În cadrul fiecărei profesii există probleme specifice de morală, însă acolo unde subiectul profesiei este ființa umană, etica și deontologia profesională capătă o însemnătate și mai mare.

Etica și deontologia sunt elemente cheie în desfășurarea activităților profesionale, și putem spune, fără să greșim, că îngrijirile medicale de calitate depind într-o mare măsură de nivelul de respectare a principiilor etice și a valorilor deontologice.

În timp ce Etica este despre ceea ce este corect sau greșit, bine sau rău, drept sau nedrept,  responsabil sau neresponsabil, lăudabil sau condamnabil, Deontologia este ansamblul acestor norme de conduită și al obligațiilor etice din cadrul profesiei, reunite sub forma unui cod sau regulament privitor la responsabilitatea membrilor unei organizații.

O definiție completă a eticii și deontologiei profesiei de asistent medical generalist, moașă și asistent medical este dată de  art. 1 din Codul etic și deontologic al asistentului medical generalist, al moașei și asistentului medical – ”ansamblul de principii și reguli ce reprezintă valori fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent medical generalist, profesia de moașă și profesia de asistent medical pe teritoriul României.”

În fapt, Codul de etică și deontologie al asistentului medical generalist, al moașei și al asistentului medical este un ghid în ceea ce privește luarea deciziilor și îndeplinirea atribuțiilor profesionale în mod corect. Totodată, stabilește principiile etice fundamentale, în baza cărora se desfășoară profesia, și standardele de comportament pe care organizația profesională (OAMGMAMR) le trasează membrilor săi.

Prin natura activităților profesionale desfășurate de asistenți medicali generaliști, moașe și  asistenți medicali, aceștia au de executat atât sarcini profesionale, cât și umane. Astfel, orice abatere de la etică și deontologie, săvârșită de un asistent medical generalist, moașă sau asistent medical, crează impact emoțional și afectează în principal subiectul profesiei, ființa umană/pacientul, apoi imaginea profesiei și implicit, imaginea tuturor profesioniștilor în asistență medicală (asistent medical generalist, moașă sau asistent medical), iar cel care s-a abătut de la etica și deontologia profesională este ultimul care are de suferit, din acest ansamblu.

Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România împreună cu Filialele sale județene și Filiala Municipiului București, ca organism care gestionează profesia de asistent medical generalist, moașă și asistent medical în România, susțin și promovează practicile profesionale de înaltă calitate, punând accentul atât pe competență și aptitudini, dar mai ales pe etica celor implicați în profesie, astfel încât aceștia, prin activitățile lor profesionale, să servească cu adevărat interesul public.

Un cod etic și deontologic nu funcţionează de la sine, prin simpla sa existență și promisiunea membrilor că-l vor respecta în toată activitatea lor profesională. El funcționează, ca orice prevedere legală, prin mecanisme de impunere, control și sancțiuni.

Comisia națională/teritorială de etică și deontologie este mecanismul de control și sancționare a abaterilor de ordin etic și deontologic și, totodată, mecanismul care impune în mod indirect respectarea Codului etic și deontologic. Rolul principal al acestei comisii nefiind acela de a sancționa ci de a verifica existența unor abateri, astfel impunând respectarea principiilor.

Nu putem ignora faptul că o influență semnificativă asupra imaginii sistemului de sănătate o are și comportamentul personalului medical în relația cu pacientul, iar consolidarea poziției actuale a profesiei și creșterea gradului de încredere a populației în asistenții medicali generaliști, moașe și asistenți medicali se poate realiza doar printr-un comportamenet profesional ireproșabil și oferirea de servicii la un standard ridicat.

A fi etic în profesia de asistent medical generalist, moasă și asistent medical nu înseamna altceva decât a face bine și a nu face rău. Drept urmare putem spune că din punct de vedere etic și deontologic asistenților medicali generaliști, moașelor și asistenților medicali li se cere doar ceea ce este normal să facă, adică sa-și facă datoria.

De reținut este și faptul că nu organizația profesională este cea care percepe etica membrilor săi, ci fiecare individ/pacient în parte cu care interacționează direct sau indirect asistentul medical generalist, moașa sau asistentul medical.