{"id":3109,"date":"2014-07-29T10:28:47","date_gmt":"2014-07-29T08:28:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3109"},"modified":"2014-09-08T12:22:50","modified_gmt":"2014-09-08T10:22:50","slug":"sindromul-burnout-epuizare-si-lumea-medicala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3109","title":{"rendered":"&#8222;Sindromul burnout&#8221; (epuizare) \u0219i lumea medical\u0103"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/burnout.png\"><img class=\"alignleft size-full wp-image-3108\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2014\/07\/burnout.png\" alt=\"burnout\" width=\"173\" height=\"155\" \/><\/a>Tema \u201dsindromului burnout\u201d preocup\u0103 constant mass-media, de c\u00e2nd pare s\u0103 fi devenit un fenomen de mas\u0103. Oamenii lipsesc de la munc\u0103, performan\u021bele lor scad, apar depresiile.<\/p>\n<p>Dar ce este, de fapt, acesta? O serie de simptome, sau o boal\u0103 clar definit\u0103? Care este grani\u021ba dintre epuizare \u0219i depresie, de fapt?<\/p>\n<p>Multe \u00eentreb\u0103ri care, \u00een pofida cercet\u0103rilor, par s\u0103 aib\u0103 pu\u021bine r\u0103spunsuri.<\/p>\n<p>Termenul de &#8222;epuizare&#8221; a fost inventat de c\u0103tre psihologul american Herbert Freudenberger \u00een anul 1970. Ini\u021bial, el l-a folosit pentru a descrie consecin\u021bele stresului sever \u0219i idealurilor \u00eenalte experimentate de persoane care lucrau \u00een profesii care presupuneau s\u0103-i ajute pe ceilal\u021bi. Medicii \u0219i asistentele medicale, de exemplu, profesioni\u0219ti care se sacrific\u0103 pentru al\u021bii, pot ajunge, de multe ori, s\u0103 se simt\u0103 epuiza\u021bi, apatici \u0219i \u00een imposibilitatea de a face fa\u021b\u0103 mai departe solicit\u0103rilor locului de munc\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen zilele noastre, termenul a ajuns s\u0103 fie folosit nu numai pentru aceste profesii care implic\u0103 sacrificiul de sine pentru a-i ajuta pe ceilal\u021bi. Pot ajunge \u00een situa\u021bii de risc celebrit\u0103\u021bile, sportivii, cei care sacrific\u0103 totul pentru carier\u0103, angaja\u021bii care lucreaz\u0103 foarte intens, chiar \u0219i casnicele. Temenul &#8222;burnout&#8221; a devenit extrem de popular.<\/p>\n<p>Cum se face, atunci, c\u0103 nu exist\u0103 o defini\u021bie clar\u0103 a ceea ce este \u00eentr-adev\u0103r epuizarea profesional\u0103. Lipsa unei defini\u021bii, a unei metodologii de diagnosticare genereaz\u0103 toate confuziile legate de inciden\u021ba fenomenului. Date despre Rom\u00e2nia nu exist\u0103, iar unele articole ap\u0103rute \u00een presa din Germania, care citeaz\u0103 companii de asigur\u0103ri de s\u0103n\u0103tate germane, spun c\u0103 p\u00e2n\u0103 la nou\u0103 milioane de persoane sunt afectate. Totu\u0219i, aceste cifre ar trebui s\u0103 fie \u00eent\u00e2mpinate cu scepticism. Cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 nu are nicio informa\u021bie de \u00eencredere cu privire la c\u00e2t de mul\u021bi oameni au \u201dburnout\u201d \u00een Germania.<\/p>\n<p><strong>Ce este \u201dburnout\u201d?<\/strong><\/p>\n<p>Condi\u021biile de via\u021b\u0103 stresante pot pune oamenii sub presiune extrem\u0103, p\u00e2n\u0103 la punctul \u00een care se pot sim\u021bi epuiza\u021bi, consuma\u021bi \u0219i \u00een imposibilitatea de a mai face fa\u021b\u0103 cerin\u021belor. Stresul la locul de munc\u0103 poate provoca, de asemenea, o serie de simptome fizice \u0219i psihice. Cauzele posibile pot include senza\u021bia de suprasolicitare permanent\u0103, senza\u021bia c\u0103 locul de munc\u0103 nu mai este suficient de provocator, senza\u021bia c\u0103 lucrezi tot timpul sub presiune, sau c\u0103 ai conflicte cu colegii. Angajamentele extreme care pot duce la neglijarea propriilor nevoi pot fi, de asemenea, la r\u0103d\u0103cina fenomenului. Stresul la locul de munc\u0103 poate fi, adesea, cauza \u00eemboln\u0103virilor. Iar, uneori, schimb\u0103rile \u00een mediul de munc\u0103 \u0219i mai mult sprijin concret \u00een via\u021ba de zi cu zi ne pot ajuta s\u0103 evit\u0103m problemele la locul de munc\u0103 sau stresul legat de munca \u00een gospod\u0103rie.