Microbii din corpul nostru și elementele chimice pe care le emit au un rol cheie în modul în care sunt digerate alimentele, în modul în care substanțele din medicamente sunt răspândite în organism și chiar și în modul în care evoluează o anumită boală.
Companiile din domeniul bio-tehnologiei își îndreaptă din ce în ce mai mult atenția către potențialul pe care îl are microbiomul uman în dezvoltarea unor noi metode de diagnostic, a unor noi terapii și a unor produse “probiotice” care țintesc dezechilibre microbiene periculoase.
Progresele științifice și tehnologice înregistrate în ultimii ani în genetică au dus la apariția unui nou domeniu, numit meta-genomică, care se ocupă de examinarea holistică a comunităților microbiale fără a mai fi nevoie de cultivarea acestora în laborator. În cadrul proiectului internațional “Microbiomul Uman” lansat în 2008 de Institutul Național de Sănătate din SUA cu misiunea de a genera o înțelegere cuprinzătoare a microbiomului uman și de a analiza rolul lui în sănătatea umană și apariția bolii, această abordare meta-genomică este complementată de analiza genetică a unor secvențe de AND izolate în laborator, ceea ce a furnizat informații fără precedent despre complexitatea și importanța comunităților de microbi umani. Aceste informații fundamentale au permis, mai apoi, apariția unor cercetări țintite pe anumite domenii.
De exemplu, una dintre inițiativele de cercetare desfășurată sub umbrela și cu finanțarea proiectului “Microbiomul Uman” este “Analiza microbiomului vaginal din timpul gravidității”, condus de Gregory Buck, Jerry Strauss și Kimberly Ferguson de la Virginia Commonwealth University. La nivel mondial, nașterile premature sunt cauza principală de morbiditate și mortalitate printre nou-născuți. În ciuda îmbunătățirii ratelor de supraviețuire, în ultimele decenii nu s-au înregistrat progrese importante în scăderea ratei de nașteri premature.
Echipa de cercetători dorește ca studiul longitudinal, care va implica un grup extins de subiecți (circa 2000) din grupuri etnice și rasiale diferite, atât femei adulte cât și adolescente din grupa de vârstă 15-17 ani, să ajungă la o înțelegere a rolului pe care îl joacă milioanele de bacterii și alți microbi care colonizează tractul uro-genital feminin în sănătatea pre-natală și nașterea unui copil sănătos. Ținta finală este de a folosi rezultatele cercetării pentru găsirea de metode de a scădea nivelul nașterilor premature și a altor probleme din timpul gravidității și nașterii.
O altă cercetare importantă finanțată în cadrul acestui proiect este “Dezvoltarea profilului microbial al indivizilor sănătoși și a celor bolnavi”, desfășurată de o echipă condusă de Michael Snyder (Stanford University) și George Weinstock (Washington University) pentru înțelegerea relației complexe dintre oameni și microbiomul lor și a schimbărilor acestuia în timpul apariției bolilor. Subiecții studiului vor fi 40-50 de pacienți pre-diabetici, urmărindu-se, în principal, evaluarea declanșatorilor imunologici ai diabetului. Echipa de cercetare va testa ipoteza că răcelile sau gripele comune, precum și alți factori de stres precum traumele sau antibioticele, pot induce apariția diabetului de tip 2 în cazul pacienților pre-diabetici.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.
Surse de documentare:
https://commonfund.nih.gov/hmp/overview
https://consultqd.clevelandclinic.org/2016/10/top-10-medical-innovations-2017-revealed/
