![\"Sanatatea](\"http:\/\/www.easistent.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/sanatatea_mintala.jpg\" "\\"sanatatea_mintala\\"")
<\/p>\n<\/p>\n
Omul \u2013 singurul subiect al muncii este o for\u0163\u0103 creativ\u0103, produc\u0103tor de bunuri <\/em><\/p>\n Abordarea comportamentului uman din organiza\u0163ii este o variabil\u0103 dependent\u0103 de ea \u00eens\u0103\u015fi; cadrul muncii nu este un decor oarecare, dar nici ceva static, comun oric\u0103rei organiza\u0163ii. Aceasta determin\u0103 analiza unor multitudini de condi\u0163ii care genereaz\u0103 comportamentul oamenilor \u00een contextul organiza\u0163ional, cum ar fi cauzele fluctua\u0163iei de personal, stilul de conducere dictatorial, deficien\u0163e \u00een sistemul de aprovizionare, un sistem comunica\u0163ional deficitar, o politic\u0103 a recompenselor\/penaliz\u0103rilor arbitrar\u0103, un sistem de promovare \u015fi o perfec\u0163ionare profesional\u0103 restrictive. \u00cen aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 se pune problema motiva\u0163iei pentru munc\u0103, a organiz\u0103rii \u015fi reparti\u0163iei muncii. Prin reliefarea caracteristicilor dominante ale activit\u0103\u0163ii de munc\u0103, apare problema definirii tr\u0103s\u0103turilor fizice \u015fi psihice ale individului solicitate de activitate, spre a putea ob\u0163ine randamente superioare. \u00cen acest sens prezen\u0163a unor \u00eensu\u015firi sau absen\u0163a lor din structura fizic\u0103 sau psihic\u0103 a unei persoane pot constitui indica\u0163ii sau contraindica\u0163ii pentru profesiunea respectiv\u0103. \u00cen psihologia muncii se descriu mai multe tipuri de fenomene cu caracter disfunc\u0163ional care afecteaz\u0103 eficacitatea la locul de munc\u0103, \u015fi anume: erorile \u015fi viol\u0103rile de norme, incidentele, accidentele, oboseala \u015fi stresul. Bolile mintale (cel mai adesea, anxietatea<\/p>\n \u015fi depresia) au un impact negativ at\u00e2t asupra vie\u0163ii celor afecta\u0163i, c\u00e2t \u015fi asupra cadrului social \u015fi economic, antren\u00e2nd costuri serioase \u00een special pentru sistemul educa\u0163ional, medical \u015fi judiciar. Ele constituie unul din principalele motive pentru care oamenii \u00ee\u015fi iau concediu medical, se pensioneaz\u0103 anticipat sau primesc pensie de invaliditate. \u00cen mare parte, responsabilitatea de a ac\u0163iona \u00een acest domeniu revine guvernelor statelor, \u00eens\u0103 organismele neguvernamentale joac\u0103 un rol din ce \u00een ce mai activ. Politicile comunitare sprijin\u0103 m\u0103surile de protec\u0163ie \u015fi de promovare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii mintale \u015fi ac\u0163iunile de sensibilizare a publicului la aspectele conexe. De asemenea, ele creeaz\u0103 un cadru de referin\u0163\u0103 pan-european pentru cooperare \u015fi schimb de bune practici \u00eentre<\/p>\n guverne \u015fi diferitele sectoare economice, constituind liantul \u00eentre politici, punerea \u00een aplicare a acestora \u015fi cercetare.<\/p>\n Erorile viol\u0103rii de norme – dup\u0103 J. Leplat \u015fi J. Pailhous (1973-1974)- eroarea <\/em>poate fi definit\u0103 prin diferen\u0163ele dintre ac\u0163iune \u015fi rezultatele efective \u00een raport cu un criteriu clar \u015fi opera\u0163ional de referin\u0163\u0103 (privind cursul ac\u0163iunii sau rezultatul acesteia).