AUTOR: ROMAN DANIELA<\/strong> SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENTA ELIAS \u00a0–\u00a0BUCURESTI Rectocolita ulcero-hemoragica (RCUH) este o boala inflamatorie idiopatica, imun-mediata, localizata exclusiv colonic, cu evolutie cronica sau recurenta. Inflamatia intestinala debuteaza, de regula la nivelul rectului, extinzandu-se progresiv catre valva ileo-cecala. Procesul inflamator intereseaza strict mucoasa, iar leziunile sunt continue, fara arii de mucoasa indemna intre leziuni.<\/p>\n Epidemiologie<\/strong> Culegerea datelor<\/span> este primul pas, interesandu-ne in principal: Etiopatogenie<\/strong> Manifestarile clinice<\/span> se coreleaza cu extensia si severitatea bolii.<\/p>\n Manifestari clinice caracteristice<\/span>: Manifestari sistemice se intalnesc in formele severe<\/span>: Manifestari extraintestinale<\/span>: Forme clinice:<\/strong> Blande <\/span>– diaree blanda (4sc\/zi), cu prezenta inconstanta de sange, Hb>9 g\/dl, VSH<30 mm\/h In raport cu extinderea afectiunii se descriu: In raport de severitatea puseelor de activitate si evolutia afectiunii se descriu 3 forme clinico-evolutive: Criterii de diagnostic: clinice, de laborator, endoscopice, histopatologice Probe de laborator<\/span>: Endoscopia digestiva inferioara este esentiala pentru un diagnostic pozitiv si pentru stabilirea gradului de severitate. Este necesara efectuarea unei colonoscopii totale cu prelevare de biopsii. LEZIUNI PRECOCE:<\/strong><\/p>\n
\nCO-AUTOR: VIERU DANIELA<\/strong><\/p>\n
\nCLINICA DE GASTROENTEROLOGIE, HEPATOLOGIE SI ENDOSCOPIE DIGESTIVA<\/p>\n
\nPrevalenta: 10-100\/100.000 locuitori
\nAmpla variabilitate geografica; frecventa mare N-V Europei, America de Nord, mai mica in S-E Europei, Asia. Studiul tendintelor temporale arata ca incidenta este stabila, dar cu tendinta de crestere\u00a0 in ariile cu frecventa mica sus mentionate.
\nDistributie pe sexe relativ egala, desi in ariile cu frecventa\u00a0 mare se remarca o incidenta mai mare la sexul feminin.<\/p>\n
\n– varsta ( prezinta 2 varfuri de incidienta: 20-30 si 40-50 ani);- factori rasiali si etnici (RCUH este de 2-3 ori mai frecventa la albi fata de afro-americani si de 3-8 ori la evrei fata de neevrei, evreii de origine est-europeana si americana fiind mai frecvent afectati decat cei de origine orientala);- interventia unor factori initiatori ai inflamatiei intestinale:
\n– factori dietetici: alimentatia redusa la san, consumul de dulciuri rafinate,dieta saraca in fructe si legume crude, prelucrare termica excesiva
\n– contraceptive orale, AINS incidenta de 2 ori mai mare printre nefumatori.
\n– agregarea familiala este un factor recunoscut.<\/p>\n
\nEtiologia nu este cunoscuta.
\nAfectiunea se asociaza cu modificari complexe care intereseaza factori:
\n– imunologici (afectarea barierei intestinale prin alterarea raspunsului imun mucosal);
\n– genetici (istoric familial pozitiv, asociere de haplotipuri HLA DR2, DRB!, gene de susceptibilitate);
\n– de mediu (nivel economic ridicat, agenti microbieni \u2013 M paratuberculosis, Vs rujeolos, medicamente \u2013 AINS, contraceptive, dieta, stress).<\/p>\n
\n– Diareea \u2013\u00a0 scaune de volum redus, numeroase (4-20\/zi), diurne si nocturne; in proctite si proctosigmoidite diareea poate lipsi sau poate fi inlocuita de constipatie, ca urmare a spasmului rectal
\n– Hemoragia digestiva inferioara – caracter variabil in raport cu localizarea si severitatea bolii: sange rosu, proaspat, pe suprafata scaunului sau separat de emisia fecala in proctite si proctosigmoidite; sange partial digerat amestecat cu fecalele in formele extinse; sange amestecat cu puroi si fecale in formele severe si extinse
\n– Exudat muco-purulent
\n– Tenesme rectale, senzatie de defecatie imperioasa, proctalgii
\n– Dureri abdominale \u2013 caracter de crampa, localizata cel mai frecvent in cadranul stang inferior, accentuata de mese si defecatie.<\/p>\n
\n– Febra;
\n– Paloare;
\n– Deshidratare;
\n– Scadere ponderala;
\n– Astenie;
\n– Adinamie.<\/p>\n
\n– Artrite;
\n– Uveite;
\n– Pioderma gangrenosum.<\/p>\n
\nIn raport cu severitatea bolii deosebim forme:<\/p>\n
\nModerate <\/span>– 4-6 sc\/zi, prezenta sangelui in\u00a0 materiile fecale, Hb 7,5-9 g\/dl, stare subfebrila
\nSevere<\/span> –\u00a0 diaree severa (> 6 sc\/zi) cu sange si puroi in amestec, febra >37,5\u1d52C minim 2 din 4 zile, tahicardie sinusala > 90b\/min, Hb < 7,5g\/dl, VSH>30 mm\/h<\/p>\n
\n– Proctite si proctosigmoidite ulcero-hemoragice;
\n– Colite stangi (limita de demarcatie la unghiul splenic);
\n– Colite stangi extinse (limita de demarcatie in 1\/3 proximala a colonului transvers);
\n– Pancolita (intreg colonul este afectat).<\/p>\n
\n– Forma acuta fulminanta \u2013 un singur puseu de activitate severa si durata sub 6 luni
\n– Forma cronica recurenta \u2013 pusee de activitate blanda, moderata sau severa, separate prin perioade de remisiune clinica, avand o evolutie de peste 6 luni
\n– Forma cronica continua \u2013 pusee blande sau moderate de activitate, fara perioade de remisiune, datand de peste 6 luni<\/p>\n
\nSemnele clinice au fost deja mentionate.<\/p>\n
\n– Hemoleucograma: anemie (feripriva\/cronica simpla), leucocitoza, trombocitoza;
\n– Teste de inflamatie: VSH, fibrinogen, PCR;
\n– Proteine totale, albumine serice, ionograma;
\n– Coprocultura (pentru excluderea colitelor infectioase cu Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia, E Coli);
\n– Teste fecale: calprotectina, lactoferina (screening, monitorizare)
\n– Teste serologice: ASCA (-)anticorpi anti-Saccharomyces cervisiae
\np-ANCA (+) anticorpi anticitoplasma neutrofilica de tip perinuclear<\/p>\n
\nCriterii endoscopice de RCUH:
\n– Inflamatia se intinde de la inelul anal proximal pe o distanta variabila;
\n– Rectul este aproape intotdeauna interesat (95%);
\n– Afectare continua, fara zone indemne;
\n– Disparitia luciului si a pattern-ului vascular;
\n– Eritem si friabilitatea mucoasei;
\n– Aspect granular;
\n– Microulceratii, pseudopolipi;
\n– Sangerare superficiala spontana.<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/wp-content\/uploads\/2011\/10\/b.png\" "\\"c\\"")