Anumite persoane sunt mai predispuse atacurilor de cord decât altele, chiar dacă toți fac parte din aceeași cohortă de pacienți cu boli cardiace.
Acest lucru i-a determinat pe cercetători să caute explicația.
Cel mai probabil, cauza este legată de plăcile coronariene care se formează în arterele inimii din depunerile de grăsime, calciu și alte substanțe. Când acestea devin instabile, pot apărea atacurile de cord.
Recent, cercetătoarea Eugenia Pisano de la Catholic University of the Sacred Heart din Roma și colegii ei au prezentat concluziile studiilor lor pe această temă. Ei s-au concentrat pe înțelegerea modului în care bacteriile pot influența stabilitatea plăcilor coronariene. Pentru acest lucru, au selectat 30 de indivizi care aveau sindrom coronarian acut, care cuprinde o varietate de condiții și evenimente caracterizate de un flux redus de sânge către inimă, printre care și angina instabilă și atacul de cord. În plus, cercetătorii au mai recrutat 10 participanți cu angină stabilă, o condiție coronariană caracterizată de durere și discomfort în piept.
Echipa de cercetători a colectat mostre de cupro-cultură de la toți participanții astfel încât să poată izola bacterii din intestin. De asemenea, ei au extras și analizat bacterii din plăcile coronariene pe care le-au prelevat cu ajutorul baloanelor de angioplastie, care sunt folosite pentru a lărgi arterele cu scopul de a crește fluxul de sânge.
În primul rând, cercetătorii au descoperit că bacteriile prezente în plăcile coronariene erau pro-inflamatorii și aparțineau, în principal, speciilor Proteobacteria și Actinobacteria. Acest lucru sugerează, cel mai probabil, că are loc o retenție selectivă a bacteriilor pro-inflamatorii de către plăcile coronariene, care ar putea provoca un răspuns inflamator în plăci și o ruptură a acestora.
În comparație, mostrele de cupro-cultură prezentau o compoziție bacteriană eterogenă, principalele tulpini bacteriene fiind Bacteroidetes și Firmicutes. Cercetătorii au descoperit și că populațiile de bacterii difereau între cele două grupe de participanți la studiu. Persoanele cu sindrom coronarian acut aveau o proporție mai mare de bacterii Firmicutes, Fusobacteria și Actinobacteria în intestin, în timp ce persoanele cu angină stabilă aveau o prezență mai însemnată a bacteriilor Bacteroidetes și Proteobacteria. Acest lucru sugerează că elementele chimice diferite emise de aceste bacterii pot duce la destabilizarea plăcilor, ce poate avea drept consecință atacurile de cord.
Avem nevoie de mai multe studii care să examineze dacă aceste elemente metabolice influențează instabilitatea plăcii, deoarece până acum este neclar gradul în care bacteriile prezente în intestin sau în placa coronariană influențează apariția unui atac de cord.
În același timp, studiul condus de Eugenia Pisano, deși un studiu mic, are rezultate importante deoarece readuce în prim plan ipoteza conform căreia, cel puțin în cazul unei sub-mulțimi de pacienți, elemente de natură infecțioasă pot juca un rol direct în destabilizarea plăcilor coronariene.
Dacă această ipoteză se confirmă, poate apărea o nouă opțiune terapeutică, cea în care antibioticele pot preveni evenimentele cardio-vasculare în cazul anumitor pacienți.
O altă teorie recentă despre ateroscleroză și cauzele ei aduce în prim plan faptul că sângele conține micro particule de natură osoasă, conform analizei unor mostre de sânge recoltate atât de la oameni, cât și de la șoarecii de laborator. Cercetătorii susțin că acest lucru poate fi o dovadă a procesului de osificare a vaselor din măduva osoasă și că particulele pot contribui la apariția unor condiții precum ateroscleroza, procesul cauzator al plăcilor coronariene.
Deși cele mai multe dintre aceste particule osificate sunt foarte mici, destule dintre ele erau suficient de mari încât să blocheze vasele de sânge mai mici.
Acest studiu îi urmează unui alt studiu, condus de Rhonda D. Prisby, doctor în medicină și profesor asociat la University of Texas de la Arlington, care a prezentat un proces din măduva osoasă prin care vasele de sânge se transformă, într-o mod progresiv, în tesut osos, odată cu înaintarea în vârstă. Acest proces de osificare ar putea duce la intrarea in fluxul sanguin a unor particule osificate.
Cercetătorii au folosit tehnici avansate de microscopie pentru a examina vasele de sânge ale măduvei osoase. Aceste metode au arătat două tipuri de vase: de tranziție și osificate. S-a observat cum vasele de tranziție aveau particule osificate prinse de suprafața lor, ceea ce însemnă că acestea, în teorie, pot intra și circula în fluxul sanguin. Aceleași descoperiri au fost făcute și în cazul oamenilor și al șoarecilor de laborator. Pentru niciuna dintre aceste două specii vârsta nu a făcut o diferență semnificativă pentru procentul de particule osificate observat. Deși majoritatea particulelor nu avea un diametru mai mare de 15 microni, câteva au fost destul de mari pentru a putea deveni elemente embolice.
Dr. Prisby susține că cercetătorii ar trebui să ia în calcul acest fenomen și să dezvolte noi studii pentru a testa ipoteza conform căreia aceste particule osificate pot duce la calcifierea vaselor de sânge și la apariția atacurilor de cord sau a atacurilor vascular-cerebrale.
Mirela Mustață – Redactor executiv E-asistent
Surse de documentare:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/326190.php?iacp
Sursa foto: https://www.medicalnewstoday.com/articles/326190.php?iacp
