Longevitatea şi stilul de viata, noi descoperiri importante

Un studiu recent al cercetătorilor de la Salk Institute din SUA, ale cărui rezultate au fost publicate în revista Cell Metabolism pe 30 august anul acesta arată că şoarecii care sunt lipsiţi de ceasul biologic necesar pentru un metabolism sănătos pot fi protejaţi împotriva obezităţii şi tulburărilor metabolice dacă au accesul la hrană restricţionat la un interval de 10 ore.

Se sugerează, astfel, că problemele de sănătate asociate cu dereglările ritmului zilnic normal de activitate şi odihnă pot fi corectate prin limitarea aportului de calorii la o fereastră de 10 ore.

Cercetătorii cred că această descoperire se aplică şi oamenilor – restricţionarea aportului de hrană la un interval de 10 ore pe zi şi lipsa completă a acestuia în restul timpului poate duce la o stare de sănătate mai bună, indiferent de ceasul nostru biologic.

În cazul oamenilor, genele digestiei sunt mai active mai devreme în cursul zilei, în timp ce genele care reglează procesul de reparaţie celulară sunt mai active noaptea.

În studiul menţionat mai sus, cercetătorii au descoperit că şoarecii cărora li s-a permis accesul 24 de ore la o dietă bogată în calorii au devenit obezi şi au dezvoltat o serie de boli metabolice, incluzând colesterol crescut, ficat gras şi diabet.

Dar aceeiaşi şoareci, când li s-a restricţionat accesul, pentru aceeaşi dietă, la o fereastră zilnică de numai 8-10 ore, au devenit supli, în formă şi sănătoşi.

Cercetătorii au atribuit aceste beneficii de sănătate asigurării unei mai bune sincronizări dintre programul zilnic al şoarecilor şi ceasurile lor biologice, ca, de exemplu, primirea aportului de hrană în intervalul în care genele lor pentru digestie sunt mai active.

În acest studiu, echipa a urmărit să înţeleagă mai bine rolul ritmului circadian (ceasul biologic) în dezvoltarea bolillor metabolice prin dezactivarea genelor responsabile pentru menţinerea acestuia la şoareci, inclusiv cele din ficat, care reglează multe funcţii metabolice.

Defectele genetice în cazul acestor şoareci fără ceas biologic i-au făcut susceptibili la obezitate, diabet, ficat gras şi un nivel crescut al colesterolului în sânge. În plus, aceste boli s-au agravat când şoarecilor li s-a permis să mănânce hrană cu înalt aport caloric şi de zahăr.

Pentru a testa dacă hrănirea într-un interval limitat de timp i-ar putea ajuta pe aceşti şoareci fără ceas biologic, într-un alt studiu, cercetătorii au constituit două grupuri, un grup cu acces la hrană permanent, în timp ce celălalt grup a avut acces la acelaşi număr de calorii, doar că într-un interval de 10 ore. După cum se aşteptau cercetătorii, grupul care putea mânca oricând a devenit obez şi a dezvoltat boli metabolice. Dar celălalt grup a rămas suplu şi sănătos, deşi nu avea nici el ceas biologic şi consumase acelaşi număr de calorii.

Acest lucru le-a aratat cercetătorilor că limitarea intervalului de hrănire poate suplini, cel puţin parţial, absenţa ceasului biologic. Aceştia spun că noul studiu demonstrează că rolul ceasului biologic (al ritmului circadian) este de a îi comunica organismului când să mănânce şi când să stea departe de hrană. Acest ceas intern aduce un echilibru între alimentarea suficientă în perioada de hrănire şi procesul de reparaţie şi rejuvenare celulară din timpul “postului” (perioada în care organismul nu se hrăneşte).

Când ritmul circadian este dereglat (se întâmplă, de exemplu, când oamenii lucrează în ture de noapte sau atunci când este dereglat din cauza unui defect genetic), echilibrul dintre nutriţie şi rejuvenare se strică şi apar bolile.

Pe măsură ce îmbătrânim, ceasul nostru biologic se slăbeşte. Această deteriorare cauzată de îmbătrânire duce şi ea la creşterea riscului bolilor metabolice, cardiovasculare, a cancerului sau demenţei.

