Alăptatul, argumente şi provocări pentru mame

alaptareUn raport nou publicat de UNICEF şi OMS pe 31 iulie 2018 pentru a marca începutul Săptămânii Mondiale a Alăptatului, sărbătorită în fiecare an, în perioada 1-7 august, arată că 3 din 5 copii nu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. Raportul, intitulat Nu pierde ocazia, analizează date din 76 de ţări şi subliniază că acest lucru creşte probabilitatea de deces sau boală în cazul acestor nou născuţi, majoritatea în ţări sub-dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

În contrast, nou născuţii care sunt alăptaţi în prima oră au şansele de supravieţuire semnificativ mai mari, acestea fiind influenţate negativ chiar şi de o întârziere de câteva ore. Studii anterioare, citate în noul raport arătaseră deja că nou născuţii care începuseră alăptatul între 2 şi 23 de ore de la naştere aveau un risc cu 33% mai mare de deces decât cei care începuseră în prima oră. Pentru nou născuţii care începuseră alăptatul după o zi, riscul era de două ori mai mare.

Părerile specialiştilor sunt cvasi-unanime în a sublinia beneficiile multiple ale alăptatului, atât pentru copil, cât şi pentru mamă.

Iar în cele ce urmează dorim să vă aducem, cu permisiunea ei şi la persoana întâi, şi povestea unei mame “cu experienţă”, după cum îşi spune ea însăşi. Este povestea respingerii alăptatului, la început, şi apoi povestea schimbării atitudinii şi a comportamentului ei, motivele pentru care a făcut-o şi provocările pe care le-a avut de depăşit în această “călătorie.” Mulţumim, și pe această cale acestei mămici dedicate – lui Becky – care ne-a împărtășit cu generozitate rezultatele cercetării sale personale publicate pe blogul Experienced Mommy.

“Nu mi-am alăptat primii doi copii. Eu însămi fusesem hrănită cu biberonul. Şi, totuşi, eram perfect sănătoasă şi terminasem prima în clasă, aşa că eram sceptică față de aşa zisele beneficii. Şi nu cele câteva dubii legate de toate beneficiile clamate m-au îndepărtat de alăptat, ci vehemenţa cu care toată lumea îmi spunea că trebuia să o fac.

Recunosc, sunt independentă şi un pic de…Gică contra Când toată lumea pare a fi de o anumită parte a problemei, puteţi să faceţi pariu că eu voi investiga cealaltă parte.

În cazul alăptatului faţă de hrănirea cu lapte formulă, cei care susţin alăptatul au dreptate în aproape toate privinţele.

Da, alăptatul are beneficii indiscutabile. Mamele ar trebui să ia în calcul meritele alăptatului, vedeţi de ce în lista de mai jos, pe care am pregătit-o în urma unei documentări ample”.

Începem enumerarea beneficiilor, prima dată, cele pentru nou născuţii alăptaţi. În primul rând, aceştia iau în greutate mai bine, într-un ritm constant, respiră mai bine, deoarece capacitatea lor pulmonară este mai mare şi văd mai bine. Ei au şi probleme mai mici cu sforăitul şi apneea. Se crede că mecanismul este legat mai degrabă de exerciţiul fizic de a suge, care influenţează pozitiv structura gurii şi a maxilarului. Nou nascuţii alăptaţi au şi dinţii mai buni, cu mai puţine carii, iar nivelul colesterolului este mai bun, inclusiv la maturitate, la fel ca nivelul tensiunii arteriale.

Laptele mamei are anticorpi, ducând la o imunizare naturală a nou născutului. Proprietăţile lui antibacteriale limitează proliferarea organismelor nocive din intestinul copiilor prin microflora benefică pe care o creează, ajutând, în plus, la întărirea sistemului imunitar. Este estimat că alăptarea salvează până la 6 milioane de vieţi ale nou născuţilor în fiecare an, deoarece laptele matern conţine lactoferină. Aceasta are un rol esenţial în interacţiunea cu bacteriile din stomacul nou născuţilor.Incidenţa meningitei bacteriene este, de asemenea, mai scăzută.

Laptele matern are, de asemenea, şi proteine, carbohidraţi şi acizi graşi, elemente al căror nivel se ajustează pe măsură ce nou născutul creşte. Acizii graşi sunt foarte necesari în dezvoltarea creierului. Laptele acesta are toate elementele nutritive şi apa de care are nevoie un nou născut, astfel încât acesta nu mai are nevoie de hrană suplimentară, în primele 6 luni.

