La fiecare 3 secunde, undeva în lume, demenţa mai face o victimă

alzheimerAnul acesta, campania organizată la nivel internaţional cu ocazia Zilei Mondiale Alzheimer, marcată pe 21 septembrie (începând cu anul 2012) are tema “La fiecare 3 secunde”. Nu întâmplător, de vreme ce acesta este ritmul în care boala mai face o nouă victimă.

Se estimează că, în lume, aproximativ o persoană din opt cu vârsta de peste 55 ani este afectată de boala Alzheimer, într-un stadiu precoce (boala apare, de obicei, cu 15-20 de ani mai devreme decât apariţia simptomelor) sau mai avansat. Din păcate, cele mai multe dintre persoanele afectate de Alzheimer rămân nediagnosticate, în România rata fiind de 80%.

Având în vedere incidenţa în creştere, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte accelerat, mai ales în ţările dezvoltate, şi pe măsură ce se îmbunătăţeşte capacitatea de diagnosticare a bolii, suntem martorii apariţiei unei provocări majore pentru sistemele de sănătate şi pentru societate, în general.

Din păcate, deşi campaniile de informare şi educare organizate în ultimii 6 ani cu ocazia Zilei Mondiale Alzheimer au dus la o înţelegere şi acceptare sociala crescută a bolii, stigmatizarea pacienţilor şi lipsa de informare cu privire la demenţă sunt încă o problemă generalizată. Astfel, două din trei persoane la nivel global spun că în ţările lor există puţină înţelegere cu privire la demenţă. Rezolvarea acestei probleme globale cere acţiuni concertate la nivel global.

În prezent, doar câteva ţări au planuri naţionale de combatere a demenţei, deşi la nivel global sunt aproape 50 de milioane de persoane care trăiesc cu demenţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (0MS) îndeamnă ţările membre să dezvolte politici publice multi-sectoriale cuprinzătoare pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor, a le creşte accesul echitabil la servicii şi a reduce stigma şi izolarea socială cu care se confruntă pacienţii şi îngrijitorii lor.

În plus, OMS a iniţiat procesul de pregătire a unor recomandări pentru reducerea riscului de declin cognitiv şi demenţă. În ultimele decenii, câteva studii au arătat existenţa unei legături dintre apariţia declinului cognitiv şi demenţă şi factori de risc legaţi de stilul de viaţă, precum lipsa de activitate fizică, fumatul, dietele nesănătoase şi abuzul de alcool. Câteva condiţii medicale sunt asociate cu un risc crescut de apariţie a demenţei, inclusiv hipertensiunea arterială, diabetul, hipercolesteromia, obezitatea şi depresia. Alţi factori de risc care pot fi potenţial modificaţi sunt izolarea socială şi inactivitatea cognitivă.

Existenţa tuturor acestor factori potenţial modificabili înseamnă că prevenţia demenţei este posibilă prin abordări de sănătate publică, inclusiv implementarea unor intervenţii cheie care întârzie apariţia sau evoluţia declinului cognitiv sau demenţei. Astfel, reducerea riscului de apariţie a demenţei a devenit unul dintre cele 7 domenii strategice de intervenţie din planul global de acţiune 2017-2025 cu privire la răspunsul de sănătate publică pentru problema demenţei.

 

Mirela Mustață, Redactor executiv eAsistent

 

Surse de documentare:

https://www.alz.co.uk/world-alzheimers-month

https://www.alzheimer.ie/Get-Involved/Campaigning/World-Alzheimer-s-Month-2017.aspx

https://stirileprotv.ro/stiri/sanatate/

https://www.descopera.ro/stiinta/15087836-numarul-bolnavilor-de-alzheimer-in-continua-crestere-semnele-care-indica-ca-poti-suferi-de-dementa-la-mine-au-aparut-halucinatiile

http://www.who.int/mental_health/neurology/dementia/en/

 

Share This Post