{"id":3254,"date":"2014-12-17T12:50:37","date_gmt":"2014-12-17T10:50:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3254"},"modified":"2015-01-27T11:46:28","modified_gmt":"2015-01-27T09:46:28","slug":"depresia-si-sarbatorile-de-iarna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3254","title":{"rendered":"Depresia \u0219i s\u0103rb\u0103torile de Iarn\u0103"},"content":{"rendered":"

\"drepresie\"<\/a>Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 a depresiei, o boal\u0103 care afecteaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult\u0103 lume \u0219i care este de 10 ori mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 dec\u00e2t acum 50 de ani. Studiile arat\u0103 ca 9% din popula\u021bie are anual episoade depresive majore, iar 30%, cel pu\u021bin o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n

Depresia devine, astfel, o problem\u0103 major\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103, care, p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, va deveni a doua cauz\u0103 de dizabilitate la nivel mondial, dup\u0103 bolile cardio-vasculare.<\/p>\n

Depresia nu este o sl\u0103biciune de caracter sau ceva de care s\u0103 ne fie ru\u0219ine. Ea este o boal\u0103 – se bazeaz\u0103 pe simptome cunoscute, poate afecta pe oricine \u0219i exist\u0103 tratamente precise care o pot vindeca.<\/p>\n

Care sunt factorii de risc ai apari\u021biei depresiei sau a episoadelor depresive? Factorul principal, cred majoritatea speciali\u0219tilor, este dat de evenimentele vie\u021bii care cauzeaz\u0103 singuratatea afectiv\u0103. Iar, perioada s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103 poate fi, pentru mul\u021bi dintre noi, un astfel de factor declan\u0219ator, cel pu\u021bin pentru formele u\u0219oare, a\u0219a numitele episoade depresive. \u00cen orice moment, circa 25% dintre noi trecem prin asemenea episoade de depresie u\u0219oar\u0103, iar statisticile arat\u0103 c\u0103 s\u0103rbatorile de iarn\u0103 sunt un moment \u00een care aceast\u0103 rat\u0103 depresiilor cre\u0219te vizibil.<\/p>\n

Una dintre probleme vine din ceea ce suntem \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi de mici. Ni se spune, de exemplu, c\u0103 s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 ar trebui s\u0103 fie cea mai fericit\u0103 perioad\u0103 a anului, o ocazie de a fi plin de veselie al\u0103turi de familie, prieteni \u0219i colegi. \u0218i totu\u0219i, de ce nu a\u0219a? De ce este Cr\u0103ciunul momentul anului c\u00e2nd se \u00eenregistreaz\u0103 o inciden\u021b\u0103 crescut\u0103 a depresiei, a\u0219a cum indic\u0103 Institutul Na\u021bional de S\u0103n\u0103tate din SUA? De ce raporteaz\u0103 spitalele \u0219i poli\u021bia cre\u0219terea num\u0103rului de sinucideri sau \u00eencerc\u0103ri de sinucidere? Psihiatrii, psiho-terapeu\u021bii \u0219i al\u021bi profesioni\u0219ti din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale vorbesc despre o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a cazurilor de pacien\u021bi care se pl\u00e2ng de st\u0103ri depresive de s\u0103rb\u0103tori. Un sondaj din SUA arata c\u0103 45% dintre responden\u021bi priveau cu anxietate venirea s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 multe persoane pentru care s\u0103rb\u0103torile sunt asociate cu triste\u021bea, singur\u0103tatea, ap\u0103sarea, depresia. Motivele pentru care oamenii pot intra \u00een depresie \u00een timpul s\u0103rb\u0103torilor sunt diferite, \u00eencep\u00e2nd cu presiunea ideii de s\u0103rb\u0103toare asociat\u0103 cu starea de bine \u0219i fericirea. Mai exact, depresia apare din cauza diferen\u021bei pe care o resim\u021bim \u00eentre ceea ce ne-am imaginat \u0219i realitatea care poate contrazice uneori brutal aceast\u0103 proiec\u021bie.<\/p>\n