De asemenea, nou născuţii alăptaţi au maxilarul şi bolta palatină mai bine aliniate, datorită mişcării complexe cerute de supt. Ei prezintă un risc mai mic de a contracta bacteria Haemophilus, care se formează în tractul respirator şi se poate răspândi apoi în gât, urechi şi sânge. Aceşti nou născuţi au, de asemenea, o rată mai mică de îmbolnăvire cu boala Crohn. În acelaşi timp, incidenţa bolii tiroidiene autoimune scade în cazul nou născuţilor alăptaţi. Ei prezintă şi un risc mai mic de a muri înainte de vârsta de 3 ani, inclusiv din cauza sindromului morţii subite.

În cazul copiilor născuţi prematur, alăptarea este cu atât mai importantă, iar mulţi specialişti cer ca alăptarea să devină un standard în cazul acestor nou născuţi vulnerabili, pentru ca aceştia să se poată bucura de numeroasele beneficii de sănătate şi dezvoltare, în primul rând asupra dezvoltării cognitive. Prematurii alăptaţi prezintă tipare neuro-comportamentale mai bune, ei răspunzând, de asemenea, şi la apropierea specială dintre mamă şi copil pe care o implică alăptarea.

Laptele matern contribuie la formarea mielinei, ceea ce înseamnă şi că există mai puţine cazuri de scleroză multiplă pentru cei alăptaţi cel puţin 15 luni, ştiindu-se că una din cauzele sclerozei multiple este un deficit de mielină. De asemenea, nou născuţii alăptaţi dezvoltă anemie mai rar, datorită unui nivel mai crescut al hemoglobinei, care previne deficienţa de fier ce duce la anemie.

Specialiştii au constatat şi că se înregistrează mai puţine cazuri de septicemie, în cazul nou născuţilor alăptaţi, chiar şi alăptaţi parţial.

Mulţi specialişti afirmă că laptele matern îmbunătăţeşte sănătatea mintală şi dezvoltarea creierului cu circa 20-30%, ceea ce poate avea un efect în reducerea incidenţei schizofreniei. Aceeaşi scădere se înregistrează şi în cazul diabetului de tip 1 şi 2. Enterocolita necrozantă care afectează mucoasa intestinului şi colita ulceroasă sunt şi ele, aparent, mai puţin prezente la cei alăptaţi.

Laptele matern are efect analgezic asupra nou născutului, mulţumită endorfinelor pe care le conţine. Este, în plus, bogat în zinc, antioxidanţi în general, şi alte minerale, iar vaccinurile sunt mai eficace în cazul nou născuţilor alăptaţi. Aceştia prezintă şi un reflux gastro-esofagian mai mic, pentru o perioadă de timp mai mică.

Nou născuţii alăptaţi au pielea mai frumoasă şi mai catifelată, mulţumită diverselor grăsimi prezente în laptele matern. Probabilitatea ca aceştia să dezvolte eczeme este mai mică, iar ei prezintă şi mai puţine infecţii urinare, mulţumită proprietăţilor anti-infecţioase ale colostrumului.

Nou născuţii alăptaţi au mai puţine alergii alimentare şi mai puţini dintre ei suferă de astm. Infecţiile gastro-intestinale sau diareea, afecţiuni de temut pentru nou născuţi, care pot duce la multe decese, în special în ţările sub-dezvoltate, sunt mai puţin prezente în cazul nou născuţilor alăptaţi. Alte tipuri de infecţii împotriva cărora ne apără laptele matern sunt cele respiratorii şi otitele, acestea din urmă scăzând cu până la 20%, în cazul alăptarii timp de minimum 6 luni.

Laptele matern are şi proprietăţi anti-cancerigene, mulţumită unei proteine speciale care omoară celulele canceroase, numită alfa-lactalbumină. De exemplu, probabilitatea de a dezvolta leucemie limfoblastică scade cu 20% în cazul alăptării timp de 6 luni sau mai mult. Chiar şi în cazul în care alăptarea durează mai puţin de 6 luni, riscul scade totuşi, cu ca 10%. De asemenea, fetele alăptate prezintă un risc mai mic de a dezvolta cancer de sân mai târziu în viaţă. Incidenţa neuroblastomului este, de asemenea, mai mică mulţumită unei substanţe care contribuie la prevenirea cancerelor sistemului nervos central.

Dezvoltarea vorbirii este îmbunătăţită de alăptare prin mişcarea facială şi a gurii pe care o cere. De asemenea, nou născuţii alăptaţi se dezvoltă mai bine din punct de vedere social. Aceştia prezintă un risc mai mic de a suferi de autism. Cercetările medicale arată că dezvoltarea cognitivă e mai importantă la cei alăptaţi (inclusiv prin manifestarea unei coordonări mai bune dintre mâini şi ochi), iar acest lucru continuă pe tot parcursul vieţii, ceea ce duce, în general, la o relaţionare şi poziţie socială mai bune.

alaptare1Alăptarea are beneficii majore nu numai pentru nou născut, ci şi pentru mamă. Aceasta se va bucura de o legătură şi mai strânsă cu copilul, mulţumită nu numai satisfacţiei şi încrederii în sine aduse de realizarea faptului că îi oferă copilului un start minunat în viaţă, ci şi hormonilor, inclusiv oxitocinei, care se eliberează cu această ocazie. Apropierea deosebită adusă de alăptare are şi efecte de alinare asupra celor doi, mamă şi copil, ceea ce reduce nivelul general de stres al mamei în perioada post-natală.

