Pregătirea profesioniştilor din sănătate în “medicina dependenţei” – o prioritate la nivel global?

Specialiştii în sănătate publică consideră că dependenţa de medicamente, în special de opioide, are potenţialul de a deveni o epidemie în ţările dezvoltate.

De exemplu, rezultatele unui studiu naţional desfăşurat în Statele Unite ale Americii în anul 2015 arată că 2 milioane de americani sunt dependenţi de opioide şi cifra a înregistrat creşteri accentuate în ultimii ani.

Astfel, în ultimele 2 decenii, folosirea în scopuri medicale a opioidelor administrate pe bază de reţetă a crescut de până la 14 ori în SUA şi Canada. Consumul ridicat al acestor analgezice a dus şi la creşterea semnificativă a consumului lor non-medical.

În SUA, abuzul de opioide se află pe locul doi după abuzul de marijuana, cu 4.5 milioane de consumatori (dintre care 2 milioane dependenţi) faţă de 8 milioane, în cazul marijuanei. Alinarea durerii a fost motivul principal al consumului non-medical (peste 40% dintre consumatori), în timp ce 50% dintre consumatori au indicat alte motive, precum dorinţa de a se relaxa sau a experimenta senzaţiile aduse, de obicei, de droguri. Consumul medical de opioide administrate pe bază de reţetă a crescut, de asemenea, şi în Europa, dar mult mai încet decât în SUA, la nivel general, cu anumite ţări înregistrând totuşi un nivel crescut.

Dependenţa este o tulburare care afectează atât creierul, cât şi comportamentul persoanei dependente.

1 Cover 2
creier al unei persoane independente creier al uneidependente
https://www.drugabuse.gov/publications/drugs-brains-behavior-science-addiction/preface

Susceptibilitatea la dependenţă este cauzată de factori genetici, biologici şi de mediu.

De exemplu, probabilitatea folosirii iniţiale a substanţei respective şi a evoluţiei spre folosirea abuzivă sunt influenţate de factori precum genotipul, sexul, vârsta, vârsta la prima folosire, existenţa unor tulburări precum tulburarea bipolară, dar şi de factori de mediu, precum influenţa anturajului, uşurinţa cu care poate fi procurată substanţa, natura ei (proprietăţi psihoactive etc.) şi modul de administrare sau statutul socio-economic al consumatorului. Influenţa acestor factori variază de-a lungul vieţii şi în funcţie de stadiul de dependenţă.  De exemplu, influenţa anturajului şi mediul familial sunt cei mai importanţi factori pentru consumul iniţial, în timp ce factorii genetici şi psihopatologia joacă un rol important în trecerea spre consumul abuziv.

Pacienţii cu dependenţă la opioide sau alte substanţe se pot recupera, dar sunt, de asemenea, expuşi riscului de recădere şi au nevoie de tratament pentru o perioadă mai lungă, uneori pentru toată viaţa. Mai ştim, de asemenea, că dependenţa este o tulburare care poate fi prevenită şi pentru care se poate interveni cu succes în fazele iniţiale, dar care se poate transforma într-o boală cronică care aduce multe provocări, inclusiv costuri  personale şi societale semnificative, dacă nu este tratată.

Deşi riscul ca abuzul de substanţe medicamentoase, în special opioide, să devină o problemă de sănătate publică pare a fi mai mic în Europa decât în SUA, e nevoie ca autorităţile de sănătate publică să fie vigilente şi să se asigure că vor avea, cel puţin pe termen mediu, suficienţi profesionişti din sistemul medical care să fie “fluenţi” în medicina dependenţei.

Asemenea profesionişti pregătiţi în medicina dependenţei pot aduce contribuţii importante în prevenţia, screening-ul, intervenţia şi tratamentul abuzului de substanţe. În plus, aceştia vor trebui să identifice şi trateze şi complicaţiile psihiatrice şi fizice ale dependenţei.  Tocmai datorită importanţei contribuţiilor pe care aceşti specialişti le pot aduce, dar şi gravităţii problemei abuzului de substanţe medicamentoase, în special opioide, din SUA, Comitetul American al Specialităţilor Medicale a recunoscut, în 2016, medicina dependenţei drept o sub-specialitate de sine stătătoare.