De asemenea, unii cercet\u0103tori consider\u0103 expunerea la lumin\u0103 ca fiind o variabil\u0103 important\u0103 \u00een explicarea cre\u0219terii frecven\u021bei depresiilor \u00een sezonul rece, sezonul s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103. Cu c\u00e2t oamenii se expun mai mult la lumin\u0103, cu at\u00e2t corpul lor va produce mai mult\u0103 melatonin\u0103, responsabil\u0103 pentru asigurarea unui somn lini\u0219tit, care este esen\u021bial pentru procesele de refacere fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103. Totodat\u0103, s-a constatat c\u0103 perioada rece este caracterizat\u0103 \u0219i de un nivel mai sc\u0103zut de serotonin\u0103 \u00een organism, substan\u021ba hormonal\u0103 care, \u00een cantit\u0103\u021bi reduse, poate duce la apari\u021bia anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, depresia era un mister. Exist\u0103 persoane care prezint\u0103 un risc crescut de depresie? De unde vine depresia? Cum o putem alunga? Toate acestea erau \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. Acum, dupa 30 de ani de cercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice, r\u0103spunsurile ne sunt mult mai la \u00eendem\u00e2n\u0103. \u00cen ciuda dezbaterii aprinse din ultimele decenii, pare destul de clar c\u0103 depresia este, cel mai frecvent, consecin\u021ba unui vulnerabilit\u0103\u021bi genetice activat\u0103 de surse de stres extern.\"sinucidere\"<\/p>\n

Astfel, exist\u0103 o diferen\u021biere relativ clasic\u0103 \u00een diagnosticarea depresiei. Depresia nevrotic\u0103 sau psihogen\u0103 este o reac\u021bie la un eveniment greu de suportat \u2013 divor\u021b, deces, pierderea locului de munc\u0103 \u0219i depresia psihotic\u0103 sau endogen\u0103, nedatorat\u0103 unui eveniment extern, cu conota\u021bie genetic\u0103, legat\u0103 de anumi\u021bi factori biologici. Un exemplu din ultima categorie este psihoza maniaco-depresiv\u0103, cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de tulburare bipolar\u0103. Depresia bipolar\u0103 este transmisibil\u0103 ereditar \u00eentr-o propor\u021bie mult mai mare. Ea este o boal\u0103, considerat\u0103 pe drept cuv\u00e2nt o afec\u021biune a trupului \u0219i tratat\u0103 medical (de obicei cu carbonatul de litiu). Aceast\u0103 form\u0103 de depresie se aseam\u0103n\u0103 cu cea unipolar\u0103 doar \u00een aparen\u021b\u0103. Depresia bipolar\u0103 nu poate fi tratat\u0103 numai prin psihoterapie, aceasta trebuie \u00eenso\u021bit\u0103 de medicamenta\u021bie. Depresia bipolar\u0103 este mult mai pu\u021bin frecvent\u0103 dec\u00e2t cea unipolar\u0103, de circa 10-20 de ori. Depresia unipolar\u0103 este o depresie normal\u0103 grav\u0103, ambele implic\u00e2nd o modificare negativ\u0103 a g\u00e2ndirii, a st\u0103rii de spirit, a comportamentului \u0219i a trupului, pe fondul triste\u021bii \u0219i neputin\u021bei sim\u021bite, provocate, \u00een vasta majoritate a cazurilor, de un eveniment extern.<\/p>\n

Depresia unipolar\u0103 este din ce \u00een ce mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een zilele noastre, iar victimele principale sunt femeile. Ele sunt afectate mai des dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii, \u00eentr-o propor\u021bie de 2:1. Se pare c\u0103 explica\u021bia st\u0103 \u00een modul \u00een care sunt socializate femeile, mai multe spre pasivitate, \u00eenclina\u021bia lor de a supra – analiza evenimentele \u0219i a-\u0219i atribui vina pentru modul \u00een care au decurs evenimentele, spre deosebire de b\u0103rba\u021bi, care, \u00een asemenea situa\u021bii, decid s\u0103 ac\u021bioneze.<\/p>\n

Poate fi depresia prevenit\u0103? Care sunt semnele prevestitoare? Dac\u0103 le \u0219tim, putem s\u0103 intervenim la timp \u0219i prevenim declan\u0219area ei? De ce este greu s\u0103 recunoa\u0219tem depresia? R\u0103spunsul este simplu. \u00cen primul r\u00e2nd, fiindc\u0103 nu este o maladie omogen\u0103, ea asociind modific\u0103ri comportamentale, afective, cognitive, tulbur\u0103ri de comportament, modific\u0103ri somatice \u2013 digestive, cardio-vasculare \u0219i de tensiune arterial\u0103.<\/p>\n

