{"id":3212,"date":"2014-11-13T14:30:47","date_gmt":"2014-11-13T12:30:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3212"},"modified":"2014-12-19T14:03:20","modified_gmt":"2014-12-19T12:03:20","slug":"sindromul-salvatorului-un-pericol-pentru-personalul-medical","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3212","title":{"rendered":"Sindromul salvatorului \u2013 un pericol pentru personalul medical"},"content":{"rendered":"

\"SALVATOR\"<\/a>S\u0103 oferi ajutor oamenilor din jur pentru a se vindeca, s\u0103 le salvezi via\u021ba multora dintre ei este una dintre cele mai nobile \u0219i frumoase profesii din lume, care \u00eei \u00eempline\u0219te profund pe cei cu aceast\u0103 voca\u021bie. Reversul medaliei este presiunea extraordinar\u0103 pe care \u00eent\u00e2lnirea cu suferin\u021ba uman\u0103 \u0219i situa\u021biile limit\u0103 o pun pe umerii acestor salvatori, presiune pe care unii dintre ei nu o pot gestiona \u00eentotdeauna \u00een mod corespunz\u0103tor. Este, deci, perfect legitim s\u0103 vorbim \u0219i despre stresul salvatorului, nu numai despre cel al pacien\u021bilor sau victimelor unor situa\u021bii limit\u0103, accidente sau urgen\u021be medicale.<\/p>\n

Acest stres intens, cauzat de \u00eent\u00e2lnirea cu suferin\u021ba, moartea, de sentimentul neputin\u021bei, poate duce, \u00een timp, la apari\u021bia a\u0219a-zisului \u201csindrom al salvatorului,\u201d o stare de epuizare fizic\u0103, nervoas\u0103 \u0219i psihic\u0103, c\u00e2teodat\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i de pierderea motiva\u021biei profesionale.<\/p>\n

Acest articol \u00ee\u0219i propune s\u0103 treac\u0103 \u00een revist\u0103 cele mai comune manifestari ale sindromului salvatorului \u2013 c\u00e2nd poate ap\u0103rea, ce simptome are si cum poate fi gestionat eficace. \u00cen acest context, este important de men\u021bionat c\u0103 misiunile de salvare, inclusiv cele de tip medical (precum aducerea victimelor unui accident major la Unitatea de Primiri Urgen\u021be a unui spital) pot prezenta mai multe tipuri de factori de stres \u0219i traumatici \u2013 situa\u021bionali (precum peisajul suferin\u021bei victimelor \u00een stare grav\u0103), ocupa\u021bionali \u0219i organiza\u021bionali care pot impieta asupra desf\u0103\u0219ur\u0103rii corespunz\u0103toare a actului medical (lipsa anumitor echipamente sau medicamente, lipsa s\u00e2ngelui pentru transfuzii, etc.) \u0219i personali (factori ce \u021bin de valorile \u0219i motiva\u021biile, dar \u0219i eventualele probleme personale ale personalului medical implicat \u00een misiunea de salvare).<\/p>\n

Str\u00e2ns legate \u0219i de tipurile de factori de stres prezen\u021bi, st\u0103rile psihologice ale salvatorului se schimb\u0103 pe durata misiunii de salvare, debut\u00e2nd cu faza de mobilizare \u0219i preg\u0103tire. Este o faz\u0103 de efervescen\u021b\u0103, stres \u0219i nelini\u0219te \u2013 cum va decurge totul, vom rezolva urgen\u021ba? Pentru cei care lucreaz\u0103 \u00eentr-o echip\u0103, stresul este oarecum diminuat de interac\u021biunea din cadrul echipei. Faza de imersiune \u00een opera\u021biune este caracterizat\u0103 de stres intens, \u00eens\u0103 solidaritatea \u0219i eficacitatea echipei, m\u0103sura \u00een care ea este rodat\u0103 \u00een astfel de situa\u021bii pot aduce un sprijin psihologic excelent \u00een aceste momente. Simptomele care \u00eenso\u021besc stresul normal, adaptativ din faza de imersiune sunt fizice (accelerarea pulsului) \u0219i psihice (tensiune emo\u021bional\u0103 \u0219i anxioas\u0103).<\/p>\n

\u00cen mod paradoxal, stresul se atenueaz\u0103 \u00een timpul fazei de executare a misiunii, iar aplicarea manevrelor medicale \u00eenv\u0103\u021bate \u0219i repetate de at\u00e2tea ori, precum \u0219i unitatea echipei, contribui semnificativ la aceast\u0103 diminuare a stresului. Totu\u0219i, stresul \u0219i suprasolicitarea r\u0103m\u00e2n la un nivel relativ crescut \u0219i \u00een aceast\u0103 faz\u0103, iar lipsa de certitudine legat\u0103 de un deznod\u0103m\u00e2nt pozitiv contribuie la cre\u0219terea acestora. Pot ap\u0103rea \u0219i incidente critice care s\u0103 aduc\u0103 si mai mult stres, precum moartea unei victime. \u00cencheierea misiunii poate aduce o combina\u021bie de st\u0103ri, de la epuizare fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, la euforia unui deznod\u0103m\u00e2nt fericit. Dup\u0103 \u00eencheierea misiunii, depinz\u00e2nd \u00een mare m\u0103sur\u0103 de rezultatele acesteia, se poate constata \u00eentoarcerea la calm, dup\u0103 dispari\u021bia progresiv\u0103 a simptomelor de stres sau poate ap\u0103rea un sindrom post-traumatic. Salvatorul este obsedat de amintirea evenimentului (are co\u0219maruri, etc) \u0219i nu se poate \u00eentoarce la via\u021ba de dinainte.<\/p>\n

