În fiecare an, pe 7 aprilie, OMS îşi sărbătoreşte aniversarea prin Ziua Mondială a Sănătăţii, o ocazie specială pentru a chema la acţiune comunitatea internaţională, pe diverse teme de sănătate publică.
Încă de la înfiinţarea sa, organizaţia a desfăşurat o activitate remarcabilă în domeniul sănătăţii publice, cu realizări istorice, precum eradicarea variolei şi dezvoltarea şi implementarea unei palete largi de strategii de sănătate publică.
Anul acesta, când OMS împlineşte 70 de ani, Ziua mondială a sănătăţii este marcată sub tema generoasă “Accesul universal la serviciile de sănătate: fiecare dintre noi, oriunde.” Acesta înseamnă că fiecare dintre noi poate accesa serviciile de care are nevoie, adresând principalele cauze de boală şi deces relevante în cazul său propriu şi că serviciile sunt de o calitate suficient de bună pentru a îi îmbunătăţi sănătatea. Accesul universal la serviciile de sănătate este o piatră de temelie pentru prevenirea sărăciei şi diminuarea inegalităţii socio-economice.
Apelul acesta pentru îmbunătăţirea accesului universal la serviciile de sănătate este deosebit de oportun. Raportul global de monitorizare din 2017 arată că jumătate din populaţia globului nu are acces la servicii calitative de sănătate. Aproape 100 de milioane de oameni sunt împinşi spre sărăcie extremă în fiecare an, din cauza cheltuielilor pe care trebuie să le facă pentru serviciile de sănătate şi medicamente. În acelaşi timp, 800 de milioane, aproape 12% din populaţia lumii, cheltuiesc mai mult de 10% din bugetul gospodăriei pentru servicii de sănătate şi medicamente.
Ca urmare, OMS cheamă liderii mondiali să pună în practică angajamentele pe care le-au făcut când au adoptat, în 2015, țintele de dezvoltare sustenabilă şi să întreprindă paşi concreţi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Aceasta înseamnă, în primul rând, că toate persoanele, indiferent de locul în care trăiesc, au acces la servicii de calitate, fără să întâmpine dificultăţi financiare.
Transformarea serviciilor de sănătate pentru a deveni cu adevărat universale impune o schimbare a paradigmei, de la dezvoltarea lor în jurul bolilor şi instituţiilor, la dezvoltarea lor în jurul şi pentru oameni.
Accesul universal este esenţial pentru starea de bine şi de sănătate a persoanelor şi naţiunilor.
Tot mai multe ţări adoptă reforme ale sistemelor medicale orientate către populaţia săracă şi grupurile vulnerabile, cu obiectivul de a promova o dezvoltare socială sustenabilă şi incluzivă. Mai concret, aceste măsuri urmăresc să ofere acces la servicii medicale unui număr mai mare al populaţiei, pentru un număr mai mare de afecţiuni medicale, şi toate acestea, la costuri rezonabile, pe care să şi le permită o parte cât mai mare a populaţiei.
Există două abordări principale în reformarea sistemelor de sănătate pentru creşterea accesului la serviciile medicale: 1. extinderea serviciilor de îngrijiri primare care ţintesc populaţiile cu venituri reduse. 2. deschiderea sistemului secundar şi tertiar către populaţiile cu venituri reduse, prin crearea de scheme de asigurare publică care să acopere serviciile oferite acestor populaţii.
În România, accesul la servicii de sănătate este scăzut în zonele rurale. Nevoile neadresate pentru aceste servicii se situează mult peste media UE. Cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor erau de 814 EUR în 2015, cel mai scăzut nivel din UE, la mai puţin de o treime din medie. Media UE a cheltuielilor cu sănătatea reprezintă 9.9% din PIB, în timp ce în România ele se află la un nivel de 4.9% din UE. Ponderea cheltuielilor de sănătate finanţate din fonduri publice este de 78%, la fel ca media UE, însă ponderea cheltuielilor de sănătate finanţate din bugetul personal a înregistrat o creştere în ultimul timp. Accesul la educaţia pentru sănătate şi la serviciile de prevenţie este inegal, anumite grupuri vulnerabile, precum populaţia de origine Roma şi populaţia fără adăpost, având cel mai mic acces.
A existat şi există, totuşi, o recunoaştere la nivelul Ministerului Sănătăţii a funcţionării suboptime a serviciilor de prevenţie. Aceasta a dus la un accent mai mare pus în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 pe educaţia pentru sănătate şi cooperarea intersectorială, în special în beneficiul grupurilor vulnerabile, precum populaţia roma, vârstnicii sau populaţia cu venituri reduse.
Strategia Naţională de dezvoltare durabilă 2013-2020-2030 include, de asemenea, programe mai largi pentru îmbunătăţirea stării de sănătate publică, prin accelerarea dezvoltării socio-economice adusă de creşterea economică, extinderea infrastructurii, incluziunea socială crescută şi îmbunătăţirea standardului şi calităţii vieţii.
Aceste arii se numără printre cele pe care OMS doreşte să le aducă în faţa opiniei publice cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii de anul acesta ca factori motori ai îmbunătăţirii accesului universal la serviciile de sănătate.
Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent
Surse de documentare:
http://www.who.int/campaigns/world-health-day/2018/en/
https://www.timeanddate.com/holidays/un/world-health-day
https://ec.europa.eu/health – The European Commission – State of health in the EU – Romania/Country Health Profile 2017
