A trecut un an din noul mandat pe care vi l-au încredințat membrii OAMGMAMR București. Cum a fost acest an pentru organizație?

R. Mi se pare că a trecut mai mult de atât. Au fost atâtea zile și săptămâni importante, cu multe activităti şi, probabil, de aceea mi se pare că timpul s-a dilatat.

Având continuitatea echipei (am avut şansa să păstrăm echipa, datorită colegilor noştri care ne-au susţinut, pentru încă un mandat), am promis că o să dezvoltam proiecte importante şi nu numai că am promis, dar ne-am şi apucat de treabă.

Obiectivul principal al echipei a fost să continuăm să dezvoltăm o cultură organizațională puternică bazată pe principii și valori. Respectul și calitatea s-au reflectat în tot ceea ce ne-am propus. Proiectele și evenimentele care au fost apreciate și au avut relevanță pentru dezvoltarea profesiilor și a profesioniștilor au fost continuate și am depus toate eforturile să le îmbunătățim.

Primul eveniment din anul 2017 a fost „Mărţişor profesional la reverul sufletului, proiect de suflet care deschide practic programul anual de evenimente. Ne-am bucurat mult să aducem colegilor noştri un strop de relaxare și de bună dispoziţie. Şi feedback-ul a fost pe măsură. Când cineva îţi spune „de abia aşteptam evenimentul”, „ne-ați creat o oportunitate să ne relaxăm”, „ne bucurăm să fim împreună”, este foarte mult….Îţi dai seama că orele petrecute împreună se vor transforma în amintiri plăcute pentru colegii noștri .

Apoi, am continuat cu 7 Aprilie, Ziua mondială a sănătăţii. Tema conferinței a fost în concordanță cu tema Organizației Mondiale a Sănătăți (OMS) pentru anul 2017, “Să vorbim despre Depresie”. Parteneriatul cu Spitalul clinic de Psihiatrie Prof Dr Alexandru Obregia ne-a creat posibilitatea organizării unui eveniment extraordinar. Ne-a bucurat şi onorat implicarea Biroului pentru România al OMS, care, întâmplător, avea la acel moment un director nou. Un director care, deşi nu este de naţionalitate română, a fost extrem de deschis şi a participat fără rezerve la acţiunea OAMGMAMR Filiala București. Sper din tot sufletul s-o mai avem alături pe doamna director şi la alte evenimente. Lectori precum D-na Prof. Dr. Mirela Manea, Medic Psihiatru, D-na Claudia Dima de la Centrul Național de Promovare a Sănătății, D-na Ileana Botezat, director al Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Anti-drog, medici psihiatri și psihologi, asistenți medicali au oferit evenimentului o înaltă ținută științifică, prin prezentările lor.

Apogeul a fost Conferinţa Internaţională din luna mai, cu tema “ Îngrijiri medicale centrate pe pacient-asistenții medicali și moașele, profesioniștii care pot face diferența”. De remarcat a fost faptul că mulți colegi implicaţi în studii de cercetare centrate pe instrumentele de evaluare a riscului pacienților au elaborat lucrări științifice extrem de documentate. Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali care au participat la eveniment au apreciat calitatea şi conţinutul științific al prezentărilor.

Un alt proiect dezvoltat în ultimii 5 ani, concursul “Premiile de excelenţă ale OAMGMAMR-Filiala București ”, ne aduce multă satisfacție. Anul trecut am avut mai multe echipe în concurs, mai multe rezultate excepționale, mai mulți colegi deosebiți laureați. Colegii noştri devin tot mai încrezători în a-şi împărtăşi realizările şi descoperim implicare și profesionalism, construim modele. Premiile oferite au îmbinat recunoașterea excelenței cu creșterea abilităților și competențelor de conducere, de leadership.

Premiile au constat în vouchere de participare la ediția 2017 a Școlii de vară organizată pe o perioadă de 5 zile cu tema “Comunicare interpersonală și leadership”. Pentru că au fost mulți laureați anul trecut, am organizat în 3 serii programul special, dezvoltat în ceea ce a devenit, în mod independent, încă un proiect de succes şi de tradiţie al filialei.

Feedback-urile au fost pozitive, afirmațiile au fost “este prima oară când plec fără soţ şi copii” ”particip pentru prima oară la un astfel de eveniment”, ”este prima oară când mi s-a creat oportunitatea să particip la un astfel de program”.

Anul 2017 reprezintă o perioadă de continuare a unui alt program special, cel creat pentru asistenţii şefi și directorii de îngrijiri “Leadership și Dezvoltare Profesională pentru asistenții șefi din unitățile sanitare din București”, cursul propus anul trecut și care va continua și anul acesta fiind “Legislația exercitării profesiei și leadership în contextul procesului decizional al situațiilor dificile ”.

