{"id":3158,"date":"2014-10-15T10:08:31","date_gmt":"2014-10-15T08:08:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3158"},"modified":"2014-11-14T23:56:43","modified_gmt":"2014-11-14T21:56:43","slug":"solutia-pentru-tulburarile-psihice-farmacologie-sau-psiho-terapie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3158","title":{"rendered":"Solu\u021bia pentru tulbur\u0103rile psihice: farmacologie sau psiho-terapie?"},"content":{"rendered":"

\"emc\"<\/a>Este din ce \u00een ce mai obi\u0219nuit s\u0103 afl\u0103m despre cuno\u0219tin\u021be, prieteni sau membri ai familiei care \u00eencep s\u0103 ia anti-depresive sau alte medicamente psihiatrice.<\/p>\n

Tulbur\u0103rile anxioase sunt din ce \u00een ce mai prezente (se estimeaz\u0103 c\u0103 3-8% din popula\u021bie are episoade de anxietate generalizat\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 a vie\u021bii), iar depresia afecteaz\u0103 aproximativ 2% din popula\u021bia lumii, fiind considerat\u0103 a 4-a boal\u0103 ca r\u0103sp\u00e2ndire pe glob.<\/p>\n

La nivel mondial, v\u00e2nz\u0103rile de anti-depresive, stimulan\u021bi, medicamente anti-anxietate \u0219i anti-psihotice dep\u0103\u0219esc pragul de 75 de miliarde de dolari.<\/p>\n

Psihiatrii care prescriu aceste medicamente \u0219i pacien\u021bii care le folosesc pornesc de la premiza c\u0103 tulbur\u0103rile mintale sunt cauzate de un dezechilibru bio-chimic la nivelul creierului \u0219i c\u0103 medicamentele psihiatrice pot rezolva aceast\u0103 problem\u0103.<\/p>\n

Dar este aceasta o simpl\u0103 problem\u0103 de fizic\u0103 \u0219i chimie? \u00centrebarea aceasta este fundamental\u0103 pentru psihiatrie \u0219i efortul ei permanent de a dezvolta baze \u0219tiin\u021bifice solide, de a deveni o medicin\u0103 bazat\u0103 pe dovezi atestate \u0219tiin\u021bific.<\/p>\n

Psihiatria\u00a0(din limba greac\u0103: psych\u00e9 = spirit, suflet \u0219i iatros = medic) este o ramur\u0103 a medicinei care se ocup\u0103 cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul \u0219i reabilitarea persoanelor cu boli mintale. Psihiatria\u00a0poate fi definit\u0103 ca o \u201edisciplin\u0103 de sintez\u0103\u201d prin care urm\u0103rirea \u0219i men\u021binerea\u00a0s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale\u00a0– scopul s\u0103u principal – se ob\u021bin lu\u00e2nd \u00een considerare diver\u0219i factori:\u00a0psihologici,\u00a0socio-culturali, medico-farmacologici. Dintre toate ramurile medicinei, psihiatria este aceea care a resim\u021bit \u0219i resimte \u00eenc\u0103 cel mai mult lipsa unor baze \u0219tiin\u021bifice solide \u00een clasificarea \u0219i descrierea bolilor, \u00een teoriile legate de cauzele si factorii care duc la apari\u021bia acestora, \u00een cunoa\u0219terea mecanismelor moleculare ale ac\u021biunii substan\u021belor psihotrope.<\/p>\n

De\u0219i modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 creierul este un subiect de cercetare \u0219i specula\u021bii \u00eenc\u0103 din vremurile antice, nu suntem nici acum cu mult mai aproape de \u00een\u021belegerea mecanismelor acestuia. \u00centreb\u0103ri precum: care este locul din creier \u00een care se afl\u0103 memoria \u0219i cum func\u021bioneaz\u0103 aceasta, este mintea ceva diferit de creierul fizic, ce este con\u0219tiin\u021ba, pot indivizii interac\u021biona la distan\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 contact vizual sau de alt\u0103 natur\u0103, cum se poate \u00eent\u00e2mpla ca persoane cu un volum mic de materie cenu\u0219ie s\u0103 func\u021bioneze normal \u0219i chiar s\u0103 aib\u0103 un IQ ridicat? \u0218tiin\u021ba modern\u0103 nu a oferit p\u00e2n\u0103 acum dec\u00e2t pu\u021bin ajutor \u00een g\u0103sirea de r\u0103spunsuri, ultimii ani aduc\u00e2nd progrese, \u00eentr-adev\u0103r, dar \u00een principal \u00een ceea ce prive\u0219te c\u0103ile de investigare care ar merita urmate. Singura certitudine din momentul de fa\u021b\u0103 este c\u0103 aceste aspecte \u0219i \u00eentreb\u0103ri sunt foarte complexe.<\/p>\n

