Cum arată epidemiologia consumului ilicit și a dependenței de opiacee în România, în general? Dar în cazul persoanelor private de libertate? Cum arată situația comparativ cu cea din alte țări?

R. Comparativ cu alte țări europene, din fericire, România continuă să se numere printre cele care înregistrează cel mai scăzut consum de droguri, fiind, pentru majoritatea drogurilor, sub media europeană a consumului,

Dacă este să ne uităm la drogurile cele mai consumate la noi – canabisul și noile substanțe psihoactive – ele sunt, de altfel, și cele mai disponibile pe piață, în percepția elevilor în jur de 16 ani.Opiaceele, în special heroina, administrate pe cale injectabilă în rândul consumatorilor din București, continuă să fie observate preponderent în rândul tinerilor (consumul de heroină în rândul elevilor în jur de 16 ani ajungând de la 0,3%, în anul 2007, la 1,7%, în anul 2015.)

În ceea ce privește situația persoanelor private de libertate, în anul 2015, la intrarea în penitenciar, s-au declarat  ca fiind foști consumatori de droguri 355 deținuți (1,3% din efectivul total de deținuți). Comparativ cu anul 2014, se constată o scădere, de aproximativ 6 ori, a numărului deținuților care și-au declarat statutul de consumator de droguri (Raport Național Privind Situația Drogurilor 2016 realizatde Agenția Națională Antidrog).

Ce programe destinate consumatorilor de droguri folosiți în Spitalul Penitenciar București-Rahova?

R. În anul 2008, în Spitalul Penitenciar București-Rahova, împreună cu U.N.O.D.C. (Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate), s-au inițiat două programe destinate consumatorilor de droguri: 1) cel de schimb de seringi,și 2) cel privind tratamentul de substituție cu metadonă.În prezent se continuă tratamentul de substituție cu metadonă.

Care este rolul unui asistent medical care lucrează și îngrijește persoane cu adicții în sistemul penitenciar?

R. Ca și în alte domenii, asistentul medical care îngrijește persoane cu adicții în sistemul penitenciar are un rol deosebit în  promovarea sănătații, prevenirea îmbolnăvirilor și îngrijirea persoanelor bolnave.

Concret, odată cu internarea în spital, aceste  persoane urmează un protocol de îngrijiri medicale stabilit pentru consumatorii de droguri.

Nu sunt puține situațiile în care, în urma analizelor efectuate, s-a descoperit că pacienții au hepatită cu virus C, infecție HIV , TBC, sau, în cazul femeilor, că sunt gravide.

Deci munca noastră este deosebit de complexă, dacă ne gândim la varietatea de cazuri cu care ne confruntăm și la complexitatea lor adusă de contextul special în care se află persoana bolnavă.

Care sunt cele mai mari provocări pentru acești profesioniști?

 

R. Vorbind despre consumatorii de droguri, cei mai mulți folosind droguri injectabile, ei reprezintă o provocare încă din momentul în care trebuie să le recoltezi sânge, știut fiind faptul că drogurile afectează linia venoasă. Tot din cauza drogurilor injectate, avem pacienți care necesită îngrijirea plăgilor o lungă perioadă de timp.

Gravidele sunt o categorie aparte, a fost mai greu cu primul caz pe care l-am avut, dar am învățat să le gestionăm, i-am avut și încă îi avem pe colegii din rețeaua sanitară publică care ne ajută.

De fapt, cu fiecare caz, învățăm câte ceva. Deși spitalul în care îmi desfășor activitatea are, în principal, profil chirurgical, mai există și acest compartiment de toxico-dependență. Prin cazurile internate avem mereu o nouă provocare.

Revenind la acești pacienți, asistentul medical trebuie să își îndeplinească cu promptitudine și corectitudine sarcinile de muncă, să manipuleaze și să administreze substanțele stupefiante cu mare responsabilitate (tratamentul de subtituție se face cu metadonă, aceasta fiind un stupefiant).

Cu acest prilej doresc să le mulțumesc colegilor mei pentru că sunt alături de mine, formăm o echipă minunată, indiferent de obstacolele care apar. Să fii o echipă unită mi se pare o provocare, dar și o mare realizare.

În prezentare ați spus că în urma monitorizării pacienților beneficiari ai programului de substituție, se distinge o categorie de persoane care au intrat în programul de detox substitutiv la cerere, cu evoluție favorabilă. Ce credeți că-i ajută pe aceștia să aibă această evoluție favorabilă?

R. Beneficiarii programului de subtituție pot opta, la un moment dat, să intre în programul subtitutiv. În momentul în care administrezi tratamentul stai de vorbă cu beneficiarul. Începe să îți povestească despre familie, copii, etc. De aici reiese rolul psihologic pe care îl are asistentul medical în îngrijirea acestor pacienți, continuând, practic, activitatea psihologului.

Pacienții care intră în programul substitutiv vor să înceapă munca, pentru a ieși mai repede din penitenciar, pentru că și-au dat seama că familia este mai importantă și vor să o poată ajuta. Motivația diferă de la caz la caz.

În cazurile care nu progresează atât de bine, care sunt principalele motive?

R. Sunt puțini pacienți care doresc să intre în tratament substitutiv, având un motiv serios și important pentru a face acest lucru. Am avut câțiva pacienți care au solicitat detox substitutiv într-un ritm crescut. Aceștia vor fi în continuare ușor de manipulat și se vor întoarce la consumul de droguri. Ei nu reușesc să treacă un anumit prag psihologic, nu își pot stabili un obiectiv.

Credeți că se poate face ceva mai mult (dacă da, ce anume?) pentru aceste persoane?

R. Din punct de vedere medical, noi facem tot ce putem pentru această categorie de pacienți, oferind îngrijiri de calitate la același nivel ca pentru ceilalți pacienți. Însă suportul psihologic este foarte important.

Esențial de știut este faptul că în România consumul de droguri începe la vârsta de 16 ani, faptul că nu contează nivelul studiilor sau cel social și că ar ajuta să avem mai multe acțiuni de prevenire și educație pentru sănătate la nivelul liceelor.

Cum apreciați lucrările conferinței OAMMR București de anul acesta?

R. Ca în fiecare an,  conferința OAMMR București adună persoane cu multă experiență în domeniu, care ne prezintă lucrări de excepție. Este comod și plăcut și util să fii în sală, să iei notițe, pentru că, din fiecare lucrare, ai ceva de învățat. Dar cred că este și mai plăcut să ai posibilitatea să împărtășești cu colegii din experiența ta profesională.

Îi felicit pe colegii mei care au prezentat lucrări și pe OAMGMAMR București pentru organizare și provocările lansate.

 

A consemnat Mirela Mustață, Redactor E-Asistent