O altă realizare pe care o aduc în atenția colegilor noștri este legată de Departamentul de cercetare şi dezvoltare a profesiei, în cadrul căruia asistenții medicali, membri ai Consiliului municipal al OAMGMAMR filiala București, cu colaborarea altor colegi foarte bine pregătiți din punct de vedere profesional și științific, sub coordonarea conducerii filialei, și-au stabilit ca obiectiv principal de lucru standardizarea practicii asistenților medicali și a moașelor prin proceduri, protocoale şi ghiduri. Ne-am propus, de asemenea, și dezvoltarea unor studii de cercetare în domenii precum evaluarea riscurilor pacientului, calitatea îngrijirilor de sănătate, creșterea competențelor asistenților medicali și a moașelor, etc.

 

A început să se vorbească din ce în ce mai mult despre calitate în serviciile de sănătate. Ce înseamnă ea, în accepțiunea dumneavoastră, în ceea ce-i privește pe asistenții medicali și pe moașe?

R. Dacă vorbim despre profesiile de asistent medical generalist, moaşă și asistent medical, trebuie să spunem din start că sunt profesii vocaţionale. Atunci când vorbim despre vocaţie în profesie, este clar că vorbim despre abilități înnăscute și învățate. Calitatea în îngrijirile de sănătate începe cu pacientul şi familia acestuia, comunicarea jucând un rol important. Dacă stăpânim foarte bine partea de comunicare la care adăugăm empatia, compasiunea, profesionalismul, responsabilitatea, gândirea critică, eu zic că avem fundația pe care putem construi calitatea.

Din păcate în sistemul de sănătate românesc, asistentul medical și moașa nu comunică suficient cu pacientul şi nici cu familia acestuia, din mai multe motive. Unul extrem de prozaic ar fi că nu are timpul necesar, datorită lipsei acute de personal, iar altul (extrem de depășit în practica din alte state europene și la nivel mondial), pentru că medicul consideră că nu are competența să o facă.

Curriculum-ul de formare la nivel postliceal și universitar dezvoltă, printre altele, competențe de comunicare cu pacientul și familia acestuia, iar legislația din România cu privire la exercitarea profesiei și directivele europene încurajează activitățile independente ale asistenților medicali generaliști și ale moașelor.

Responsabilitatea este un alt factor important al calităţii în îngrijire. Există responsabilitate în echipă, responsabilitate individuală şi, foarte importantă, responsabilitatea pacientului. Atunci când aceste tipuri de responsabilități sunt asumate, se face un pas important spre atingerea calităţii îngrijirilor de sănătate, procesul de evoluție spre calitate devenind real și credibil.

Noi, ca și conducere a organizației profesionale, ne preocupăm să dezvoltăm toate competențele și abilitățile prin educație continuă, pentru că ne dorim să asigurăm siguranța pacienților și recunoașterea socială a rolului asistenților medicali.

Ne preocupă dezvoltarea abilităților de gândire critică și gândire creativă, pentru că asistenții medicali sau moașele nu sunt simpli executanți. În accepțiunea noastră, un profesionist desăvârşit este cel ce utilizează toate competențele profesionale și are abilitatea să responsibilizeze pacientul şi să-l ia partener în echipa de îngrijiri.

Orientarea spre pacient, pregătirea, etica și deontologia profesională, respectarea drepturilor pacientului, aceasta este reţeta noastră pentru atingerea calităţii în îngrijirile de sănatate.

 

Cum vedeți îmbunătățită activitatea asistenților medicali și moașelor din București? Ce se poate face pentru ca fiecare dintre ei să fie mai satisfăcut de activitatea lui profesională și de profesia pe care o face?

R. Satisfacţia practicării profesiei merită pusă în atenție, nu poți practica bine, dacă nu iubești oamenii, dacă nu poți comunica cu ei. Respectul și recunoașterea că ceea ce faci este bine îți pot da motivația de a merge mai departe. Numai că respectul se câştigă, nu se cere şi nu se dă pur și simplu. Se câstigă!

Îl primeşti, dacă eşti un profesionist desăvârşit şi dacă faci tot ce poţi în sprijinul pacientului şi al echipei medicale din care faci parte. Aceste lucruri dau valoare profesionistului – în primul rând, siguranţa pe competenţa ta profesională, siguranţa ştiinţei profesiei, apoi calitatea ta umană şi apoi vine și respectul. Cred eu că pe ultimul loc în profesia noastră este zona financiară, pentru că nimeni nu își pune problema cât câştigă la intrarea în această profesie în România. Dacă îşi puneau această problemă de la început, poate alegeau să facă altceva.

