Anul 2018 nu marchează doar Centenarul Marii Uniri pentru România.

La nivel mondial, el reprezintă și centenarul unui moment critic al istoriei Europei și al lumii– declanșarea așa-numitei ”gripe spaniole”. Pandemia debutează la finalul Primului Război Mondial, în anul 1918, și se stinge un an mai târziu, în 1919, după ce lasă în urmă efecte dezastruoase: 1 miliard de bolnavi și 30 de milioane de morți (mai mulți decât războiul care tocmai se încheiase).

Numele acestei pandemii nu este nicidecum legat de locul său de origine (care pare să fi fost China) sau de cel unde a făcut cele mai multe victime (deși aici, după unele surse, au fost 8 milioane de victime). Pur și simplu, lumea era încă prinsă în război și, în încercarea de a nu dezvălui inamicului informații cu privire la amploarea pierderilor de vieți omenești, presa era cenzurată de guvernele statelor beligerante. Doar în Spania, ziarele nu erau supuse cenzurii, așa că vorbeau liber despre epidemia care contaminase toată planeta.

Epidemia a fost provocată de o tulpină foarte virulentă, virusul H1N1. El a făcut toate aceste ravagii, pentru că reunea două condiții pentru a deveni pandemic: era foarte contagios și virulent. Totul debuta cu simptomele clasice de gripă (febră mare și slăbirea organismului), după care apăreau complicațiile, mai ales cele bronhice. Straniu era și faptul că, spre deosebire de alte tipuri de gripă (care afectează, în special, persoane mai vulnerabile, cele în vârstă și copiii), aceasta a făcut cele mai multe victime printre persoanele de 20-40 de ani.

Oamenii se îmbolnăveau de pe stradă, pur și simplu, și apoi mureau rapid. Una dintre anecdotele vremii spunea că patru femei au jucat împreună bridge și, peste noapte, trei dintre ele au decedat (Henig). Medicii vremii descriau cum pacienții cu ”forme aparent simple de gripă dezvoltau cele mai puternice pneumonii de până la acel moment, iar când starea bolnavului se înrăutățea, acesta, pur și simplu, ducea o luptă teribilă să respire, până se sufoca” (Grist, 1979).

Deși virusul H1N1 nu a supraviețuit, autoritățile și sistemele medicale se tem de apariția unei tulpini similare în virulență, condițiile fiind și acum la fel de favorabile, grație mobilității crescute a populației.

Care sunt principalele lucruri pe care trebuie să le reținem despre gripa sezonieră?

• Virusurile de gripă sezonieră circulă în întreaga lume și pot afecta persoanele din orice grupă de vârstă.
• Gripa sezonieră este o infecție virală acută care se răspândește ușor de la o persoană la alta.
• Gripa sezonieră este o problemă gravă de sănătate publică care provoacă boli grave și deces la populațiile cu risc crescut.
• În zonele climatice temperate, epidemiile sezoniere apar în timpul iernii, în special, în timp ce în regiunile tropicale, sezonalitatea gripei este mai puțin evidentă, iar epidemiile pot să apară pe tot parcursul anului.
• O epidemie de gripă poate avea impact economic direct, datorită afectării productivității forței de muncă și presiunii pe serviciile de sănătate.
• Vaccinarea împotriva gripei este cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor.
• Tratamentul disponibil include medicamente antivirale.

Care sunt principalele lucruri pe care trebuie să le știm despre agentul patogen?

Există 4 tipuri de virusuri gripale sezoniere, tipurile A, B, C și D. Virusurile gripale A și B circulă și produc epidemii sezoniere ale bolii.

• Virusurile gripale A sunt în continuare clasificate în subtipuri, în funcție de combinațiile hemaglutininei (HA) și neuraminidazei (NA), proteinele de pe suprafața virusului. În prezent, în circulație la om sunt subtipul A (H1N1) și A (H3N2). A (H1N1) este, de asemenea, scris ca A (H1N1) pdm09 deoarece a cauzat pandemia în 2009 și a înlocuit ulterior virusul gripei sezoniere A (H1N1), care a circulat înainte de 2009. Numai virusurile de tip A sunt cunoscute a provoca pandemii.
• Virusurile gripei B nu sunt clasificate în subtipuri, ci pot fi împărțite în linii. În prezent, virusurile gripei tip B care circulă aparțin familiei B / Yamagata sau B / Victoria.
• Virusul gripal C este detectat mai rar și, de obicei, cauzează infecții ușoare, deci nu prezintă importanță pentru sănătatea publică.
• Virusul gripei D afectează bovinele, în principal.

Care sunt principalele lucruri pe care trebuie să le știm despre semne şi simptome?

Gripa sezonieră se caracterizează printr-un debut brusc de febră, tuse (de regulă, uscată), dureri de cap, dureri musculare și articulare, stare generală de rău, durere în gât și nas înfundat. Tusea poate fi severă și poate dura 2 sau mai multe săptămâni.

Majoritatea oamenilor se recuperează în decurs de o săptămână, fără a necesita îngrijiri medicale. Dar gripa poate provoca și boli grave sau deces, mai ales persoanelor cu risc crescut.

Pe plan mondial, aceste epidemii anuale se estimează la aproximativ 3 până la 5 milioane de cazuri grave și aproximativ 290 000 până la 650 000 de decese.