Dar vestea bună este, afirmă cercetătorii, că un stil de viaţă sănătos care sa includă comportamente precum acela de a mânca într-un interval limitat la 10 ore, poate readuce echilibrul, ţine departe bolile metabolice şi păstra starea de sănătate. După ce au desfăşurat aceste studii cu concluzii dătătoare de optimism, cercetătorii doresc să vadă dacă ele se aplică şi oamenilor, ei plănuind un studiu în care să colecteze zilnic date despre obiceiurile alimentare şi starea de sănătate a mii de oameni, pentru a vedea dacă ciclul zilnic “alimentare pe parcursul a 8-10 ore – post” contribuie la menţinerea stării de sănătate.

Genul acesta de studii devine din ce în ce mai frecvent, pe măsură ce lumea medicală înţelege, folosind dovezile din ce în ce mai clare şi numeroase ale studiilor precedente, că un stil de viaţă nesănătos este factorul principal de risc pentru bolile cronice comune şi pentru moartea prematură. Cancerul şi bolile cardiovasculare sunt principala cauză a morţii, dar ele pot fi prevenite într-un mod semnificativ.

În acest context, este importantă de notat publicarea în revista Circulation a unui studiu care examinează impactul a cinci factori legaţi de stilul de viaţă asupra speranţei de viaţă pe baza a două mari studii de cohortă din SUA – the Nurses’ Health Study dintre anii 1980—2014 (studiul de sănătate al asistenţilor medicali) şi The Health Professionals Follow-up study dintre anii 1986—2014 (studiul de continuare al profesioniştilor din sănătate), care a cuprins circa 123,000 de participanţi.

longevitate

Cercetătorii au analizat următorii cinci factori – să nu fi fumat niciodată, indexul de masă corporală BMI să fie în intervalul 18.5-24.9 kg/m2 (nici supraponderal, nici obez), 30 minute sau mai mult pe zi de activitate fizică viguroasă, consumul moderat de alcool şi o dietă de calitate nutriţională crescută (aport de legume şi fructe, nuci, fibre, cereale integrale, acizi grasi poli-nesaturaţi, omega 3, aport redus de carne roşie sau procesată, lipsa băuturilor îndulcite).

Pentru cei care au adoptat toţi cei 5 factori de risc scăzut menţionaţi mai sus, cercetătorii au estimat speranţa de viată mai lungă cu circa 15 ani pentru femei şi 12 pentru bărbaţi, faţă de valorile curente.

Pentru bărbaţi, s-a dovedit că cei mai importanţi factori de scădere a speranţei de viaţă au fost fumatul, lipsa mişcării fizice şi indicele de masă corporală, în timp ce pentru femei cel mai important a fost fumatul, restul având o importanţă mai mult sau mai puţin egală.

Din păcate, nu putem trage concluzii, pe baza rezultatelor acestor tipuri de studii, ce impact asupra speranţei de viaţă avem dacă încetăm într-un anumit moment comportamentele de risc, căci, până în acel moment, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool sau obezitatea îşi vor fi pus amprenta pe sănătatea noastră, cauzând deteriorări care pot fi dificil de reparat sau care nu pot fi reparate niciodată.

Din fericire, vindecarea sau, cel puţin, ameliorarea anumitor boli cronice este posibilă.

Cercetătorii medicinei alternative dau exemplu dieta Newcastle (cu perioade de aport caloric extrem de redus pe zi timp de câteva săptămâni, care duce la o scădere semnificativă a greutăţii corporale şi la eliminarea grăsimii pancreatice), care poate, în opinia lor, readuce un pacient diabetic la un nivel normal al glicemiei.

De asemenea, toţi cercetătorii sunt unanimi în a afirma nu numai că a nu fi fumat niciodată este deosebit de important pentru sănătate, dar şi că a te lăsa de fumat contribuie, în timp, la îmbunătăţirea stării de sănătate a unei persoane.

Putem, deci, concluziona că un stil de viaţă care să elimine factorii principali de risc creşte speranţa de viaţă şi, oricât de dificil ar fi să adoptăm acele comportamente sănătoase, cu cât începem mai devreme, cu atât mai importante sunt beneficiile pentru durata şi calitatea vieţilor noastre, cu implicaţii majore, de asemenea, şi asupra sănătăţii publice. O altă concluzie care se desprinde cu claritate este nevoia unor studii integrative asupra medicinei preventive, care să reprezinte atât paradigma convenţională, cât şi curente alternative.

 

Mirela Mustață, Redactor Executiv E-Asistent

 

Documentare și adaptare după:

 

  1. International Health News – number 289 JULY/AUGUST 2018., Editor –       William R. Ware, PhD
  2. https://www.sciencedaily.com/releases/2018/08/180831130131.htm

 

https://www.mnn.com/food/healthy-eating/stories/when-best-time-eat-dinner

 

Share This Post