<\/p>\n J. Reason (1990) afirma c\u0103 termenul de eroare va fi luat \u00eentr-un sens generic, care acoperea toate cazurile \u00een care o secven\u0163\u0103 planificat\u0103 de activit\u0103\u0163i mentale sau fizice nu atinge scopurile dorite \u015fi c\u00e2nd e\u015fecurile nu pot fi atribuite hazardului.<\/p>\n Viol\u0103rile<\/strong> <\/em>pot fi definite ca devieri deliberate (inten\u0163ionate) de la norme sau practici stabilite (de c\u0103tre manageri, \u015fefi de departament sau sectoare de activitate, coordonatorii, agen\u0163i de reglement\u0103ri etc.) necesare pentru a asigura func\u0163ionarea normal\u0103, protejat\u0103 a unui sistem poten\u0163ial periculos \u015fi a unei activit\u0103\u0163i sigure.<\/p>\n Violarea are astfel o puternic\u0103 tent\u0103 motiva\u0163ional-atitudinal\u0103 \u015fi cultural\u0103.<\/p>\n Incidentele \u015fi accidentele la locul de munc\u0103 – <\/strong>consecin\u0163ele erorilor \u015fi viol\u0103rilor de norme sunt incidentele <\/em>\u015fi accidentele de munc\u0103. <\/em>\u00cen general se face o distinc\u0163ie \u00eentre incidente \u015fi accidente, criteriul constituindu-l amploarea \u015fi gravitatea urm\u0103rilor.<\/p>\n \u00cen ambele cazuri este vorba despre un eveniment neprev\u0103zut care \u00eentrerupe buna desf\u0103\u015furare a activit\u0103\u0163ii, dar cu pagube materiale \u015fi victime umane \u00een cazul accidentelor.<\/p>\n Oboseala la locul de munc\u0103 – <\/strong>oboseala este un fenomen psihofiziologic normal, care apare ca urmare a solicit\u0103rii organismului, a efortului prelungit pe parcursul activit\u0103\u0163ii, care se manifest\u0103 printr-un ansamblu de simptome subiective \u015fi obiective \u015fi care se remite prin odihn\u0103 obi\u015fnuit\u0103 sau prin alimenta\u0163ie.<\/p>\n Stresul profesional<\/strong> -numit \u015fi stresul ocupa\u0163ional, este una dintre multiplele probleme cu care se confrunt\u0103 societatea modern\u0103. El este generat de via\u0163a profesional\u0103, de mediul muncii, cu consecin\u0163e nemijlocite asupra activit\u0103\u0163ii profesionale dar \u015fi personale, asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii celor care presteaz\u0103 munca respectiv\u0103.<\/p>\n Ultimii 50 de ani au schimbat \u00een profunzime natura societ\u0103\u0163ii, \u00een general, \u015fi a locurilor de munc\u0103 \u00een special. Aceast\u0103 schimbare s-a produs \u00een mod evident \u00een urma modific\u0103rilor explozive ale tehnologiilor, penetr\u0103rii agresive a proceselor de informatizare dar \u015fi moderniz\u0103rii sistemelor manageriale.<\/p>\n De\u015fi s-au f\u0103cut de-a lungul timpului numeroase investiga\u0163ii pe problema stresului (stresul \u00een procesul muncii cost\u0103 anul economia S.U.A. bilioane de dolari \u015fi se consum\u0103 aproape 60 de miliarde de dolari de c\u0103tre organiza\u0163ii numai pe asisten\u0163a medical\u0103 acordat\u0103 persoanelor care au reac\u0163ionat \u00eentr-un fel sau altul la prezen\u0163a stresului ocupa\u0163ional) s-a f\u0103cut totu\u015fi prea pu\u0163in pentru implementarea unei solu\u0163ii de control al acestuia.