Exist\u0103 totu\u0219i c\u00e2teva semne prevestitoare clare. Acestea sunt 1) insomnia \u2013 trezirea precoce, cu circa 2 ore \u00eenainte de ora normal\u0103 de trezire, sau somnul fragmentat; 2) sc\u0103derea libidoului; 3) lipsa de vitalitate; 4) tulbur\u0103rile emo\u021bionale \u0219i schimb\u0103rile de comportament – iritabilitate, irascibilitate, furie, reac\u021bii dispropor\u021bionate; 5) anomaliile senzoriale \u2013 intoleran\u021ba la zgomot, o savoare scazut\u0103 a alimentelor; 6) somatiz\u0103ri \u2013 cefalee, tulbur\u0103ri digestive.<\/p>\n

Sinuciderea constituie p\"ajutor1\"rincipala complica\u021bie a depresiei. De aceea, diagnosticarea depresiei este o chestiune de maxim\u0103 urgen\u021b\u0103.<\/p>\n

Fa\u021b\u0103 de rata de sinucideri pentru popula\u021bia general\u0103, ea este de aproape 20 de ori mai mare \u00een cazul pacien\u021bilor depresivi. Dintre ace\u0219tia, 15% se sinucid.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, depresia este o boal\u0103 care se \u00eengrije\u0219te \u0219i care se vindec\u0103, iar recidivele pot fi prevenite. Acest aspect este cheie, c\u0103ci cu c\u00e2t un bolnav a avut mai multe episoade depresive, cu at\u00e2t va avea mai multe (din cauza plasticit\u0103\u021bii creierului, se pare c\u0103 se creaz\u0103 circuite neuronale ale depresiei).<\/p>\n

Tratamentul eficace pentru depresie este cel medicamentos. Acesta amelioreaz\u0103 semnificativ starea \u00een circa 65% din cazuri, \u00eens\u0103 mul\u021bi pacien\u021bi nu vor s\u0103 ia medicamente din cauz\u0103 c\u0103 au efecte secundare destul de puternice, iar \u00eentreruperea tratamentului poate duce la recidiva depresiei. Pe de alt\u0103 parte, medicamentele adreseaz\u0103 simptomele, nu cauzele depresiei. Un alt remediu, \u0219ocul electroconvulsiv, care are \u00eenc\u0103 o reputa\u021bie foarte proast\u0103 \u00een opinia public\u0103, are efect rapid \u0219i e foarte eficient, reduc\u00e2nd depresia \u00een aproximativ 75% de cazuri, \u00een doar c\u00e2teva zile. Acesta se recomand\u0103, \u00een special, celor cu tendin\u021be suicidare. Din p\u0103cate, efectele secundare pot fi serioase \u2013 pierderea memoriei, modific\u0103ri cardiovasculare \u0219i confuzie. Nu exist\u0103 dovezi c\u0103 acesta ar preveni reapari\u021bia depresiei. \u0218i el se adreseaz\u0103 doar simptomelor.<\/p>\n

A\u0219adar, tratamentul medicamentos, ca \u0219i cel prin \u0219ocuri electro-convulsive, nu sunt niciodat\u0103 de ajuns. Ele trateaz\u0103 simptomele, nu boala, ac\u021bion\u00e2nd asupra creierului, nu asupra psihicului. Din p\u0103cate, la ora actual\u0103, psihiatria farmacologic\u0103 \u0219i psiho-terapia tind s\u0103 se dep\u0103rteze una de cealalt\u0103. Curentul majoritar, de vindecare rapid\u0103 \u0219i c\u00e2t mai ieftin\u0103, a adus psihofarmacologia la acest rol predominant din prezent. Din p\u0103cate, pe termen lung, tratamentul medicamentos este cu totul insuficient.<\/p>\n

