Viitorul îngrijirilor paleative

paleativ1În România, specialiştii estimează că 150 000 de persoane au nevoie, în fiecare an, de îngrijiri paleative. Vasta majoritate a acestora este, de fapt, îngrijită acasă, de familii şi aparţinători aduşi de familii, unul dintre motivele principale fiind şi dorinţa pacienţilor de a muri acasă. Ca urmare, domeniul îngrijirilor paleative s-a dezvoltat mult mai încet în România decât în alte ţări.

La nivel internaţional, îngrijirile paleative şi de sfârşit al vieţii (de tip „hospice”) au cunoscut o dezvoltare remarcabilă începând cu anii 2000. Şi. totuşi, în ciuda acestui lucru, doar 10% din cererea actuală de îngrijiri paleative poate fi satisfacută.

Îngrijirile paleative reprezintă o abordare care îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor şi a familiilor acestora, adresând problemele asociate cu bolile grave, prin prevenirea şi ameliorarea suferinţei.

Acest lucru implică identificarea timpurie şi evaluarea şi tratarea durerii şi a altor suferinţe, fizice, psiho-sociale şi spirituale.

Îngrijirile paleative urmăresc şi să ofere pacienţilor un sistem de sprijin pentru a îi ajuta pe aceştia să trăiască cât mai activ posibil până la moarte. De asemenea, oferă familiei şi îngrijitorilor de acasă ai pacientului un sistem de sprijin pentru a gestiona boala acestuia şi propria lor suferinţă.

În îngrijirile paleative, se pune accentul pe abordarea multidisciplinară şi de echipă pentru ca nevoile pacienţilor şi familiilor lor să poată fi rezolvate holistic. Îngrijirile paleative nu numai că îmbunătăţesc calitatea vieţii pacienţilor dar, în anumite cazuri, pot chiar influenţa cursul bolii.

Se recomandă ca îngrijirile paleative să fie aplicate cât mai repede, odată ce procesul de management al bolii a început, în conjugare cu alte terapii de prelungire a vieţii, precum chimioterapia sau radioterapia, în cazul cancerului. Pentru determinarea îngrijirilor paleative optime, specialiştii vor începe prin administrarea acelor investigaţii care sunt necesare pentru înţelegerea mai bună şi gestionarea complicaţiilor clinice perturbatoare.

Atât îngrijirile paleative cât şi îngrijirile de sfârşit al vieţii oferă confort pacienţilor, dar cele două se deosebesc în mod fundamental – îngrijirile paleative pot începe în momentul diagnosticării şi se desfăşoară în acelaşi timp cu tratamentul. Îngrijirile de sfârşit al vieţii încep când tratamentul bolii este stopat şi când este evident că pacientul nu va supravieţui bolii. De obicei, îngrijirile de sfârşit al vieţii încep când pacientul mai are de trăit cel mult 6 luni.

În ceea ce privește viitorul, acesta va fi marcat de o explozie a cererii pentru îngrijirile paleative. Vorbim despre o proporţie în creştere a populaţiei vârstnice: populaţia globală în vârstă de peste 65 de ani va atinge aproape un miliard până în 2030, aproape dublu faţă de anul 2010, 12% din populaţia totală la nivel global şi 24% în Europa. Acest grup de vârstă va avea comorbidităţi combinate şi de severităţi diferite, va suferi de o incidenţă crescută a cancerului şi a altor boli cronice cauzate de un stil de viaţă defectuos precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea, bolile cardiovasculare. De asemenea, incidenţa bolilor infecţioase cronice este şi ea în creştere.

paleativ2Astfel, domeniul îngrijirilor paleative trebuie să fie extins pentru a ţinti şi alte boli cronice în afară de cancer, cele cu o povară simptomatică majoră. Pentru a pregăti domeniul pentru provocările viitorului, mai multe bariere actuale trebuie depăşite prin eforturi constante în formarea iniţială şi educaţia medicală continuă a profesioniştilor din sănătate, în cercetare, în dezvoltarea abordării bazate pe dovezi, în pregătirea de ghiduri şi protocoale, în accesibilitatea medicamentelor necesare şi înfiinţarea de organisme naţionale şi internaţionale pentru reglementarea domeniului, inclusiv din punct de vedere etic şi al promovării lor ca drept fundamental al omului, dreptul de a avea o viaţă demnă şi o moarte demnă. De asemenea, trebuie pus mai mult accentul pe sprijinirea familiilor şi a aparţinătorilor, o componentă mai degrabă mai puţin dezvoltată până acum.

Dintre obiectivele pe care îngrijirile paleative pot şi trebuie să le atingă, putem enumera:

  1. Furnizarea de îngrijiri paleative echitabile, optime din punct de vedere al costurilor şi bazate pe dovezi către toţi cei care au nevoie de ele, indiferent de diagnostic, prognoză şi localizare geografică.
  2. Promovarea îngrijrilor paleative ca specialitate medicală.
  3. Adoptarea unei abordări cu adevărat multidisciplinare.
  4. Sprijin efectiv pentru familii şi aparţinători.

Este de importanţă vitală să angajăm şi să dezvoltăm resursele necesare şi să pregătim mult mai mulți profesionişti în domeniul îngrijirilor paleative.  Acest domeniu trebuie să primească un loc mai important în curriculum-ul facultăţilor de medicină şi în portofoliul de educaţie medicală continuă, precum şi pe agenda dezbaterii publice.

Îngrijirile paleative trebuie considerate complementare, şi nu secundare, complementare, și nu alternative, faţă de îngrijirile curative.

 

Mirela Mustață, Redactor executiv eAsistent

 

Surse de documentare:

http://www.who.int/cancer/palliative/definition/en/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4332140/

https://medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000536.htm

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28823641

https://www.jpsmjournal.com/article/S0885-3924(17)30384-6/pdf

https://www.jpsmjournal.com/article/S0885-3924(17)30384-6/pdf

Goondiwindi Plus More

 

Share This Post