<\/p>\n Consecin\u0163ele stresului muncii asupra personalului au fost studiate cu aten\u0163ie \u015fi astfel s-a reu\u015fit ob\u0163inerea unor informa\u0163ii precise. Simptomele stresului ocupa\u0163ional sunt u\u015for eviden\u0163iabile \u015fi observabile, el manifest\u00e2ndu-se prin comportamente cum ar fi \u00eent\u00e2mpinarea din partea angaja\u0163ilor a unor dificult\u0103\u0163i \u00een adaptarea la schimb\u0103rile care se impun postului de munc\u0103 ocupat, sc\u0103derea<\/p>\n dramatic\u0103 a eficacit\u0103\u0163ii, a performan\u0163ei, cu alte cuvinte se manifest\u0103 o dubl\u0103 ac\u0163iune la nivelul persoanei care recepteaz\u0103 situa\u0163ia stresant\u0103 \u015fi la nivelul organiza\u0163iei asupra c\u0103reia se r\u0103sfr\u00e2nge existen\u0163a unui mediu stresant.<\/p>\n Psihologii investesc un efort substan\u0163ial \u00een identificarea cauzelor stresului muncii, \u00een\u0163elegerea rela\u0163iilor acestuia cu diferite boli, s\u0103n\u0103tate fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103, cu dezvoltarea strategiilor de reducere sau control a stresului.<\/p>\n Modele ale stresului ocupa\u0163ional<\/strong> – <\/strong>Walter Cannon, fizilog \u015fi unul din \u201e pionierii stresului \u201d a studiat reac\u0163iile umane \u015fi animale \u00een situa\u0163ii periculoase. El a eviden\u0163iat faptul c\u0103, at\u00e2t animalele c\u00e2t \u015fi oamenii, adopt\u0103 r\u0103spunsuri adaptative la situa\u0163ii stresante fa\u0163\u0103 de care decid s\u0103 lupte sau s\u0103 le evite. Cannon nume\u015fte acest comportament \u201ereac\u0163ia lupt\u0103 sau zbori\u201d. Tot el este cel care folose\u015fte pentru prima dat\u0103 termenul de \u201estres\u201d .<\/p>\n Fizicianul \u015fi endocrinologul Hans Selye de la Universitatea din Montreal denume\u015fte stresul ca fiind \u201eun r\u0103spuns nespecific al corpului uman la orice solicitare a sa\u201d. Selye a f\u0103cut primul distinc\u0163ia \u00eentre stresul benefic (eustres) \u015fi stresul nociv (distres).<\/p>\n Stresul benefic motiveaz\u0103 individul, antren\u00e2ndu-l \u00eentr-o munc\u0103 dificil\u0103, \u00een timp ce stresul nociv, dac\u0103 persist\u0103 \u00een timp, produce reac\u0163ii negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/p>\n Studii recente cu privire la stresul ocupa\u0163ional adaug\u0103 explica\u0163iilor de natur\u0103 fiziologic\u0103 evaluarea cognitiv\u0103 \u015fi a resurselor disponibile pentru controlul factorilor de stres, ceea ce presupune c\u0103 stresul e un proces direc\u0163ionat, \u00een care individul procedeaz\u0103 la o evaluare a mediului \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 lupte cu stresorii care se ivesc. \u00cen mod evident aceast\u0103 evaluare atrage dup\u0103 sine un set de r\u0103spunsuri de lupt\u0103 din partea organismului; ea poate fi un succes \u00een stresul episodic sau un insucces \u00een stresul cronic. Este important de \u015ftiut c\u0103 \u00een ambele situa\u0163ii cele mai multe dintre reac\u0163ii sunt automate.<\/p>\n Un individ poate evalua o experien\u0163\u0103 stresant\u0103 \u015fi poate adopta diferite strategii de lupt\u0103 cu situa\u0163ia respectiv\u0103. S-au eviden\u0163iat, astfel, dou\u0103 modalit\u0103\u0163i (obi\u015fnuite) de a lupta cu situa\u0163ii stresante:<\/p>\n – lupta orientat\u0103 pe problem\u0103<\/em> \u2013 direc\u0163ionat\u0103 pe rezolvarea problemei care enereaz\u0103, cauzeaz\u0103 stresul, mijloacele utilizate fiind definirea problemei, c\u0103utarea unor situa\u0163ii sau strategii de solu\u0163ionare a problemei (ex. rezolvarea unei situa\u0163ii de\u00a0presiune a timpului poate fi proiectarea unui sistem de management al timpului);<\/p>\n – lupta orientat\u0103 pe oameni<\/em> \u2013 presupune reducerea r\u0103spunsurilor emo\u0163ionale\u00a0\u00een rezolvarea problemelor. O strategie obi\u015fnuit\u0103 \u00een acest caz ar fi minimizarea, evitarea\u00a0sau distan\u0163area de problem\u0103. De exemplu, o solu\u0163ie \u00een diminuarea stresului la locul de\u00a0munc\u0103 este suportul social acordat de familie, prieteni.