Conferința “Să vorbim despre depresie” a debutat cu o scurtă prezentare a acestei unități medicale de referință în domeniu, în cadrul căruia se desfășoară și activități de învățământ superior pentru catedrele specializate din Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, dar și activități de cercetare care contribuie la progresul psihiatriei românești, în sincron cu cea europeană și internațională. Gazdele evenimentului au fost Doina Carmen Mazilu, Președintele OAMGMAMR – Filiala București și Corina Gagiu, Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”.

Sesiunea științifică a conferinței a fost precedată de mesajul Administrației Prezidențiale, transmis de Conferențiar Dr. Diana Păun, Consilier de Stat, care a subliniat deschiderea instituției sale către parteneriatul cu OAMGMAMR, ca reprezentant important al sistemului  medical din România și care poate ajuta la gestionarea problemelor de sănătate publică.

Același semnal de susținere a venit și din partea Ministerului Sănătății, prin vocea Ministrului Sănătății, Profesor Dr. Florian Bodog. Mesajul său a fost transmis prin intermediul unui material video realizat în cadrul campaniei de comunicare organizată pentru Ziua Mondială a Sănătății și a reprezentat un apel pentru eliminarea stigmatizării celor afectați de depresie și pentru întărirea sprijinului social acordat acestora, alături de sprijinul medical.

Materialul video a mai inclus apariții ale Șefului Biroului pentru România al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Dr. Milijana Grbic, care a promovat Campania OMS “Depression, Let’s talk” desfășurată la nivel mondial cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății de pe 7 aprilie. În cadrul acestora s-a subliniat faptul că scopul campaniei este de a determina din ce în ce mai mulți oameni afectați de depresie să caute ajutor, în loc să-și ascundă condiția.

Aceeași pledoarie pentru deschidere a venit și din partea Directorului Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, Profesor Asociat Dr. Ileana Botezat. Aceasta a promovat ideea de a-i încuraja pe cei din jurul nostru care manifestă simptome ale depresiei să se adreseze medicului de familie sau direct specialiștilor din domeniul sănătății mintale.

Sesiunea științifică a cuprins lucrări ale unor specialiști în domeniu, care au suscitat un mare interes, mulțumită abordărilor diverse și aspectelor de mare actualitate acoperite, dar și modului dinamic în care au fost prezentate.

Prezentarea “Depresia – caracteristici generale” susținută deProf. Dr. Mirela Manea, medic primar psihiatru, a subliniat importanța încadrării corecte a depresiei, mai ales în contextul în care în anul 2020 va deveni a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, depășind în top cancerul sau diabetul zaharat.

O secțiune extrem de interesantă a prezentării a fost cea despre etiologia depresiei, Prof. Dr. Manea trecând în revistă diversitatea teoriilor existente, de la ipoteza factorilor biochimici (în care depresia e cauzată de dezechilibre ale elementelor ce reglează procesele de neurotransmisie) la cea genetică, cea psihologică (a stresului) sau cea cronobiologică.

De asemenea, având în vedere manifestările ei clinice polimorfe, lucrarea a pledat pentru importanța unui consult de specialitate pentru diagnosticarea depresiei.

Dr. Claudia Dima,medic primar sănătate publică, Centrul Național de Promovare a Sănătății, a prezentat apoi, în lucrarea Depresia –Intervenții în sănătatea publică – „Să stăm de vorbă-Rupe bariera tăcerii”, multitudinea de activități care sunt necesare pentru o gestionare eficace a depresiei ca problemă de sănătate publică.

Diagramă din lucrarea Depresia –Intervenții în sănătatea publică – „Să stăm de vorbă-Rupe bariera tăcerii” – Dr.  Claudia Dima – Institutul Național de Sănătate Publică

Astfel, un aspect central al intervențiilor de sănătate publică trebuie să fie ocupat de educația pentru sănătate. În acest sens, lucrarea a prezentat prin ce se poate traduce această preocupare în activitatea de zi cu zi a instituțiilor din domeniu, începând cu difuzarea informațiilor legate de prevenirea, diagnosticul și tratamentul depresiei. Dr. Dima a pus accentul pe factorii individuali de risc (genul feminin, sărăcia, evenimentele negative din viață) și pe comportamentele de risc precum alcoolismul sau consumul de droguri. A fost subliniată și importanța unor activități care să stimuleze motivația și încrederea în sine, factori decisivi pentru îmbunătățirea stării de sănătate, lucru valabil nu numai în cazul depresiei, de altfel.

Un capitol special a fost dedicat importanței comunicării în prevenirea și tratarea depresiei, aceasta fiind ilustrată prin campania „Să stăm de vorbă-Rupe bariera tăcerii”, dezvoltată cu scopul de a schimba percepția socială asupra bolilor mintale, inclusiv a depresiei, și cu obiectivul general de a crește numărul persoanelor depresive care caută ajutor, dar și al capacității comunității de a li-l acorda. Unul dintre exemplele de bună practică în acest domeniu este Ghidul de practică pentru medicii de familie pe tema depresiei adultului, care a fost dezvoltat în cadrul proiectului Intervenții la  mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de viață în România derulat de Institutul Național de Sănătate Publică.

Lucrarea Depresia și comorbidități în asistența medicală primară prezentată de Dr. Ileana Botezat, medic primar psihiatru, Director la Centrul Național de SănătateMintală și Luptă Anti-drog a  pledat pentru integrarea îngrijirilor primare, psihiatriei și sănătății publice, cu accent pe bolile netransmisibile.  Printre beneficiile clare ale unui asemenea demers ar fi posibila sinergie a intervențiilor, care ar duce și la utilizarea mai eficientă a resurselor, construirea unui cadru comun de cercetare pentru serviciile de sănătate sau completarea formării în domeniul educației pentru sănătate a membrilor echipei medicale.