<\/p>\n<p>A\u0219adar, epuizarea este o reac\u021bie normal\u0103 la stres, nu un semn de boal\u0103. Se pune \u00eentrebarea dac\u0103 \u201dburnout\u201d descrie un set de simptome care dep\u0103\u0219esc starea normal\u0103 de epuizare. Mai mult, problema const\u0103 \u0219i \u00een a vedea \u00een ce mod acesta este diferit de alte tulburari mentale.<\/p>\n<p>Cert este c\u0103 exper\u021bii nu au c\u0103zut de acord cu privire la modul de a defini epuizarea. Nici nu exist\u0103 un diagnostic numit &#8222;epuizare&#8221;. Speciali\u0219tii consider\u0103 c\u0103 alte cauze precum depresia sau o tulburare de anxietate se pot afla \u00een spatele sindromului \u201dburnout\u201d. Unele boli fizice pot provoca, de asemenea, \u201dburnout\u201d. Un diagnostic de acest tip pus prea devreme poate \u00eensemna \u0219i c\u0103 adev\u0103ratele probleme nu sunt recunoscute \u0219i tratate corespunz\u0103tor.<\/p>\n<p><strong>Care sunt, de fapt, semnele \u0219i simptomele \u201depuiz\u0103rii\u201d?<\/strong><\/p>\n<p>Se consider\u0103 c\u0103 epuizarea are o larg\u0103 varietate de simptome. De\u0219i nu toate opiniile coincid, majoritatea accept\u0103 c\u0103 acestea sunt o consecin\u021b\u0103 a activit\u0103\u021bilor stresante la serviciu sau \u00een alte contexte (de exemplu, grija obsesiv\u0103 fa\u021b\u0103 de un membru al familiei).<\/p>\n<p>Principalele zone din care vin simptomele sunt: <strong><em>epuizarea emo\u021bional\u0103<\/em><\/strong> (Persoanele afectate se simt sec\u0103tuite \u0219i supra\u00eenc\u0103rcate, obosite \u0219i lipsite de energie. Simptomele fizice includ dureri sau probleme cu stomacul sau intestinele); <strong><em>\u00eenstr\u0103inarea de activit\u0103\u021bile legate de locul de munc\u0103 <\/em><\/strong>(Persoanele afectate consider\u0103 locul lor de munc\u0103 din ce \u00een ce mai negativ \u0219i mai frustrant. Acestea pot dezvolta o atitudine cinic\u0103 fa\u021b\u0103 de mediul lor de lucru \u0219i fa\u021b\u0103 de colegii lor, de care caut\u0103 s\u0103 se distan\u021beze tot mai mult); <strong><em>performan\u021ba redus\u0103<\/em><\/strong> (Persoanele cu \u201dburnout\u201d privesc activit\u0103\u021bile lor foarte negativ, le este greu s\u0103 se concentreze, sunt apatice \u0219i se simt lipsite de creativitate. Burnout afecteaz\u0103, \u00een principal, sarcinile de zi cu zi la locul de munc\u0103, via\u021ba personal\u0103 sau grija pentru membrii familiei).<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Cum poate fi diagnosticat\u0103 \u201depuizarea\u201d \u0219i cum o deosebim de depresie?<\/strong><\/p>\n<p>Metodele de diagnosticare a \u201depuiz\u0103rii\u201d nu sunt suficient studiate. Cel mai folosit chestionar este \u201cMaslach Burnout Inventory\u201d (MBI), rezultat al cercet\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice (care nu este dedicat practicii clinice). De aceea auto-evaluarea nu este recomandat\u0103, iar chestionarele online nu sunt potrivite pentru a stabili dac\u0103 cineva prezint\u0103 sau nu simptome legate de \u201dburnout\u201d.<\/p>\n<p>Unele simptome atribuite epuiz\u0103rii pot ap\u0103rea \u0219i \u00een depresie. Este vorba despre oboseal\u0103 extrem\u0103, performan\u021b\u0103 redus\u0103 \u0219i lips\u0103 de energie. Tocmai de aceea, trebuie manifestat\u0103 pruden\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de autodiagnosticare. Ar fi o gre\u0219eal\u0103, de exemplu, ca unei persoane care sufer\u0103 de depresie s\u0103-i fie recomandat\u0103 o lung\u0103 vacan\u021b\u0103 sau c\u00e2teva zile libere, pe c\u00e2nd aceasta are nevoie de terapie sau de medica\u021bie adecvat\u0103.<\/p>\n<p>Totu\u0219i anumite simptome sunt particulare. \u00cen cazul epuiz\u0103rii, g\u00e2ndurile negative sunt legate de locul de munc\u0103, \u00een special, pe c\u00e2nd depresia provoac\u0103 sentimente \u0219i g\u00e2nduri negative referitoare la toate aspectele vie\u021bii. Alte semne specifice doar depresiei sunt lipsa stimei de sine, sentimentul de neajutorare \u0219i tendin\u021bele suicidale.