Neuro\u0219tiin\u021bele, care se ocup\u0103 cu structura, func\u021bia, neuroevolu\u021bionismul, dezvoltarea, genetica, biochimia, fiziologia, patologia, farmacologia \u0219i informatica sistemului nervos, au dob\u00e2ndit \u00een ultimele decenii o importan\u021b\u0103 cresc\u00e2nd\u0103 \u00een teoria \u0219i practica psihiatriei. Cunoa\u0219terea unor aspecte despre bazele biologice ale tulbur\u0103rilor mintale, care au iesit la lumina odat\u0103 cu dezvoltarea neuro\u0219tiin\u021belor, a contribuit substan\u021bial la progresele psihofarmacologiei din ultimele decenii, materializate prin \u00eembog\u0103\u021birea arsenalului terapeutic psihiatric cu medicamente psihotrope noi, \u00een special de tipul antipsihoticelor \u0219i antidepresivelor.<\/p>\n

Dezvoltarea acestor tratemente medicamentoase pentru tulbur\u0103rile mintale se bazeaz\u0103 pe teorii conform c\u0103rora, \u00een aceste afec\u021biuni, anumi\u021bi neurotransmi\u021b\u0103tori (precum serotonina \u0219i dopamina) sunt \u00een dezechilibru, creierul pacien\u021bilor prezent\u00e2nd prea mult dintr-un anumit neurotransmi\u021b\u0103tor \u0219i prea pu\u021bin din altul. Aceste teorii au permis o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent a farmacologiei psihiatrice. \u00cen ultimii ani, totu\u0219i, odat\u0103 ce se \u00een\u021belege din ce \u00een ce mai bine cum ac\u021bioneaz\u0103 aceste medicamente la nivelul creierului, din punct de vedere bio-chimic, multe studii pun la \u00eendoial\u0103 existen\u021ba unui dezechilibru al neurotransmi\u021b\u0103torilor \u00een cazul pacien\u021bilor cu tulbur\u0103ri mintale, ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2t de pu\u021bin \u0219tim \u00eenc\u0103 despre mecanismele biologice cauzale ale acestor boli.<\/p>\n

Opus curentului de gandire \u0219i practic\u0103 clinic\u0103 care atribuie apari\u021bia tulbur\u0103rilor mintale unor dezechilibre fizico-bio-chimice din creier \u0219i promoveaz\u0103 tratarea acestor afec\u021biuni cu mijloace farmacologice, exist\u0103 un curent din ce \u00een ce mai puternic, promovat de psihiatri precum Dr.Peter Breggin, care sus\u021bine c\u0103 nu \u00a0s-a dovedit \u0219tiin\u021bific existen\u021ba unor astfel de dezechilibre \u0219i ca interven\u021bia psiho-farmaceutic\u0103 interfereaz\u0103 cu func\u021bionarea normal\u0103 a creierului.<\/p>\n

Func\u021biile creierului sunt integrate \u0219i interconectate \u0219i interven\u021biile asupra unora dintre ele rezult\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit \u00een disfunctionalit\u0103\u021bi generalizate la nivelul \u00eentregului creier. Dr. Peter Breggin afirm\u0103 c\u0103 tratamentele medicamentoase bio-psihiatrice \u00ee\u0219i exercit\u0103 efectul terapeutic prin deprecierea unor func\u021bii importante precum cea a receptivit\u0103\u021bii emo\u021bionale, sensibilit\u0103\u021bii sociale, con\u0219tiin\u021bei de sine, autonomiei \u0219i auto-determin\u0103rii.<\/p>\n

Dac\u0103 efectele medicamenta\u021biei sunt drastice, ele pot include euforia, mania, apatia sau apatia extrem\u0103 de tipul celei cauzate de lobotomie, pe care Dr. Breggin o nume\u0219te \u201cdeactivare\u201d. El subliniaz\u0103 c\u0103 cercet\u0103ri recente confirm\u0103 prezen\u021ba acestor efecte \u00een cazul folosirii anti-depresivelor SSRI, stimulan\u021bilor \u0219i a unor anti-psihotice mai noi. Folosirea \u00eendelungat\u0103 a benzodiazepinelor \u0219i a stabilizatorilor de dispozi\u021bie produce, de asemenea, un anumit nivel de deactivare.<\/p>\n

Criticii abord\u0103rii cauzalit\u0103\u021bii tulbur\u0103rilor mintale din perspectiva bio-chimica \u0219i a trat\u0103rii farmacologice a acestora promoveaz\u0103 psiho-terapia ca prim\u0103 metoda de tratament. Aceasta joac\u0103 \u00eenc\u0103 un rol minor \u00een tratarea tulbur\u0103rilor mintale, dar, pe masur\u0103 ce psihiatrii recunosc din ce \u00een ce mai mult importan\u021ba factorilor psiho-sociali \u00een declan\u0219area acestor tulbur\u0103ri (pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de munc\u0103, etc), este de a\u0219teptat ca importan\u021ba psihoterapiei ca modalitate de tratament s\u0103 creasc\u0103 semnificativ.<\/p>\n