Una dintre modalitățile eficace în care poate fi realizată această integrare este screening-ul pentru simptomele depresiei pe care îl pot face cabinetele de medicină de familie.

În acest context, autoarea a prezentat etapele unui studiu derulat simultan în India, Iran, România și China în 2012, ca parte dintr-un proiect al Asociației Mondiale de Psihiatrie. Obiectivele studiului au fost determinarea prevalenței simptomelor depresive în ultimele două săptămâni la pacienții care s-au adresat medicilor de familie în perioada 18-24 iunie 2012 și evaluarea relației dintre comorbiditățile asociate și simptomele depresive.

Studiul a demonstrat, printre altele, utilitatea folosirii ca instrument de screening a chestionarului PHQ-9 privind starea de sănătate a pacientului.

O altă lucrare de mare interes a fost Managementul tentativei de suicid prezentată de Conf. Dr. Adela Ciobanu, medic primar psihiatru, mai ales în contextul creșterii constante a ratei tentativelor de suicid în ultimii 20 de ani. Un punct central al prezentării a fost afirmarea prevenției suicidului drept un obiectiv prioritar al asistenței psihiatrice de urgență. În acest sens, pornind de la impresia clinică intuitivă, eroarea prin plus de diagnostic și internarea de urgență sunt preferabile erorii prin minus de diagnostic, prima întărind siguranța pacientului.

Dr. Eduard Moțoescu, medic primar psihiatru, șef de lucrări, a participat la Sesiunea Științifică cu lucrarea “Comunicarea cu pacientul depresiv”. Aceasta pledează pentru îmbunătățirea comunicării cu pacientul, începând cu abilitatea de a asculta. ““A ști să asculți este prima condiție a unui demers terapeutic reușit”, a punctat autorul.

De asemenea, lucrarea trece în revista atributele unei comunicări reușite cu pacientul depresiv, de la credibilitatea și experiența persoanei care transmite mesajul la conținutul acestuia și modulîn care se expun avantajele tratamentului.  Dr. Moțoescu a subliniat și dezavantajele unei utilizări excesive a unui limbaj de specialitate și situațiile în care cadrul medical tinde să folosească cel mai des un asemenea limbaj, precum supraestimarea nivelului de cunoștințe ale pacientului sau lipsa de preocupare pentru psihologia bolnavului și cât a înțeles acesta.

Dr. Mihnea Manea, medic specialist psihiatru, șef lucrări, a prezentat Depresia cu comorbidități. Începutul prezentării a fost deosebit de incitant, autorul vorbind despre cele câteva profesii care se pot asocia în timp cu depresia – profesioniștii din sănătate, profesorii, artiștii sau contabilii. Un alt punct de interes maxim al lucrării a fost legat de semnalul de alarmă pe care specialiștii din domeniul medical, începând cu medicul de familie, trebuie să-l tragă atunci când o boală somatică nu are o evoluție satisfăcătoare, în ciuda unui tratament adecvat. Această situație poate apărea din cauza unei tulburări depresive comorbide.

Lucrarea Depresia postpartum a doamneiDr. Ana Cristache, medic specialist psihiatru, asistent universitar, a prezentat particularitățile acestei forme de depresie, începând cu etiologia și factorii de risc (de exemplu, femeile cu afecțiuni psihiatrice preexistente). Dintre teoriile etiologice, se remarcă teoria factorilor hormonali, conform căreia prăbușirea nivelului de hormoni estrogeni din perioada post-partum, odată cu eliminarea placentei care produce cantități importante din acești hormoni, duce la scăderea majoră a transmisiei de serotonină, ceea ce poate cauza apariția simptomelor depresive.

Lucrarea a subliniat și posibila apariție a unor serioase simptome psihotice precum ideile delirante legate de nou născut, multe dintre acestea cu risc de infanticid, ceea ce aduce cu sine considerarea cazului drept o urgență psihiatrică.

La finalul Sesiunii Științifice, Psihologul Clinican Elena Pană de la Compartimentul de Psihiatrie Comunitară și Reabilitare Psiho-Socială a Spitalului Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia” a prezentat lucrarea Intervenții psihosociale în depresie. Aceasta s-a axat pe rolul psihoterapeutului în reintegrarea deplină în societate a pacienților cu depresie prin sprijinirea lor pentru a înțelege și rezolva sau îmbunătăți problemele de viață care au contribuit la apariția depresiei.

Autoarea a prezentat și Programul Național de Sănătăte Mintală și Profilaxie în Patologia Psihiatrică, derulat în cadrul Compartimentului de Psihiatrie Comunitară și Reintegrare Psiho-Socială, Program al cărui obiectiv general este dezvoltarea unor activități de terapie ocupațională pentru facilitarea reabilitării și reinserției profesionale și sociale a persoanelor cu tulburări de sănătate mintală.

”Terapeutul ocupațional poate ajuta persoana cu depresie să își restructureze viața de zi cu zi, să găsească semnificație în ocupațiile zilnice și să redefinească sensul identității” – din lucrarea Intervenții psihosociale în depresie – Psiholog Clinician Elena Pană

Evenimentul “Să vorbim despre depresie”, organizat de către OAMGMAMR Filiala București în parteneriat cu Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”, pe 7 aprilie 2017, cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, a reprezentat un demers deosebit de util pentru a aduce în prim planul agendei de sănătate publică o boală despre care s-a vorbit și s-a făcut, totuși, destul de puțin, la nivel de societate, în ciuda poverii semnificative de dizabilitate pe care o aduce.

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent, Specialist în comunicare și relații publice, PhD.