Specialiştii care au deja experienţă în tratarea pacienţilor cu dependenţă de opioide sunt chemaţi să prezinte cele mai eficace tratamente bazate pe dovezi. În plus, din ce în ce mai multe şcoli medicale şi facultăţi din ţări dezvoltate au identificat nevoia în creştere şi au integrat cursuri de managementul durerii şi dependenţei de substanţe în curriculum-ul lor, inclusiv cel de educaţie medicală continuă. Specialiştii de sănătate publică sunt cvasi-unanimi că această bază trebuie extinsă rapid, în special către profesioniştii din sistemul de asistenţă medicală primară, cu accent pe terapiile bazate pe dovezi.

Aceste terapii bazate pe dovezi pentru managementul dependenţei se împart în două mari categorii: farmacologice şi psiho-terapeutice, precum terapia cognitiv comportamentală. Dintre terapiile farmacologice recomandate pentru gestionarea dependenţei de opioide se recomandă, de exemplu, administrarea de metadonă. Metadona este ea însăşi un opioid agonist sintetic cu eliberare îndelungată, care poate preveni simptomele sevrajului şi reduce dorinţa de consum de opioide în cazul dependenţilor.  Cercetările au arătat că administrarea metadonei este mai eficace dacă este combinată cu o psiho-terapie precum consilierea individuală sau terapia de grup, dar şi cu servicii de asistenţă socială precum consiliere ocupaţională, de găsire a unui loc de muncă, de exemplu.

Pentru că metadona este ea însăşi un opioid, mulţi oameni consideră că aceste tratamente pentru dependenţa de opioide înseamnă doar substituirea unei substanţe care dă dependenţă cu alta, dar tratamentul cu metadonă, administrat doar la prescrierea medicului, le permite pacienţilor să ducă vieţi productive şi, în combinaţie cu diversele psiho-terapii şi servicii sociale, chiar să elimine dependenţa.

În cazul terapiilor psiho-comportamentale, obiectivele sunt stimularea pacienţilor să devină şi să rămână abstinenţi, să îşi modifice atitudinile şi comportamentele legate de abuzul de substanţe şi să îşi îmbunătăţească aptitudinile de viaţă, pentru a putea face faţă mai uşor circumstanţelor stresante ale vieţii sau factorilor declanşatori ai dorinţei de a consuma substanţa respectivă.

Strategiile cognitiv-comportamentale sunt bazate pe identificarea acelor comportamente problematice (maladaptative) şi deprinderea acelor comportamente sănătoase care să le contra- balanseze şi apoi să le înlocuiască pe primele. Dintre tehnicile specifice strategiilor cognitiv-comportamentale, menţionăm explorarea consecinţelor continuării consumului abuziv al substanţei, auto-monitorizarea pentru identificarea timpurie a dorinţei de consum, anticiparea problemelor (contexte nefavorabile, de exemplu), îmbunătăţirea auto-controlului şi adoptarea strategiilor de a rezista impulsului de consum sau de a evita acei factori de risc care pot cauza momentele problematice.

Printre terapiile psiho-comportamentale se mai numără acordarea de recompense (vouchere valorice, de exemplu) în cazul reuşirii şi menţinerii abstinenţei (dovedită cu rezultatul analizelor). Valoarea voucherelor poate creşte pe măsură ce abstinenţa continuă, abordare care s-a dovedit eficace şi în cazul promovării abstinenţei faţă de opioide.

Pentru ca dependenţa de substanţe să poată fi gestionată eficace în viitor, toţi profesioniştii din sistemul de sănătate, nu numai cei care se specializează în medicina dependenţei, trebuie să fie capabili să recunoască rapid semnele dependenţei, astfel încât să îi poată referi pe pacienţi către specialiştii în medicina dependenţei sau în medicina durerii, dacă e nevoie. De asemenea, profesioniştii din sănătate, în primul rând medicii clinicieni, trebuie să înţeleagă când şi cum pot fi prescrise opioidele şi alte substanţe medicamentoase cu potenţial de a crea dependenţă, astfel încât să se evite riscul apariţiei dependenţei la pacienţi.

 

Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

 

Surse de documentare:

https://news.aamc.org/patient-care/article/training-future-physicians-address-opioid-crisis/

https://www.asam.org/resources/public-resources/what-is-an-addiction-specialist

https://www.drugabuse.gov/publications/principles-drug-addiction-treatment-research-based-guide-third-edition/evidence-based-approaches-to-drug-addiction-treatment

https://www.drugabuse.gov/publications/drugs-brains-behavior-science-addiction/preface

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26084418

https://recoverybrands.com/drugs-in-america-vs-europe/

http://www.europad.org/european-partners.php

https://www.centerforaddictionrecovery.com/blog/addictiontreatment/biological-and-environmental-factors-in-substance-abuse-disorder/

Share This Post