Depresia și anxietatea la adolescenți – două pericole reale

Creierul pare să fie extrem de plastic în adolescență și extrem de sensibil la stres – această concluzie vine din faptul că ne reamintim acea perioadă mult mai bine decât oricare alta, atunci au loc multiple schimbări, iar statisticile arată că aceasta este vârsta predilectă la care apar problemele psihologice serioase.

Cercetările arată că schimbările din creier din adolescență cresc vulnerabilitatea și riscul de depresie. Statisticile ne indică și că depresia și  tulburările bipolare afectează 14.3% din tinerii cu vârste între 13-17 ani, iar 11.7% dintre adolescenți îndeplinesc condițiile pentru tulburare depresivă majoră sau distimie, iar cea mai mare parte a tulburărilor cresc în medie de 2 ori între vârstele de 13 și 18 ani.

depresie1

Depresia și  tulburările bipolare la 13 ani (8.4%) față de 18 ani (15.4%)

 

În plus, anxietatea reprezintă tulburarea cea mai frecventă în copilărie și adolescență (31.9% din adolescenți). Din spectrul anxietății, tinerii sunt afectați diferit: cei de vârste mai mici, de diferite tipuri de fobie și de anxietatea separării, în timp ce cei de vârste mai mari, de diferite tipuri de anxietate socială.

Diferențierea pe sexe este și ea un factor important. Anxietatea și atacurile de panică care, până la pubertate, apar în mod egal la fete și băieți, ajung să se dubleze, în cazul fetelor. Tot fetele sunt cele care riscă de 2 ori mai mult să experimenteze depresia față de băieți.

15.9% din fetele de 13-17 ani au depresie față de 7.7% din băieții de 13-17 ani

depresie2

Motivația acestei diferențe de gen poate fi dată de faptul că zonele din creier afectate de depresie au o concentare mare de receptori ai hormonilor sexuali.

Pe de altă parte, se constată că anxietatea și depresia la adolescenți sunt în creștere. Printre cauze se numără cele de mediu, sociale și politice care au dus la creșterea numărului de adolescenți care au avut un episod depresiv (cu 37% între 2005 și 2014).

Adolescenții de liceu din zilele noastre sunt mult mai predispuși la anxietate, iar probabilitatea ca ei să aibă nevoie de sprijinul unui specialist (psiholog sau psihiatru) este de două ori mai mare decât la tinerii anilor 1980.

După cum arată un studiu realizat de Pew Research Center și menționat într-un articol publicat de New York Times pe 20 februarie 2019, cei mai mulți adolescenți americani plasează depresia și anxietatea printre cele mai serioase probleme pentru cei din grupa lor de vârstă.

depresie3Acest studiu arată că peste 70% dintre adolescenți văd tulburările de genul anxietății sau depresiei ca probleme importante. Efectuat pe 920 de adolescenți cu vârste între 13-17 ani din SUA, studiul a fost realizat online și telefonic, în toamna anului trecut.

Specialiștii cred că modul în care se raportează adolescenții la aceste tulburări ar putea veni și din faptul că a crescut rata de utilizare a social media, din presiunea sistemului de educație pentru performanță școlară și din teama față de potențialele agresiuni (atacuri cu arme în școli).

Tot ei recomandă, de exemplu, consilierea adolescenților cu privire la un alt factor major de stres pentru adolescenți – supravegherea permanentă a celorlalți tineri de vârsta lor pe social media și teama de a pierde ceva, pe care aceasta o generează. Consilierea ar putea însemna să-i faci pe tineri să înțeleagă cum funcționează social media – comparând-o cu situația în care o persoană face 50 de fotografii până obține una perfectă, ceea ce poate ajuta la diminuarea anxietății.

Pe lângă faptul că această situație îngrijorătoare a creșterii ponderii tulburărilor respective la adolescenți și tineri se poate datora și faptului că screeningul este din ce în ce mai performant (conform opiniei directorului executiv al Asociației Americane de Psihologie, Lynn Bufka), ea este accentuată de bombardamentul permanent de informație caracteristic perioadei, la care se adaugă  obișnuitele schimbări fizice și hormonale.

În aceste condiții, este importantă consilierea acordată de specialiști pentru identificare strategiilor de gestionare, la care se adaugă construirea unui suport stabil din partea adulților aflați în preajma adolescenților.

Iar aceste modele de sprijin sunt cu atât mai importante cu cât un studiu realizat în 2017, tot în SUA, a arătat că numărul de copii internați în spitalele americane după tentative de sinucidere s-a dublat între 2008 și 2015.

Pentru a controla aceste situații, screeningul de risc de suicid sau depresie ar trebui să urmărească câteva elemente esențiale și anume:

  1. Tulburările de somn (dificultățile în a adormi, așa-numita insomnie de adormire, trezirile frecvente peste noapte, sau trezirea foarte matinală, numită și insomnie de trezire, excesul de somn sau oboseala crescută)
  2. Schimbările de apetit sau comportament alimentar
  3. Sentimentul de plictiseală
  4. Izbucnirile de furie sau comportamentul puternic impulsiv
  5. Istoricul de izolare
  6. Sentimentele de neputință, neajutorare, care sunt doi predictori importanți de depresie și risc de sinucidere
  7. Încercări de suicid în trecut, istoricul de depresie sau consiliere psihologică la adolescent, familia lui sau prieteni
  8. Istoric de abuz de droguri, alcool, diverse probleme cu legea, recente schimbări în performanța școlară
  9. Istoric de ”accidente” recurente
  10. Simptomatologie psihosomatică
  11. Ideație suicidală (inclusiv pierderi recente sau în trecut)
  12. Lipsa de interes în cadrul interviului de screening, evitarea contactului vizual, postura de depresie
  13. Preocupări legate de moarte (îmbrăcăminte, muzică, filme, artă)
  14. Istoric de traume emoționale sau psihosociale
  15. Adolescentul este gay, lesbiană, bisexual sau transexual.

Dincolo de rolul profesioniștilor care au rolul de a realiza screeningul, Dr. Bufka recomandă adulților care sunt îngrijorați de adolescenții aflați în grija lor să-i asculte, fără să vină cu recomandări sau să-i judece prea mult și să le faciliteze accesul la un consilier sau psiholog, dacă este nevoie.

Mirela Mustață – Redactor executiv E-asistent

Surse de documentare:

https://childmind.org

https://www.nytimes.com/2019/02/20/health/teenage-depression-statistics.html?smtyp=cur&smid=tw-nythealth (inclusiv sursă foto)

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5894225/

https://www.medschool.lsuhsc.edu/medical_education/undergraduate/spm/SPM_100/documents/HEADSS_000.pdf

Share This Post