Mamele care alăptează sunt, de asemenea, mai puţin expuse riscului de a dezvolta cancer ovarian (în special cele care alăptează 1-2 ani), cancer endometric şi cancer de sân. Ele tind să aibă tensiunea arterială mai scăzută, la fel ca riscul de a dezvolta boli cardiovasculare, pe măsură ce nivelul de grăsimi din organism se echilibrează mulţumită resetării metabolismului adusă de alăptare. De asemenea, alăptarea poate preveni hemoragia post-partum, prin eliminarea mai rapidă a placentei, datorită stării de bine şi hormonilor eliberaţi de alăptare.

În plus, mamele cu diabet care alăptează au nevoie de mai puţină insulină decât mamele cu diabet care dau lapte formulă nou născuţilor lor. Probabilitatea de a dezvolta boli auto-imune, în special lupus, scade odată cu alăptarea timp de minimum 12-13 luni.

Alăptarea consumă calorii, circa 500, aşa încât mamele care alăptează revin mai repede la greutatea dorită.

Mamele care alăptează tind să aibă o stare mai bună de sănătate mintală, ceea ce aduce şi un risc mai mic de depresie post-partum, mulţumită producerii de hormoni şi reducerii proceselor inflamatorii din organismul mamei. Aceasta din urmă duce şi la un risc scăzut de artrită reumatică – cu 20% pentru mamele care alăptează 1-2 ani şi cu 50% pentru mamele care alăptează pentru mai mult de 2 ani. Naşterile multiple nu sunt în niciun caz o barieră împotriva alăptării.

Integrarea socială şi economică a mamelor care alăptează poate fi, de asemenea, mai bună. Ele au nevoie de mai puţin concediu medical pentru a-şi îngriji copiii, deoarece aceştia se îmbolnăvesc mai puţin. Există chiar studii care arată ca Produsul Intern Brut al unor ţări ar putea creşte dacă mai multe mame ar alăpta.

În plus, la nivelul societăţii, alăptarea este mai prietenoasă cu mediul deoarece nu duce la reziduurile pe care le produce consumul de lapte formulă. De asemenea, un alt beneficiu major la nivelul societăţii este adus de economisirea de resurse mulţumită stării de sănătate mai bune a copiilor alăptaţi şi a mamelor lor.

Şi totuşi, este bine să răsfoim şi lista cu păreri rezervate şi provocări aduse de alăptat. De exemplu, există specialişti care afirmă că beneficiile, evidente de altfel, pe care le au copii alăptaţi şi mamele lor nu sunt neapărat şi în principal cauzate de alăptare, ci de alţi factori socio-economici (nivel de educaţie, venituri, acces la sistemul medical, structura familiei, cariera profesională a mamei) care conduc mamele şi spre alegere alăptatului. Există o corelaţie strânsă între alăptare şi beneficiile acestea de sănătate, dar nu o relaţie cauză-efect, afirmă aceşti specialişti, arătând că nu s-au făcut studii concludente care să elimine influenţa acestor factori socio-economici.

De asemenea, cei sceptici cu privire la beneficiul alăptării spun şi că nimic nu o împiedică pe mama care hrăneşte nou născutul cu lapte formulă să îi ofere acestuia momente de apropiere, de intimitate precum cele aduse de alăptare.

Unele studii arată şi că nou născuţii alăptaţi tind să doarmă mai agitat decât ceilalţi, aceştia din urmă trezindu-se din somn de mai puţine ori noaptea. Iar copii care dorm mai bine înseamnă mame care dorm mai bine şi, deci, sunt mai puţin susceptibile să dezvolte depresie post-partum şi alte tulburări.

Un lucru deosebit de important pe care vrem să-l subliniem este că mamele trebuie să primească informațiile corecte și complete, pentru a lua decizia cea mai bună pentru copilul lor și pentru ele. Iar aceasta este un lucru pe care l-am încercat prin acest articol: să contribuim ca informația să pornească spre toate mamele care au nevoie de ea.

 

Autor: Mirela Mustață, Redactor executiv eAsistent

 

Traducere și adaptare după:

“141 de argumente pentru alaptare pe care mamele ar trebui sa le ia in calcul” – https://www.experiencedmommy.com/141-reasons-to-breastfeed-that-moms-should-carefully-consider/?msID=bc91d105-e0f3-4585-8929-61feaa193d68

http://www.who.int/news-room/detail/31-07-2018-3-in-5-babies-not-breastfed-in-the-first-hour-of-life

 

Share This Post