În țările industrializate, cele mai multe decese asociate cu gripa apar la persoanele de 65 de ani sau peste. Efectele epidemiei de gripă sezonieră în țările în curs de dezvoltare nu sunt pe deplin cunoscute, însă cercetările estimează că 99% din decesele la copiii cu vârsta sub 5 ani cu infecții ale tractului respirator inferior asociate gripei se produc în aceste țări.

Care sunt principalele aspecte epidemiologice pe care trebuie să le știm?

• Cele mai expuse riscului de a dezvolta boli severe sau complicații sunt: femeile gravide, copiii sub 59 de luni, persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni cronice (cum ar fi bolile cronice cardiace, pulmonare, renale, metabolice, hepatice sau hematologice); persoanele cu afecțiuni imunosupresoare (cum ar fi HIV / SIDA, care primesc chimioterapie sau steroizi) sau lucrătorii din domeniul sanitar (datorită expunerii crescute la pacienți și riscului de a răspândi în continuare boala, în special către persoanele vulnerabile).
• În ceea ce privește transmiterea, gripa sezonieră se răspândește ușor, cu transmitere rapidă în zone aglomerate, inclusiv școli și clinici. Atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, picăturile care conțin virusuri (picăturile infecțioase) sunt dispersate în aer și se pot răspândi până la un metru, ele putându-i infecta pe cei aflați în imediata vecinătate. Virusul poate fi, de asemenea, împrăștiat de pe mâinile contaminate cu virusurile gripale.
• Pentru a preveni transmiterea, oamenii ar trebui să-și acopere gura și nasul atunci când tușesc și să-și spele în mod regulat mâinile.
• Timpul de la infectare la debutul bolii, cunoscut și sub denumirea de perioada de incubație, este de aproximativ 2 zile (dar poate varia de la una la patru zile).

Ce trebuie să știm despre tratament?

Pacienții care nu provin dintr-un segment de populație cu risc crescut trebuie să ia tratament simptomatic și li se recomandă să rămână acasă, pentru a minimiza riscul infectării altor persoane în comunitate. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor de gripă, cum ar fi febra. Pacienții care se află în grupul cu risc crescut de a dezvolta boli severe sau complicate trebuie să fie tratați cu antivirale, în plus față de tratamentul simptomatic, cât mai curând posibil posibil.

Pacienții cu boală clinică severă sau progresivă asociată cu infecție suspectată sau confirmată a virusului gripal (adică sindroame clinice de pneumonie, sepsis sau exacerbarea bolilor cronice subiacente) trebuie tratate cu un medicament antiviral, cât mai curând posibil.

Ce trebuie să știm despre măsurile de prevenție?

Cea mai eficientă modalitate de a preveni boala este vaccinarea. Acum sunt disponibile vaccinuri sigure și eficiente care au fost utilizate mai mult de 60 de ani. Imunitatea prin vaccinare scade în timp, deci vaccinarea anuală este recomandată pentru a proteja împotriva gripei. Vaccinurile gripale inactivate injectate sunt cele mai utilizate în întreaga lume.

În rândul adulților sănătoși, vaccinul antigripal oferă protecție, chiar dacă virușurile circulante nu se potrivesc exact cu virusurile vaccinului. Cu toate acestea, printre vârstnici, vaccinarea împotriva gripei poate fi mai puțin eficientă în prevenirea bolilor, dar reduce severitatea bolii și incidența complicațiilor și a deceselor. Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc crescut de complicații ale gripei, precum și pentru persoanele care locuiesc sau care îngrijesc persoanele cu risc crescut.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă vaccinarea anuală pentru:

• femeile însărcinate în orice stadiu al sarcinii;
• copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani;
• persoanele vârstnice (cu vârsta peste 65 de ani);
• persoanele cu afecțiuni medicale cronice;
• lucrătorii medicali.

Vaccinul antigripal este cel mai eficient atunci când virusurile circulante sunt bine corelate cu virusurile conținute în vaccinuri. Datorită naturii în continuă evoluție a virusurilor gripale, Sistemul Global de Supraveghere și Răspuns la Gripa al OMS (GISRS) – un sistem de centre naționale pentru gripă și centre de colaborare OMS din întreaga lume – monitorizează continuu virusurile gripale care circulă la om și actualizează compoziția vaccinurilor gripale, de două ori pe an.

În afară de vaccinare și tratamentul antiviral, managementul sănătății publice include măsuri personale de protecție cum ar fi:

• Spălarea regulată și corectă a mâinilor;
• O bună igienă respiratorie – acoperirea gurii și nasului, atunci când tușim sau strănutăm;
• Auto-izolarea timpurie a celor care prezintă simptome de gripă;
• Evitarea contactului strâns cu bolnavii.

Doar respectând toate aceste măsuri de prevenire și tratament, putem spera să diminuăm efectele unei încercări comparabile cu gripa spaniolă de la începutul secolului trecut.

Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

 

Surse de documentare:

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs211/en/

https://virus.stanford.edu/uda/

https://www.ele.ro/sanatate/afectiuni/epidemii-in-istoria-omenirii-gripa-spaniola-2840

https://www.thesun.co.uk/fabulous/4453381/flu-symptoms-influenza-treat-avoid-home-uk-deaths/

Sursa foto: https://virus.stanford.edu/uda/

Sursa foto:http://www.i-medic.ro/boli/gripa-porcina