În alte ţări se face o analiză despre viitoarele câştiguri în diverse profesii, iar profesia de asistent medical este căutată pentru câștigurile financiare estimate și pentru siguranţa găsirii unui loc de muncă. De exemplu în SUA există o corelaţie interesantă – un bărbat întrebat ce profesie vrea să-şi aleagă, zice “ori intru în marină, ori mă fac asistent medical”. La întrebarea – de ce? – vine următorul răspuns –“ fiindcă sunt joburi sigure şi bine plătite” şi pe deasupra, au susținerea și respectul comunităţii.

 

Știu că organizația pe care o conduceți a început să tatoneze zona de cercetare. Ce anume vă preocupă și ce progrese ați înregistrat în aceast domeniu?

R. Transpunerea rezultatelor cercetării în practica clinică înseamnă transformarea îngrijirilor de sănătate. Înseamnă evoluţia profesiei!

Cercetarea reprezintă o provocare nu numai pentru organizaţia noastră. Este o provocare pentru organizaţiile profesionale de la nivelul întregii Europe şi al întregii lumi, pentru că medicina bazată pe dovezi se bazează pe cercetare. Şi dacă vrem calitate în domeniul îngrijirilor de sănătate, trebuie să practicăm pe baza celor mai bune dovezi și în baza standardelor profesionale.

Cuvântul ”cercetare” la nivel de îngrijire de sănătate în România nu a fost implementat în practica asistenților medicali. Deşi în Curriculumul de formare există un modul de Metodologia cercetării, în realitate, foarte puţini dintre colegii noştri au în mod real abilităţi de realizare a unor proiecte de cercetare.

De aceea am căutat expertiză și colaborare internaţională. Am început în 2010, când am devenit membri ai rețelei internaționale de colaborare și dezvoltare a cercetării – Joanna Briggs (JB) Collaboration. Anul trecut, am organizat un curs care a inclus un modul de introducere în modelul de cercetare dezvoltat de Joanna Briggs Intitute (JBI), un modul de Cercetare calitativă și unul de Cercetare cantitativă, pentru asistenţi medicali din spitale. Am vrut să creăm abilităţile de cercetare, pentru a putea realiza un proiect ambițios, respectiv revizuirea procedurilor de practică, realizarea de protocoale și ghiduri atât de necesare în practica asistenţilor medicali.

În plus, împreună cu o echipă de profesori de la Birmingham City University, am inițiat un proiect de implementare a instrumentelor de evaluare a riscului pacientului (de exemplu riscul de cădere, riscul de escare, riscul de malnutritie etc.) şi am avansat către pasul următor, elaborarea unui Ghid de realizare a Planului de îngrijiri.

Astfel, proiectele au început să se lege logic – la momentul decembrie 2017 se dezbătea foarte intens implementarea planului de îngrijiri în spitale, se analizau chestionarele aplicate (scalele de evaluare a riscului de escare, de cădere, de durere). Iată, deci, că avem deja 3 direcţii clare în care am dezvoltat partea de cercetare şi care se leagă perfect de Planul de îngrijiri pe care dorim să-l implementăm. Anul acesta vom continua toate aceste proiecte.

Reacţia spitalelor este bună, printre noii indicatorii ANMCS au apărut referiri la evaluarea cercetării în nursing. Sunt încă câţiva indicatori care se suprapun peste proiectele noastre – elaborarea de lucrări ştiinţifice, cursuri de educaţie continuă, implementarea planului de îngrijiri. Dacă spitalele vor dori o acreditare cu un grad înalt de încredere, vor trebui să aibă puse la punct şi mecanismele de realizare practică a indicatorilor, iar noi suntem pregătiți să-i sprijinim.

Ne dorim un parteneriat pentru desfășurarea unui Curs de management al durerii post-operatorii la adult, în vederea creșterii competențelor asistenților în Managementul durerii şi avem în vedere colaborarea cu cel puţin 5 spitale mari din Bucureşti.

 

Din câte știu vă preocupă și vă încurajați colegii să-și desăvârşească pregătirea – să se înscrie la masterate și doctorat. De ce credeți că este important pentru un asistent medical să urmeze o pregătire academică?

R. În primul rând, pentru că este o oportunitate, eu personal recomand cu tărie să fie accesate programele de formare la nivel universitar (de licență) și masterat care se adresează asistenților medicali. Sunt niveluri de formare recomandate pentru profesia aceasta, la nivel global. De ce nu ai vrea să dobândeşti mai multe competenţe profesionale şi de dezvoltare personală – de leadership, de management, de cercetare și, mai mult, de ce nu ai pregăti drumul spre doctorat? Iar apoi, de ce nu ai vrea să fii formator şi mentor pentru generaţiile următoare de profesioniști? Îi admir pe colegii mei care au puterea și determinarea de a începe și finaliza astfel de programe de formare, iar pe cei care încă nu s-au încumetat, îi sfătuiesc să nu mai piardă timpul cu promisiuni deșarte că vor primi vreo diplomă de Licență în schimbul uneia de Post Liceală fără să facă nimic!

