Tot mai mulți specialiști din sistemul medical consideră că procesul de comunicare este cea mai importantă parte a relației medic-pacient.
Dr. Frederick Kron, cercetător asociat în Departamentul de Medicină de Familie al Școlii de Medicină U-M și fondator al Medical Cyberworlds, este unul dintre aceștia.
Cercetarea condusă de acesta a arătat că realitatea virtuală îi poate ajuta pe profesioniștii din sistemul medical să devină mai buni comunicatori. Aplicația care a constituit obiectul cercetării Dr. Kron le permite utilizatorilor să vorbească cu “oameni virtuali” creați de un software special, oameni virtuali care au emoții și care reacționează în timp real. Acești oameni virtuali au capacitatea de a manifesta comportamentele posibile din timpul unei discuții dintre doi oameni.
Aplicația evaluează reacția interlocutorului uman – evaluează care este limbajul non-verbal al acestuia, expresiile faciale și strategiile de comunicare și apoi folosește aceste informații ca să genereze răspunsul “omului virtual” și să furnizeze sugestii customizate către utilizator pentru îmbunătățirea comunicării, în funcție de punctele forte și punctele slabe demonstrate de acesta în timpul interacțiunii cu “omul virtual.” Deoarece discuția este înregistrată, utilizatorii au de asemenea posibilitatea să revadă discuția și apoi să aplice ce au învățat într-o nouă discuție cu ”omul virtual”,
Acesta este doar un exemplu prin care tehnologia avansată îi poate ajuta pe profesioniștii din sistemul medical sau pe cei care aspiră să intre în sistem pentru a-și dezvolta diversele competențe necesare practicării cu succes a profesiei medicale.
Un alt exemplu vine din domeniul formării obstetricienilor, medici și moașe. Astfel, aflăm că un program de simulare a folosirii (virtuale a) forceps-ului poate reduce cu circa 25% rănirile perineale de gradul 3 și 4 din timpul nașterilor cu forceps. Aceste rezultate au fost atinse în timpul unui studiu desfășurat timp de peste 2 ani la Școala de Medicină Feinberg de la Universitatea Northwestern din America de Nord, studiu la care au participat 11 obstetricieni de la Spitalul Northwestern Medicine’s Prentice Women’s Hospital, profesioniști cu cele mai mari rate de folosire a forcepsului și cele mai mici rate de rănire a perineului. Rezultatele studiului au fost publicate în numărul din septembrie 2016 al revistei Obstetrics & Gynecology.
Participanții la acest studiu au asistat întâi la un curs de maximum 3 ore de folosire a forcepsului, după care au folosit programul de simulare pe calculator pentru îmbunătățirea tehnicilor de mânuire a acestui instrument medical.
Forcepsul, care este folosit în timpul unei nașteri vaginale, este mai puțin folosit de către obstetricieni în ultimii anii, pe măsură ce nașterile prin cezariană au devenit din ce în ce mai prezente. Având în vedere că folosirea lui este, deci, mai puțin răspândită, există pericolul ca această competență să devină mai rară, ceea ce face ca asemenea programe de pregătire prin simulare virtuală să fie cu atât mai importante.
Aceste exemple ne demonstrează rolul din ce în ce mai mare pe care tehnologia îl poate juca în educația medicală a profesioniștilor din sistemul medical, atât cei actuali, cât și cei în devenire.
Iar acest fenomen este așteptat să fie din ce în ce mai prezent, pe măsură ce așa-zisa generație Y sau milenială (cei născuți între anii 1982 și 2000) începe să ocupe un loc mai proeminent în societate, în sălile de clasă și pe piața muncii.
Un studiu desfășurat la Clinca Mayo de către Dr. Alexandra Wolanskyj, Decan Asociat pentru Problemele Studenților și Dr. Darcy Ree, Decan Asociat pentru Probleme Academice, în colaborare cu Dr. Janeve Desy de la Școala Cumming a Universității din Calgary, Canada a evaluat metodele educaționale preferate de generația Y. Aceasta este o generație care apreciază tehnologia, lucrul în echipă, personalizarea și mentoratul în mediile profesionale și de învățare.
Studiul de la Clinica Mayo sugerează că educația medicală pentru dezvoltarea de competențe individuale satisface aceste nevoi ale generației Y prin oferirea unei educații personalizate care ia în calcul și coeficientul de inteligență emoțională și pregătirea elevului sau studentului pentru începerea practicării profesiei.
Specialiștii estimează că programele de formare bazate pe tehnologie și aplicatii software, care pot evalua rapid și obiectiv competențele individuale ale utilizatorului, vor deveni esențiale în viitor, deoarece ele vor permite ca numai cei pregătiți adecvat să primească certificările necesare pentru a profesa, ceea ce va crește gradul în care sistemul de sănătate răspunde cerințelor de competență pentru exercitarea cu brio a profesiei medicale.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent
Surse de documentare:
Milestones and Millennials: A Perfect Pairing—Competency-Based Medical Education and the Learning Preferences of Generation Y., February 2017 DOI: 10.1016/j.mayocp.2016.10.026 Janeve R. Desy, MD et al for Mayo Clinic Proceedings,
https://mededworld.org/News/News-Articles/University-of-Michigan-Virtual-humans-help-aspirin.aspx
https://www.sciencedaily.com/releases/2017/02/170201141945.htm
https://www.sciencedaily.com/releases/2016/08/160823102234.htm