<\/p>\n<p>De\u0219i nu orice caz de epuizare are depresia drept surs\u0103, riscul dezvolt\u0103rii acestei boli cre\u0219te la persoanele cu sindrom \u201dburnout\u201d.<\/p>\n<p>O serie de cercet\u0103ri recente referitoare la epuizare au dezvoltat modelul referitor la \u201dpotrivirea dintre persoan\u0103 \u0219i locul de munc\u0103\u201d definit prin modul \u00een care motiva\u021biile, emo\u021biile, valorile \u0219i a\u0219tept\u0103rile de la locul de munc\u0103 se potrivesc cu locul de munc\u0103, sau cu contextul organiza\u021bional. O discrepan\u021b\u0103 mare dintre persoan\u0103 \u0219i locul de munc\u0103 poate duce la burnout.<\/p>\n<p>Astfel, Maslach \u0219i Leiter au identificat \u0219ase cauze ale epuiz\u0103rii: dac\u0103 solicit\u0103rile locului de munc\u0103 dep\u0103\u0219esc limitele; lipsa controlului sau un control redus asupra muncii pe care oamenii o fac, fie din cauza politicilor rigide \u0219i monitoriz\u0103rii prea str\u00e2nse, fie din cauza muncii haotice; lipsa unor recompense adecvate; lipsa sentimentului unei leg\u0103turi pozitive cu ceilal\u021bi colegi, de multe ori, din cauza conflictelor; lipsa unui sistem echitabil la locul de munc\u0103 care s\u0103 \u00eentre\u021bin\u0103 respectul reciproc; \u0219i conflictele de valori sau principii.<\/p>\n<p>Aceasta face ca m\u0103suri precum cele luate de cele mai multe organiza\u021bii (cum ar fi trainingul pe tema managementului stresului) s\u0103 nu fie suficiente, cauzele fiind mult mai profunde.<\/p>\n<p>Uneori, pentru s\u0103n\u0103tatea angaja\u021bilor \u0219i a organiza\u021biei, acestea trebuie completate de programe de asisten\u021b\u0103 sau consiliere pentru angaja\u021bi, programe de managementul conflictelor sau chiar de restructurarea organiza\u021biei, rearanjarea spa\u021biului de munc\u0103 \u0219i stabilirea unui sistem mai echitabil de recompense.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Mirela Musta\u021b\u0103, redactor eAsistent<\/em><\/p>\n<p>Surse de documentare<\/p>\n<p>Korczak D, Kister C, Huber B. Differentialdiagnostik des Burnout-Syndroms. HTA-Bericht 105. Deutsches Institut f\u00fcr Medizinische Dokumentation und Information (DIMDI). Cologne; 2010<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmedhealth\/PMH0050545\/\">http:\/\/www.ncbi.nlm.nih.gov\/pubmedhealth\/PMH0050545\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.safeworkaustralia.gov.au\/sites\/SWA\/about\/Publications\/Documents\/121\/WorkStressTheory_Interventions_FromEvidenceToPolicy_CaseStudy_Pollard_2001_ArchivePDF.pdf\">http:\/\/www.safeworkaustralia.gov.au\/sites\/SWA\/about\/Publications\/Documents\/121\/WorkStressTheory_Interventions_FromEvidenceToPolicy_CaseStudy_Pollard_2001_ArchivePDF.pdf<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.ohpedu.ro\/articole\/stresul-in-organizatii\/\">http:\/\/www.ohpedu.ro\/articole\/stresul-in-organizatii\/<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Tema \u201dsindromului burnout\u201d preocup\u0103 constant mass-media, de c\u00e2nd pare s\u0103 fi devenit un fenomen de mas\u0103. Oamenii lipsesc de la munc\u0103, performan\u021bele lor scad, apar depresiile. Dar ce este, de fapt, acesta? O serie de simptome, sau o boal\u0103 clar definit\u0103? Care este grani\u021ba dintre epuizare \u0219i depresie, de fapt? Multe \u00eentreb\u0103ri care, \u00een pofida [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3116,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3109"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3109"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3109\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3116"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3109"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3109"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3109"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}