<\/p>\n Stresorii vie\u0163ii organiza\u0163ionale -stresorii specifici locului de munc\u0103 sunt cerin\u0163e fiziologice sau psihologice la care un individ trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u015fi pot fi: c\u0103ldur\u0103, frig, zgomot, stresori de rol, \u00eenc\u0103rcarea muncii, ritmul muncii, volumul mare de activitate, presiunea timpului, solicit\u0103ri \u015fi conflicte interpersonale, exigen\u0163e situa\u0163ionale etc. Studiile cu privire la stresorii fizici sunt numeroase, la fel \u015fi cele asupra efectelor sau reac\u0163iilor organismului la ace\u015ftia. Cerin\u0163ele locului de munc\u0103 (ritmul muncii, volumul de activitate, num\u0103rul de ore lucrate etc.) pot contribui la<\/p>\n crearea unei atmosfere stresante, \u015fi de asemenea, la reac\u0163ii stresante din partea organismului. Efectul stresorilor, indiferent de natura lor, este cumulativ, ei afect\u00e2nd \u00een timp s\u0103n\u0103tatea individului.<\/p>\n Stresorii psihologici, lipsa de control sau predictibilitate, sunt un factor de stres puternic. Varierea nivelelor de control \u015fi predictivitate cauzeaz\u0103 efecte negative asupra \u0440erforman\u0163ei \u00een munc\u0103 \u015fi implicit asupra individului. Percep\u0163ia individului\u00a0 asupra controlului si predicivit\u0103\u0163ii va determina r\u0103spunsul s\u0103u la situa\u0163ia respectiv\u0103.<\/p>\n Aceast\u0103 percep\u0163ie poate fi afectat\u0103 de caracteristicile locului de munc\u0103 \u015fi ae mediului \u00een care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea. Orarul \u015fi ritmul muncii pot influen\u0163a entimentele de control, de exemplu: orarul de munc\u0103 flexibil spore\u015fte sentimentul e control al timpului \u015fi cre\u015fte percep\u0163iile de control prin sprijinul angaja\u0163ilor s\u0103-\u015fi chilibreze obliga\u0163iile munc\u0103-familie.<\/p>\n Percep\u0163ia controlului la locul de munc\u0103 este legat\u0103 de autonomie, adic\u0103 \u0103sura \u00een care un salariat poate controla c\u00e2nd \u015fi cum s\u0103-\u015fi realizeze sarcina de munc\u0103.<\/p>\n Un alt factor de stres la locul de munc\u0103, destul de important, este conflictul nterpersonal. Interac\u0163iunea negativ\u0103 cu colegii de munc\u0103, superiorii sau persoane in afara institu\u0163iei, poate genera de la argumente vehemente p\u00e2n\u0103 la incidente ubtile sau evidente de comportament neprietenos \u015fi chiar ostil.<\/p>\n Conflictele interpersonale apar, de regul\u0103, atunci c\u00e2nd resursele muncii, at\u00e2t ateriale c\u00e2t \u015fi umane, sunt insuficiente, c\u00e2nd angaja\u0163ii au interese incompatibile ex. un membru al unei echipe este superficial \u00een realizarea sarcinilor, atribu\u0163iilor \u015fi ltul este meticulos), sau c\u00e2nd angaja\u0163ii percep c\u0103 u sunt trata\u0163i egal (ex. uniiangaja\u0163i beneficiaz\u0103 de favoritisme din partea \u015fefilor, recompense, salarii de merit, in imp ce celorlal\u0163i li se spune c\u0103 nu sunt suficiente fonduri sau li se dau explica\u0163iisuperficiale). Aceste conflicte pot distrage angaja\u0163ii de la sarcinile importante de munc\u0103, situa\u0163ie care poate determina \u015fi consecin\u0163e asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice a acestora.