Exist\u0103 o multitudine de abord\u0103ri psihoterapeutice, folosirea uneia sau alteia depinz\u00e2nd de formarea psihologului sau terapeutului, de stilul \u0219i personalitatea lui. Unii psihoterapeu\u021bi folosesc aceea\u0219i metod\u0103 cu toti pacien\u021bii, al\u021bii au o abordare eclectic\u0103, combinand mai multe stiluri, \u00een timp ce unii o personalizeaz\u0103 \u00een func\u021bie de nevoile, simptomele \u0219i personalitatea pacientului.<\/p>\n

De\u0219i exist\u0103 aceast\u0103 multitudine de abord\u0103ri, acestea se pot \u00eencadra totu\u0219i \u00eentr-un num\u0103r limitat de categorii majore, s\u0103 le numim \u201c\u0219coli de g\u00e2ndire\u201d, \u00een func\u021bie de premiza de identificare a problemei \u0219i tipul de solu\u021bii propuse. Urm\u0103toarele patru sunt printre cele mai comune – abordarea psihodinamic\u0103, abordarea umanist-existen\u021bial\u0103, abordarea cognitiv-comportamental\u0103 \u0219i abordarea interpersonal\u0103.<\/p>\n

Abordarea psihodinamic\u0103 se concentreaz\u0103 pe \u00een\u021belegerea sursei problemelor sau simptomelor pacientului. Terapeutul \u00eel ajut\u0103 pe pacient s\u0103 recunoasca felurile \u00een care trecutul se repet\u0103 \u00een prezent. Un exemplu de teorie apar\u021bin\u00e2nd acestei \u0219coli de g\u00e2ndire este teoria ata\u0219amentelor. Popularitatea acestei teorii a crescut \u00een ultimul timp, odat\u0103 cu apari\u021bia unor studii care arat\u0103 c\u0103 problemele din rela\u021biile adul\u021bilor pot fi prev\u0103zute pe baza analizei tiparelor timpurii de ata\u0219ament dintre copil si parin\u021bi. Terapeu\u021bii care sunt adep\u021bii acestei abord\u0103ri bazate pe teoria ata\u0219amentelor urm\u0103resc \u00eens\u0103n\u0103to\u0219irea unor procese psihologice \u0219i biologice incon\u0219tiente ale creierului \u0219i promoveaz\u0103 dezvoltarea unor capacit\u0103\u021bi mai \u00eenalte, con\u0219tiente, precum abilitatea de a recunoa\u0219te \u0219i reflecta la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mintea proprie \u0219i \u00een mintea celorlal\u021bi \u0219i de a le accepta ca fiind lucruri separate.<\/p>\n

Psihoterapia umanist\u0103 are o abordare cuprinz\u0103toare, holistic\u0103, subliniind c\u0103 o persoan\u0103 este un tot unitar \u00eentre minte, trup \u0219i spirit. Aceast\u0103 abordare include o palet\u0103 larg\u0103 de metode terapeutice. Fiecare dintre aceste metode recunoa\u0219te \u0219i afirm\u0103 capacit\u0103\u021bile auto-vindec\u0103toare ale fiecarui pacient, iar rela\u021bia terapeutic\u0103 este construit\u0103 pe baze egale, de parteneriat.<\/p>\n

Psihoterapia existen\u021bial\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de cea umanist\u0103, mul\u021bi dintre psihoterapeu\u021bii din prezent identific\u00e2ndu-se ca apar\u021bin\u00e2nd \u0219colii umanist-existen\u021biale. Psihoterapia existen\u021bial\u0103 urm\u0103re\u0219te s\u0103-i ajute pe clien\u021bi s\u0103 accepte \u0219i s\u0103 fie capabili s\u0103 gestioneze provoc\u0103rile de zi cu zi ale vie\u021bii. Accentul este pus pe experien\u021ba individual\u0103, specific\u0103 a fiec\u0103rui client \u0219i terapeutul exploreaz\u0103 valorile, convingerile \u0219i credin\u021bele personale ale acestuia pentru a le clarifica \u0219i \u00een\u021belege \u00een contextul fizic, psihologic \u0219i socio-cultural specific. Experien\u021bele \u0219i influen\u021bele din trecut, prezent \u0219i viitor sunt tratate cu aceea\u0219i importan\u021b\u0103. Punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a a\u0219tept\u0103rilor \u0219i convingerilor \u0219i \u00een\u021belegerea \u0219i acceptarea posibilit\u0103\u021bilor \u0219i limit\u0103rilor aduse de mediul extern sunt p\u0103r\u021bi importante ale acestei abord\u0103ri interactive,dinamice \u0219i directe. Conform acestei \u0219coli de g\u00e2ndire, patru probleme fundamentale se afl\u0103 la baza luptei noastre existen\u021biale, punctul focal al acestei abordari terapeutice, iar aceste probleme fundamentale sunt considerate a fi punctul de plecare al majorit\u0103\u021bii problemelor psihice \u2013 moartea, libertatea fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu responsabilitatea, izolarea \u0219i lipsa de sens.<\/p>\n

