Editorial

editorialÎn fiecare an, pe 14 noiembrie, lumea medicală, alături de toți cei care sunt preocupați de marile probleme globale de sănătate publică, marchează Ziua mondială de luptă împotriva diabetului. 

Diabetul este o ameninţare globală la adresa sănătăţii publice, el afectând circa 400 milioane de oameni în lume, din care foarte mulţi sunt nediagnosticaţi.

Situaţia este gravă şi în România. Conform unui studiu național privind prevalenţa diabetului, de dată relativ recentă (2014), ne situăm pe locuri de top în Europa, cu aproape 2 milioane de persoane afectate.

Dată fiind această situație îngrijorătoare, am dedicat sumarul revistei lunii noiembrie acestui subiect fierbinte de sănătate publică.

În primul rând, vă propunem un interviu cu o colegă specialistă în domeniu, doamna Marcela Vasilievici, asistent medical generalist, Institutul Național de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Prof. Dr. N. Paulescu”.  Interviul este o bună ocazie să aflăm mai multe despre diabet, prevenţia și educația terapeutică, cu o perspectivă interesantă asupra temei zilei mondiale a diabetului de anul acesta – “Femeile și diabetul – dreptul nostru la un viitor sănătos.”

Atât secţiunea Lumea Medicală, cât şi Educaţia Medicală, vă aduc în atenţie rezultatele unor importante studii desfăşurate recent, pe tema cauzelor diabetului şi ce înseamnă acestea pentru viitorul efortului de prevenţie şi control eficace al bolii.

Astfel, articolul din secţiunea Lumea Medicală ne prezintă ipoteze şi controverse de mare actualitate, precum rolul vitaminei D în apariţia autoimunităţii celulare (autoimunitatea insulelor Langerhans din pancreas), care determină sistemul imunitar să atace celulele producătoare de insulină, ducând la apariţia diabetului de tip 1. O altă ipoteză care este pusă sub semnul întrebării de rezultatele unor studii recente pe tema metabolismului fructozei este că aceasta este mai bună pentru pacienţii cu diabet, deoarece nu creşte nivelul zahărului în sânge. De asemenea, cercetătorii sunt interesaţi de controlul greutăţii prin echilibrarea aportului caloric faţă de consumul caloric şi efectele acestei abordări asupra riscului de a dezvolta diabet.

În secţiunea Educaţie Medicală, veţi găsi un articol despre predispoziţia genetică la colesterol ridicat (hipercolesterolemie familială – HF) şi legătura ei cu diabetul zaharat. Deoarece în cazul hipercolesterolemiei familiale, celule organismului, inclusiv cele din pancreas care produc insulină, au un consum scăzut de colesterol, cercetătorii Centrul Medical Academic din Olanda au dorit să valideze ipoteza conform căreia aceste persoane au un risc scăzut pentru diabetul zaharat. Studiul nu a reuşit să demonstreze concludent că hipercolesterolemia este cauza prevalenţei mai mici a diabetului zaharat constatată la o parte dintre subiecţi. De aceea, este nevoie de mai multe studii de validare a ipotezei şi a mecanismului care ar duce de la cauză la efect.

În secțiunea Istorie, vă propunem un articol despre istoria endocrinologiei româneşti, care s-a împletit cu cea universală, mulţumită contribuţiilor remarcabile ale unor savanţi români ca C.I. Parhon sau Nicolae Paulescu, ultimul recunoscut acum de comunitatea ştiinţifică internaţională ca primul descoperitor al insulinei.

Apariţiile editoriale pe care vi le recomandăm luna aceasta sunt: Chirurgie – Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare postliceale, de Silvian Daschievici, Mihai Mihăilescu, Practica medicinei de urgenţă, de Luciana Rotaru şi Robbins Patologie: Bazele Morfologice şi Fiziopatologice ale Bolilor, redactori Vinay Kumar, Abul K. Abbas.

Dragi colegi, ne dorim, ca întotdeauna, să vă bucurați și de acest număr bogat în experiențe si informatii si vă așteptăm să alegeți să publicați articolele dumneavoastră sau să ne împărtăşiţi sugestii despre conţinutul revistei care vă aparţine.

 

Doina Carmen Mazilu, Președinte OAMGMAMR – filiala București

 

Share This Post