<\/p>\n Rezultatele negative ale acestor conflicte interpersonale pot fi ierarhizatede la depresie \u015fi insatisfac\u0163ie la locul de munc\u0103, p\u00e2n\u0103 la agresiune \u015fi sabotaje.<\/p>\n \u00cen clasificarea stesorilor un loc important ocup\u0103 \u015fi stresorii de rol, \u00een fond mbiguitatea de rol, ceea ce presupune c\u0103 multe activit\u0103\u0163i de munc\u0103 prezint\u0103 ultiple responsabilit\u0103\u0163i sau roluri. Situa\u0163ia devine stresant\u0103 atunci c\u00e2nd apare un conflict de rol sau atunci c\u00e2nd aceste roluri sunt lipsite de claritate. Ambiguitate de rol apare atunci c\u00e2nd angaja\u0163ilor le lipsesc cuno\u015ftin\u0163ele clare cu privire la atribu\u0163iile pe care trebuie s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 sau c\u00e2nd comportamentele solicitate din partea\u00a0diferitelor surse sunt incompatibile.<\/p>\n Uneori poate s\u0103 apar\u0103 un conflict de rol \u00eentre cerin\u0163ele superiorilor sau chiar a politicii institu\u0163iei si propriile valori ale angaja\u0163ilor.<\/p>\n O forma special\u0103 de conflict este rolul de supra\u00eenc\u0103rcare, un stresor care apare atunci c\u00e2nd unui angajat i se cere s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 prea multe roluri (sarcini) \u00een acela\u015fi timp. Aceast\u0103 supra\u00eenc\u0103rcare a muncii poate cauza solicitarea unui num\u0103r mare de ore de activitate, ceea ce implic\u0103 o stare de tensiune, anxietate \u015fi o tendin\u0163\u0103 clar\u0103 de a p\u0103r\u0103si organiza\u0163ia.<\/p>\n Conflictul munc\u0103<\/strong> \u2013 familie – <\/strong>acesta este un tip diferit de stresor de rol \u015fi se refer\u0103 la confruntarea dintre rolurile \u00eendeplinite de o persoan\u0103 \u00een procesul muncii cu cele \u00eendeplinite \u00een via\u0163a personal\u0103. Acest stresor este foarte actual deoarece \u00een familia de azi cuplul lucreaz\u0103, conflictul munc\u0103 familie devenind o surs\u0103 de stres obi\u015fnuit\u0103. Aceasta se accentueaz\u0103 direct propor\u0163ional cu func\u0163ia de\u0163inut\u0103 pe cale ierarhic\u0103, responsabilitatea \u015fi implicarea \u00een activitatea de munc\u0103.<\/p>\n \u00cen acest context putem spune c\u0103 femeile cu copii manifest\u0103 un nivel de stres mai ridicat dup\u0103 programul de munc\u0103, dar aceste constat\u0103ri nu conduc \u00een mod necesar la concluzia c\u0103 efectul activit\u0103\u0163ii de munc\u0103 asupra femeilor ar fi exclusiv negativ. De asemenea, sunt pu\u0163ine eviden\u0163e care s\u0103 indice c\u0103 o femeie care este angajat\u0103 \u00ee\u015fi deterioreaz\u0103 rela\u0163ia cu so\u0163ul sau cu copiii. \u00centr-un studiu comparativ, barba\u0163i \u015fi femei, s-a dovedit c\u0103 femeile posed\u0103 de multe ori strategii mai bune de management al stresului (Korabik & McDonald, 1991).