Burn-out-ul este unul dintre sindroamele psiho post-traumatice care poate ap\u0103rea cel mai frecvent la personalul medical care lucreaz\u0103 \u00een condi\u021bii deosebite de stres (de exemplu, asisten\u021bii medicali care \u00eengrijesc copii bolnavi de leucemie \u00een faz\u0103 terminal\u0103). De altfel, a\u0219a a \u0219i ap\u0103rut termenul, folosit prima oar\u0103 \u00een 1941 de Freudenberger pentru a descrie starea de epuizare a acestor asistente medicale sau infirmiere.<\/p>\n

Al\u0103turi de sindromul burn-out, oboseala din compasiune este una dintre cele mai frecvente forme de manifestare a paletei de tulbur\u0103ri grupate sub categoria generic\u0103 a sindromului salvatorului. Aceasta este oboseala cronic\u0103 pe care o resimt mul\u021bi membri ai personalului medical, \u00een special medicii psihiatri, care ajung s\u0103 fie afecta\u021bi, pe termen lung, de ascultarea repetat\u0103 a pl\u00e2ngerilor pacien\u021bilor, \u00een cazul \u00een care empatia lor se transform\u0103 \u00een compasiune sau mil\u0103. Oboseala din compasiune se poate manifesta prin neputin\u021ba de a se desprinde de cazurile de la serviciu \u00een timpul liber, prin triste\u021be, demotivare \u0219i chiar depresie.<\/p>\n

\"SALVATORI\"<\/a>\u00cen aceste situa\u021bii \u00een care personalul medical dezvolt\u0103 mil\u0103 pentru pacien\u021bi, el se las\u0103 afectat emo\u021bional de suferin\u021bele acestora, ceea ce poate crea probleme procesului terapeutic. Empatia este necesar\u0103 pentru \u00een\u021belegerea cazului \u0219i a suferin\u021bei pacien\u021bilor, iar ace\u0219tia a\u0219teapt\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o ascultare empatic\u0103 din partea personalului medical. Ei a\u0219teapt\u0103, \u00eens\u0103, cel pu\u021bin la fel de mult, \u0219i gestionarea eficace a cazului lor, ceea ce implic\u0103 o g\u00e2ndire la rece \u0219i g\u0103sirea prompt\u0103 de solu\u021bii medicale pentru rezolvarea problemei. Acest proces de rezolvare a cazului poate fi afectat de lipsa de deta\u0219are a personalului medical adus\u0103 de transformarea empatiei \u00een mil\u0103.<\/p>\n

Personalul medical este supus, \u00een mod inevitabil, \u0219ocurilor emo\u021bionale inerente \u201cmisiunii de salvare\u201d, fiind afectat de stres la fel ca pacien\u021bii pe care-i trateaz\u0103 sau victimele accidentelor c\u0103rora le acord\u0103 ajutor de urgen\u021b\u0103. El este expus \u00een mod continuu unor factori de stres. Ace\u0219tia genereaz\u0103, \u00een majoritatea cazurilor, reac\u021bii de stres care pot trece neobservate \u0219i care apoi vor disparea. Dar sunt \u0219i cazuri \u00een care reac\u021biile de stres \u00eei pot marca \u00een mod durabil, dezvolt\u00e2ndu-se astfel sechele psihotraumatice. Din fericire, \u00een perioada de formare profesional\u0103, personalul medical beneficiaz\u0103 de o anumit\u0103 ini\u021biere \u00een problemele legate de stres \u0219i trauma. El poate, de asemenea, cere ajutor psiho-terapeutic pentru a evita diversele manifest\u0103ri ale sindromului salvatorului, \u00een special burn-out-ul sau oboseala din compasiune.<\/p>\n

Este foarte important ca personalul medical s\u0103 fie con\u0219tient permanent de pericolul serios pe care l-ar putea reprezenta c\u0103derea \u00een capacana \u201dsalvatorului invincibil\u201d, pe care nu-l poate dobor\u00ee nimic \u0219i care nu are nevoie de ajutorul nim\u0103nui. El trebuie s\u0103 depun\u0103 un efort con\u0219tient \u0219i constant pentru a recunoa\u0219te timpuriu simptomele stresului \u0219i pentru a-l gestiona eficace, fie prin activit\u0103\u021bi de deconectare \u00een timpul liber, fie prin recurgerea la psiho-terapie, \u00een cazul unui nivel crescut de stres cronic.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103 PhD., Redactor E-Asistent, Specialist \u00een Comunicare \u0219i Rela\u021bii Publice.<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse:<\/strong><\/p>\n

Crocq, Louis, \u201c16 conferinte despre trauma\u201d, Bucuresti, Editura Trei, 2014, ISBN: 978-606-719-016-8<\/p>\n

http:\/\/salvatori.spard-team.com\/stresul-salvatorului\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/salvezidacastiisaactionezi.blogspot.ro\/2013\/07\/13-rolul-si-responsabilitatile.html<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S\u0103 oferi ajutor oamenilor din jur pentru a se vindeca, s\u0103 le salvezi via\u021ba multora dintre ei este una dintre cele mai nobile \u0219i frumoase profesii din lume, care \u00eei \u00eempline\u0219te profund pe cei cu aceast\u0103 voca\u021bie. Reversul medaliei este presiunea extraordinar\u0103 pe care \u00eent\u00e2lnirea cu suferin\u021ba uman\u0103 \u0219i situa\u021biile limit\u0103 o pun pe umerii […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3202,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3212"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3212"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3212\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3202"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}