Tema sub care se celebrează Ziua internațională anti-fumat anul acesta urmărește să ne facă mai conștienți de cât de gravă e amenințarea pe care tutunul o reprezintă pentru dezvoltarea unei societăți, prin impactul asupra stării de sănătate și bunăstare economică a cetățenilor săi.
Iar dintre lucrurile care ar trebui să-i preocupe pe cei implicați în lupta anti-fumat, cel mai îngrijorător este faptul că acest flagel continuă să se răspândească serios în rândul adolescenților, în ciuda înăspririi legislației privitoare la comercializarea și promovarea țigărilor.
Astfel, se estimează că în fiecare minut 5 000 de adolescenți fumează prima țigară, aproape jumătate dintre aceștia devenind ulterior fumători serioși. Dintre adolescenții care fumează în acest moment în lume (aproape 150 de milioane), jumătate vor muri mai târziu de boli asociate tutunului.
Numărul copiilor și adolescenților care încep să fumeze arată că programele de prevenție nu sunt încă suficient de numeroase și, poate, eficace. Din păcate, odată ce aceștia încep să fumeze, provocarea pe care o au de înfruntat programele de combatere a fumatului pare și mai greu de depășit.
Astfel, studii longitudinale arată că numai 3-12% dintre adolescenții care fumează regulat și 10-46% dintre ceilalți renunță la fumat 1-3 ani mai târziu. În același timp, aproximativ 40% dintre tinerii care fumează până la 3 țigări pe zi vor deveni fumători regulați.
Dar de ce se apucă adolescenții de fumat? Studiile arată că alegerea unui prieten fumător are un impact puternic și direct asupra probabilității ca un tânăr să se apuce de fumat. Apoi, rețeaua socială a acestui tânăr va include din ce în ce mai mulți prieteni fumători, iar comportamentul acesta li se va părea normal, acceptabil social. A avea părinți fumători crește, de asemenea, riscul ca un tânăr să înceapă să fumeze, iar acest risc atinge cote maxime atunci când ambii părinți fumează.
Din păcate, tinerii subestimează pericolele fumatului, ale dependenței de nicotină. Aproape jumătate de milion de oameni mor anual din cauza bolilor asociate fumatului, ceea ce este mai mult decât decesele provocate la un loc de alcool, alte droguri, crime, sinucideri și accidente de mașină.
Însă tinerii sunt foarte puțin preocupați de aceste date și informații îngrijorătoare, ori de efectele fumatului asupra sănătății lor.
Tocmai de aceea, pentru a continua dezvoltarea societăților noastre, politicile de sănătate publică sunt chemate să țintească mai accentuat și mai eficient acest fenomen.
Iar cele coerente, concertate și holistice dau rezultate – de exemplu, numărul adolescenților care fumează a scăzut în SUA la circa 28% din cel înregistrat la nivelul anului 2001, odată ce prețurile țigărilor au crescut cu 70%, școlile au încurajat comportamentele sănătoase și campaniile de informare și educare a tinerilor au schimbat accentul spre cauzele pentru care tinerii se apucă de fumat. Această schimbare a venit în urma realizării faptului că pericolele fumatului, mai ales la acea vârstă, par prea îndepărtate și improbabile pentru a-i determina pe tineri să nu înceapă să fumeze sau să renunțe repede.
Ca urmare, controlul fumatului este unul dintre obiectivele Agendei internaționale de dezvoltare durabilă, deoarece este văzut ca un mijloc cheie prin care se poate atinge una dintre ținte – reducerea cu 1/3 la nivel global, până în 2030, a morților premature din cauza bolilor ne-transmisibile, în special bolile cardiovasculare, cancerele și bronhopneumopatia obstructivă cronică.
Cu alte cuvinte, trebuie diminuat pericolul pe care fumatul îl reprezintă acum la adresa dezvoltării societăților noastre.
Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor E-Asistent
Surse de documentare:
http://www.who.int/campaigns/no-tobacco-day/2017/event/en/
http://www.romedic.ro/fumatul-la-tineri-0C779
http://www.desprecopii.com/info-id-1447-nm-Adolescentii-si-fumatul.htm
“Desprecopii.com”, 2008, Redactor Daniela Slavu
http://www.medikal.ro/articole-medicale-tinerii-fumatul-si-efectele-asupra-sanatatii.html