<\/p>\n Programul de munc\u0103 flexibil \u015fi \u00eengrijirea copiilor a devenit o problem\u0103 important\u0103 pentru cuplurile care lucreaz\u0103 \u00een diferite cariere profesionale \u015fi \u00een mod frecvent aceste inconveniente sunt surmontate prin institu\u0163ii de \u00eengrijirea copiilor.<\/p>\n Emo\u0163ia \u00een c\u00e2mpul muncii<\/strong> – \u00een ultimul timp a crescut considerabil interesul fa\u0163\u0103 de rolul emo\u0163iilor la locul de munc\u0103. Studiul emo\u0163iilor \u00een procesul muncii, \u00een context organiza\u0163ional, este important deoarece stresul este considerat \u00een primul r\u00e2nd o reac\u0163ie emo\u0163ional\u0103.<\/p>\n \u00cenc\u0103rcarea emo\u0163ional\u0103 \u00een acest context este reglat\u0103 de propriile emo\u0163ii \u00een contact cu munca sau cu cerin\u0163ele organiza\u0163ionale. Angaja\u0163ii pot s\u0103-\u015fi regleze prin ac\u0163iuni de suprafa\u0163\u0103 – care constau \u00een controlul sau \u201efalsificarea\u201d expresiilor sau emo\u0163iilor proprii – \u015fi ac\u0163iuni de profunzime \u2013 care constau \u00een managementul sentimentelor proprii, incluz\u00e2nd \u00eencercarea de a sim\u0163i emo\u0163iile specifice postului de munc\u0103 (de pild\u0103, efortul de a men\u0163ine o comportare pl\u0103cut\u0103, civilizat\u0103, ceea ce presupune o ac\u0163iune considerabil\u0103).<\/p>\n Inhibarea emo\u0163iilor sau afi\u015farea unor emo\u0163ii false cere un efort cognitiv \u015fi fiziologic, care pe termen lung devine stresant. Stresul \u00eenc\u0103rc\u0103rii emo\u0163ionale a muncii duce la insatisfac\u0163ie profesional\u0103, la demotivare \u015fi \u00een final inten\u0163ia de a p\u0103r\u0103si locul de munc\u0103.<\/p>\n Pentru a reduce stresul \u00eenc\u0103rc\u0103rii emo\u0163ionale a muncii, psihologii recomand\u0103 apelul la umor<\/em>, ob\u0163inerea de suport social din partea colegilor, depersonalizarea ciocnirilor cu persoanele cu care intr\u0103 \u00een contact \u00een procesul muncii. Este un adev\u0103r c\u0103 un angajat sup\u0103r\u0103cios care intr\u0103 \u00een contact cu publicul va avea dificult\u0103\u0163i \u00een afi\u015farea unui comportament calm, pl\u0103cut \u00een conversa\u0163ie (cerin\u0163e\u00a0specifice unui astfel de post), fapt ce va determina reac\u0163ii negative at\u00e2t individuale c\u00e2t \u015fi organiza\u0163ionale.<\/p>\n \u00cencrederea in sine<\/strong>, autoevaluarea pozitiv\u0103 sau conceptul de sine, este considerat ca o important\u0103 resurs\u0103 \u00een lupta cu stresul.<\/p>\n Persoanele cu o \u00eencredere \u00een sine crescut\u0103 sunt mai predispuse s\u0103 adopte strategii de gestionare a stresului mai eficiente dec\u00e2t persoanele cu \u00eencredere \u00een sine sc\u0103zut\u0103. Cercet\u0103rile cu privire la stres indic\u0103, \u00een general, c\u0103 \u00eencrederea \u00een sine este un moderator al rela\u0163iei stres-reac\u0163ie.<\/em><\/p>\n Presiunea timpului –<\/strong> acest stresor ocupa\u0163ional se refer\u0103 la a fi ap\u0103sat de timpul inadecvat pentru \u00eendeplinirea scopurilor, sarcinilor, atribu\u0163iilor.<\/p>\n Persoanele presate de timp \u00ee\u015fi verific\u0103 ceasul \u00een mod repetat, chiar \u015fi c\u00e2nd nu se afl\u0103 sub presiunea unor termene-limit\u0103 \u015fi sunt preocupa\u0163i de salvarea unor intervale relativ mici de timp.