10 octombrie, Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale

Comunitatea internaţională marchează, pe 10 octombrie anul acesta, a 25-a aniversare a Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, care urmăreşte să combată stigma socială asociată problemelor de sănătate mintală. Se doreşte, de asemenea, promovarea către opinia publică a unei înţelegeri cuprinzătoare a acestui concept de sănătate mintală, care, după definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), este acea stare de bine în care fiecare persoană îşi atinge potenţialul, poate gestiona stresul normal al vieţii, poate munci productiv şi cu satisfacţie şi este capabilă să aducă contribuţii comunităţii în care trăieşte.

Nevoia de a include sănătatea mintală printre priorităţile de sănătate publică a primit o recunoaştere și din partea Uniunii Europene (UE), încă de la lansarea în 2005 a Documentului Verde al Comisiei pe tema îmbunătăţirii sănătăţii mintale, ce pornea de la conştientizarea magnitudinii problemei la nivelul ţărilor europene.  Problemele de sănătate mintală sunt atât de răspândite, încât este rar de găsit o persoană care să nu fie afectată de acestea în decursul vieţii, atât probleme proprii, cât şi ale membrilor familiei sau prietenilor.

UntitledAstfel, un sumar al studiilor pe tema prevalenţei tulburărilor mintale din spaţiul UE, Elveţia, Islanda şi Norvegia realizat de o echipă condusă de Dr. Wittchen în 2011 (studiul Wittchen et al., 2011) arăta că, în fiecare an, aproximativ 38% din populaţia UE suferă de o tulburare mintală. Cele mai frecvente dintre acestea sunt tulburările de anxietate (14%), insomnia (7%), depresia majoră (6.9%), somatizarea (6.3%), dependenţa de alcool şi alte substanţe (>4%), sindromul atenţiei deficitare la cei tineri (5%) şi demenţa (1-30%, în funcţie de vârstă).

Tema Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale de anul acesta este “Sănătatea mintală la locul de muncă”.

De ce? Fiindcă ce ni se întâmplă la locul de muncă este unul dintre factorii determinanţi pentru starea noastră generală de sănătatate, atât pentru cei care au deja tulburări mintale, cât şi pentru ceilalţi. Proporţia din forţa de muncă din Europa care suferă de o problemă de sănătate mintală este estimată a fi de la 1 din 5 (OECD, 2012) la 2 din 5 (Wittchen et al., 2011)

Una dintre stările de sănătate mintală sub-optimă care poate avea consecinţe severe este stresul legat de muncă. În timp ce stresul legat de muncă a fost definit de Comisia Europeană, în 2002, drept acel tipar de reacţii emoţionale, cognitive, comportamentale şi fiziologice în faţa aspectelor nocive şi adverse ale muncii, ale organizaţiei din care face parte persoana sau ale mediului de lucru, OMS l-a definit drept răspunsul pe care oamenii îl pot avea când se confruntă, la locul de muncă, cu cerinţe şi presiuni care nu sunt la acelaşi nivel cu cunoştinţele şi abilităţile lor şi care le pun la încercare abilitatea de a gestiona situaţia (OMS, 2003).

Acum este disponibil un întreg corp de evidenţe legate de riscurile de muncă care ne pot afecta negativ, atât la nivel mintal, cât şi fizic, tulburări care duc, la rândul lor, la efecte negative asupra performanţei profesionale şi a celei sociale (OMS, 2008).  În plus de pericolele fizice de la locul de muncă, care pot impacta în mod direct sănătatea mintală, există factori de risc legaţi de mediul psiho-social (numiţi în mod frecvent stresori organizaţionali), care au acelaşi impact. Ca urmare, în ultimii ani a crescut numărul de cazuri de tulburări mintale legate de locul de muncă, în special episoadele depresive, ceea ce duce la absenteism şi pensionare anticipată în majoritatea ţărilor europene (European Framework for Action on Mental Health and Well-being, 2016).

Tocmai de aceea, statisticile existente arată cu claritate că angajatorii şi managerii care introduc la locul de muncă iniţiative de promovare a sănătăţii mintale şi care îşi ajută angajaţii care suferă de tulburări mintale fac nu numai un gest plin de umanitate, dar şi o bună investiţie, o stare de sănătate mintală mai bună contribuind la creşterea productivităţii. Aceste efecte benefice se regăsesc nu numai la nivel individual, ci şi colectiv, un mediu de muncă cu astfel de trăsături pozitive ducând şi la o mai bună retenţie a angajaţilor valoroşi, la un mai bun dialog dintre angajator şi angajaţi, la o mai mare creativitate şi spirit de inovaţie din partea personalului şi o mai bună reputaţie a organizaţiei respective.

 

Articol realizat de Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

Surse de documentare:

  1. http://www.who.int/mental_health/world-mental-health-day/2017/en/
  2. EU COMPASS FOR ACTION  ON MENTAL HEALTH AND WELL-BEING – MENTAL HEALTH IN THE WORKPLACE IN EUROPE –   Stavroula Leka, Aditya Jain – Centre for Organizational Health & Development,  School of Medicine, University of Nottingham
  3. European Framework for Action on Mental Health and Well-being, 2016
  4. http://www.independent.co.uk/life-style/health-and-families/world-mental-health-day-wellbeing-modern-life-technology-anxiety-depression-illness-stress-a7990296.html
  5. https://www.wfmh.global/wmhd-2017/

 

Share This Post