre cei afectați de BPOC nu împărtășesc acest lucru cu medicul lor de familie decât foarte târziu, când simptomele devin alarmante, crezând că oricum nu pot fi ajutați să țină sub control evoluția bolii. Nimic mai fals. Diagnosticarea precoce și corectă a BPOC contribuie semnificativ la încetinirea evoluției bolii și creșterea calității vieții pacienților, reducând astfel și costurile bolii atât pentru pacient, cât și pentru societate.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Florin Mihălțan, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” București – Editorial “Este oare suficient ce facem pentru BPOC?”, Pneumologia vol. 61, nr. 1, 2012
https://www.blf.org.uk/support-for-you/copd/world-copd-day
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2015/01/BPOC-pliant-2012.pdf
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2015/01/BPOC-pliant-2012.pdf