<\/p>\n Numeroase studii arat\u0103, totu\u015fi, c\u0103 indivizii difer\u0103 semnificativ \u00een ceea ce prive\u015fte m\u0103sura \u00een care se preocup\u0103 de trecerea timpului \u015fi modul \u00een care \u00eei fac fa\u0163\u0103 \u00een \u00eendeplinirea obiectivelor personale \u015fi rela\u0163ionale cu munca. De exemplu, sunt persoane care \u00ee\u015fi fac permanent sau frecvent programe, liste, \u00een timp ce al\u0163ii nu dau importan\u0163\u0103 unor astfel de aspecte legate de timp. Acest fapt sugereaz\u0103 c\u0103 presiunea<\/em> timpului <\/em>are multiple dimensiuni, incluz\u00e2nd con\u015ftientizarea timpului, comportamentul alimentar, energia nervoas\u0103 \u00een realizarea de liste, orare, stil de a vorbi \u015fi atitudine.<\/p>\n Consecin\u0163ele stresului<\/strong> – rela\u0163ia dintre stresul ocupa\u0163ional \u015fi rezultatele adverse asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii fizice \u015fi psihice asupra angaja\u0163ilor este un fapt demonstrat de numeroase studii. Consecin\u0163ele negative ale stresului cronic pot fi divizate \u00een trei categorii:<\/p>\n – fizice, medicale, fiziologice <\/em>\u2013 boli cardiovasculare \u015fi infarcte, ulcere, dureri de spate \u015fi artrite, migrene, cre\u015fterea tensiunii arteriale \u015fi a ritmului cardiac, disfunc\u0163ii hormonale; BIBLIOGRAFIE<\/strong><\/p>\n Lucrare prezentata la Simpozionul National de Psihologie Militara Aplicata 2011 ,,PSIHOMILVIII” Omul \u2013 singurul subiect al muncii este o for\u0163\u0103 creativ\u0103, produc\u0103tor de bunuri materiale \u015fi spirituale, indrum\u0103tor, cercet\u0103tor. De aceea succesul unei organiza\u0163ii, indiferent de structur\u0103 sau orientare, depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de calitatea factorului uman, de motivarea \u015fi gestionarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a personalului, de recrutarea intern\u0103. Abordarea comportamentului uman din organiza\u0163ii este o variabil\u0103 dependent\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1163"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1163"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1163\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6704,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1163\/revisions\/6704"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n<\/em>materiale \u015fi spirituale, indrum\u0103tor, cercet\u0103tor. De aceea succesul unei organiza\u0163ii, indiferent
\n<\/em>de structur\u0103 sau orientare, depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de calitatea factorului uman, de motivarea
\n<\/em>\u015fi gestionarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a personalului, de recrutarea intern\u0103.<\/em><\/p>\n
\n– psihologice <\/em>\u2013 burnout, depresie, anxietate, izbucnire nervoas\u0103, probleme familiale, insomnii, insatisfac\u0163ii la locul de munc\u0103 \u015fi \u00een via\u0163\u0103;
\n– comportamentale <\/em>\u2013 absen\u0163e, \u00eent\u00e2rzieri, abuz de medicamente, alcool \u015fi tutun, sabotaj sau violen\u0163\u0103, luare de decizii sau prelucrare de informa\u0163ii deficitare, performan\u0163e sc\u0103zute \u00een munc\u0103, fluctua\u0163ie.<\/p>\n\n
![\"PSIHOMIL](\"http:\/\/www.easistent.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/06\/Psihomil.jpg\" "\\"Psihomil\\"")
<\/p>\n
\nAUTORI:
\n<\/span><\/strong>Luiza Albu <\/strong>-psiholog
\nMihai Adrian P\u0103un-<\/strong> psiholog<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"