Abord\u0103rile cognitiv-comportamentale pun accentul pe a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 recunoa\u0219tem \u0219i schimb\u0103m tiparele de g\u00e2ndire \u0219i comportament adaptiv-negative (mal-adaptative), s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bim gestionarea emo\u021biilor \u0219i a \u00eengrijor\u0103rilor \u0219i s\u0103 \u00eentrerupem cercul comportamentelor disfunc\u021bionale incon\u0219tiente. Aceasta perspectiv\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe clien\u021bi s\u0103 vad\u0103 leg\u0103tura dintre modul \u00een care g\u00e2ndesc \u0219i ce-\u0219i spun lor \u00een\u0219i\u0219i \u0219i emo\u021biile \u0219i ac\u021biunile care urmeaz\u0103.<\/p>\n

Aborda\u0103ile interpersonale se axeaz\u0103 pe identificarea \u0219i \u00een\u021belegerea tiparelor auto-distructive din rela\u021bii \u0219i de ce anumite situa\u021bii apar \u00een anumite contexte \u0219i pe \u00eenlocuirea acelor tipare disfunc\u021bionale cu unele s\u0103n\u0103toase. Rela\u021biile \u0219i conceptul de \u201caici si acum\u201d sunt puse \u00een centrul acestor abord\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen general, indiferent de abordarea preferat\u0103 a fiec\u0103rui psiho-terapeut, oamenii consider\u0103 ca terapia este cu adev\u0103rat folositoare c\u00e2nd terapeu\u021bii sunt receptivi, angaja\u021bi pe deplin \u00een proces \u0219i ofer\u0103 feedback. Aceste aspecte determin\u0103 calitatea rela\u021biilor terapeutice, dincolo de adoptarea unei anumite abord\u0103ri, \u0219i s-a demonstrat c\u0103 ele sunt necesare \u0219i suficiente pentru ajungerea la rezultate pozitive \u00een procesul de vindecare.<\/p>\n

\u00cen paralel cu desf\u0103\u0219urarea cercet\u0103rilor legate de g\u0103sirea celor mai bune tratamente pentru tulbur\u0103rile psihice, fie ele de natur\u0103 farmacologic\u0103 sau psiho-terapeutic\u0103, speciali\u0219tii din domeniul psihiatric lucreaz\u0103 intens \u0219i pentru rafinarea metodelor de diagnostic. Aceasta ar avea un puternic impact pozitiv nu numai la nivel individual, ci \u0219i colectiv, permi\u021b\u00e2nd sistemului de s\u0103n\u0103tate public\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dimensiunea real\u0103 a problemei, pentru a-\u0219i putea doza corespunz\u0103tor alocarea resurselor \u0219i a-\u0219i \u00eendrepta direc\u021biile de cercetare spre zonele unde g\u0103sirea de solu\u021bii este realist\u0103 pe termen scurt sau mediu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een Comunicare \u0219i Rela\u021bii Publice, PhD.<\/strong><\/p>\n

Surse de documentare:<\/strong><\/p>\n

INTERNATIONAL HEALTH NEWS – William R. Ware, PhD \u2013 Editor, <\/em>NUMBER 250 SEPTEMBER 2014 23rd YEAR<\/p>\n

http:\/\/www.viata-medicala.ro\/*articleID_6449-dArt.html<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.psychopharma.eu\/reviste\/Vol.%204,%20Nr.%201,%202.pdf<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.descopera.ro\/dnews\/8046316-depresia-in-romania-si-in-lume<\/a><\/p>\n

http:\/\/psychcentral.com\/lib\/understanding-different-approaches-to-psychotherapy\/0003077<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.strisik.com\/therapy\/approaches.htm<\/a><\/p>\n

\u202awww.gandul.info<\/a> (imagine)<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Este din ce \u00een ce mai obi\u0219nuit s\u0103 afl\u0103m despre cuno\u0219tin\u021be, prieteni sau membri ai familiei care \u00eencep s\u0103 ia anti-depresive sau alte medicamente psihiatrice. Tulbur\u0103rile anxioase sunt din ce \u00een ce mai prezente (se estimeaz\u0103 c\u0103 3-8% din popula\u021bie are episoade de anxietate generalizat\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 a vie\u021bii), iar depresia afecteaz\u0103 aproximativ 2% […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3159,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3158"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3158"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3158\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}