Am fost inspirată de modele din alte ţări. La început, nu știam, dar acum câţiva ani, când am început colaborările internaţionale, am văzut că sunt colegi asistenți medicali la nivel de profesori universitari. Şi nu erau numai cu titlul, ci dovedeau competenţe extraordinare şi un înalt profesionalism. Tu o cunoşti pe Joy (n.a. Notter, profesor universitar la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie). Este un izvor de cunoştinţe, nu i-am expus o problemă pe care ea să nu o poată gestiona. Se organizează, pune problema în discuție şi te ghidează spre ceea ce vrei să afli. Vrei, dar nu ştii să obţii, atunci te ajută ea. Joy m-a inspirat, pentru mine, ea este un model. Este Nurse (Asistent medical generalist) și o afirmă cu mândrie, a lucrat pentru OMS, pentru International Confederation of Nurses (ICN), este redactor la revista British Medical Journal, este coordonator de doctorate pentru asistentii medicali din UK și Olanda, este mentor pentru asistenții medicali din Vietnam, a participat la elaborarea curricumului de formare în educație pentru sănătate din Republica Moldova.

Mi-a spus, la un moment dat, anul trecut că acum nu mai suntem colaboratori, ci prieteni. Modestă şi sufletistă. Când au venit aici, lucrau şi seara la hotel ca să aiba materialul pregătit pentru a doua zi de dimineaţă. Şi dacă poţi să crezi, a adus în geamantan o carte de 998 de pagini A4…Şi a zis, ”mi s-a părut important să o aveţi”.

 

Sunt convinsă că în perioada în care activați în spital pacienții mulțumiți vă aduceau cea mai mare satisfacție. Acum, în calitate de lider al OAMGMAMR București și de cadru didactic, ce vă bucură și vă aduce împlinire?

R. Mă bucur să văd cât de mulți colegi au încredere în mine, ţin la mine şi mă sprijină.

În fiecare zi, văd că proiectele inițiate se dezvoltă, că din ce în ce mai mulţi oameni se implică şi ne solicită să participe alături de noi. Îşi doresc să învețe despre cercetare, să elaboreze lucrări ştiinţifice. Anul trecut a fost efervescent, am lucrat ca o echipă ca să ne atingem obiectivele propuse și sunt foarte, foarte mulţumită de realizări.

Activitatea de cadru didactic este o permanentă provocare care îmi aduce într-adevăr bucurie și împlinire. Cel mai mult aș dori ca viitorii asistenți medicali din România să fie bine pregatiți.

 

Care sunt planurile dumneavoastră pentru anul 2018? Ce pietre de hotar vreți să atingeți?

R. Pentru 2018, mi-am propus să… continui tot ce am început.

R. Avem un proiect major pe care îl vom realiza în 2018 – Conferinţa Naţională a OAMGMAMR. După foarte mulţi ani, Bucureştiul are din nou onoarea să organizeze această conferinţă. De aceea ne pregătim intens, vrem să fie un eveniment deosebit ca format şi cu un înalt nivel științific.

Vom continua și celelalte proiecte…. Îmi doresc foarte mult să continuam proiectul pentru asistenţii şefi, să îi încurajăm să fie liderii de opinie, liderii clinicieni care să transmită mai departe informaţiile primite de la noi și să pună în practică abilitățile câștigate.

 

Este început de an…ce gânduri aveți pentru cei care ne citesc?

R. Vreau să le mulţumesc că au fost și sunt alături de noi. Că ne citesc, că ne dau feedback şi că ne-au dat putere şi dorinţa de a merge mai departe.

Îmi doresc să fie din ce în ce mai interesaţi de revistă şi s-o recomande colegilor lor.

Toți asistenţii medicali și toate moașelor trebuie să știe cât sunt de importanţi, trebuie să învețe să se aprecieze pentru ceea ce fac.

Noi suntem aici şi îi apreciem, ştim că sunt minunaţi şi speciali, dacă nu ar fi speciali, nu ar putea face aceste profesii.

Aş vrea, le doresc să fie multumiţi de ei şi să fie sănătoşi și puternici, să îi poată ajuta şi pe alţii să fie sănătoşi și puternici!

A consemnat Mirela Mustață, Redactor eAsistent.ro