\u00cen concluzie, medicamentele \u0219i psihoterapia trebuie s\u0103 se completeze reciproc. Psihoterapia nu reduce depresia la o simpl\u0103 problem\u0103 de deficit de neuromodulatori (care, de altfel, nu se \u0219tie dac\u0103 e o cauz\u0103 sau un efect al depresiei). Astfel, terapia cognitiv\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 modifice felul \u00een care persoana deprimat\u0103 se g\u00e2nde\u0219te \u00een mod con\u0219tient la problemele sale \u0219i \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 apoi, str\u00e2ns legat de aceste g\u00e2nduri \u0219i convingeri. Aceasta aduce o ameliorare \u00een p\u00e2n\u0103 la 70% dintre cazuri, mai ales \u00een cazurile de depresie moderat\u0103, \u0219i reduce riscul de recidiv\u0103 mai bine dec\u00e2t medicamentele. Acelea\u0219i rezultate vin \u0219i de la psiho-terapia interpersonal\u0103, care se ocup\u0103 de problemele prezente care \u021bin de felul \u00een care ne \u00een\u021belegem cu ceilal\u021bi oameni. \u00cen ciuda atuurilor psihoterapiei \u00een prevenirea recidivelor prin adresarea cauzelor depresiei, medicamentele trebuie totu\u0219i administrate primele \u00een cazul depresiei grave.<\/p>\n

Cre\u0219terea alarmant\u0103 a inciden\u021bei depresiei \u00een ultimii 50 de ani, mai ales \u00een SUA, unde 1 din 10 adul\u021bi americani \u0219i 1 din 4 femei de 40-50 de ani iau anti-depresante, \"ajutor\"s-a reflecat \u00eentr-o cre\u0219tere de 7 ori num\u0103rului de cazuri \u00een perioada 2005-2011. C\u0103ut\u00e2nd explica\u021bii pentru acest fenomen, unele voci din lumea medical\u0103, \u00een special din SUA, arat\u0103 cu degetul din ce \u00een ce mai ap\u0103sat (\u0219i) spre o supra-diagnosticare a depresiei. Aceasta este indicat\u0103 de c\u00e2teva studii recente – astfel, cercet\u0103torii de la Johns Hopkins au studiat cazurile a peste 5500 de adul\u021bi diagnostica\u021bi cu depresie major\u0103 \u0219i au descoperit c\u0103 dou\u0103 treimi dintre ace\u0219tia nu \u00eendeplineau de fapt criteriile de diagnosticare \u0219i c\u0103 ar fi putut fi sf\u0103tui\u021bi \u00een mod gre\u0219it s\u0103 ia anti-depresante. Aceasta poate fi o problem\u0103 grav\u0103, dac\u0103 se ia \u00een calcul ca aceste medicamente cresc riscul de sinucidere, iar simptomele din timpul reducerii dozelor \u0219i, mai ales, de la renun\u021barea la tratament sunt extrem de serioase. \u00cen SUA, supra-diagnosticarea depresiei este o problem\u0103 de mare actualitate, c\u0103reia i se dedic\u0103 din ce \u00een ce mai mult\u0103 aten\u021bie \u0219i studii.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, situa\u021bia este, cel pu\u021bin deocamdat\u0103, la polul opus, \u00een ceea ce prive\u0219te num\u0103rul de depresii diagnosticate. Stigmatul social este \u00eenc\u0103 at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit \u00eenc\u00e2t num\u0103rul celor ce se adreseaz\u0103 terapeu\u021bilor este mult prea sc\u0103zut. \u00cen felul acesta, nu putem afla adev\u0103rata dimensiune a problemei. Ar fi <\/em>\u00eengrijor\u0103tor \u0219i trist ca mul\u021bi pacien\u021bi s\u0103 duc\u0103 \u00een t\u0103cere \u0219i f\u0103r\u0103 ajutorul corespunz\u0103tor o afec\u021biune care ar putea fi tratat\u0103.<\/p>\n

Un mesaj plin de optimism, important at\u00e2t pentru cei afecta\u021bi de depresie, dar \u0219i pentru cei apropia\u021bi lor, ne este transmis de scriitorul Andrew Solomon, \u00eentr-un interviu acordat Ana-Mariei Sandu de la Dilema Veche. S-a \u00eent\u00e2mplat cu ocazia lans\u0103rii traducerii \u00een rom\u00e2n\u0103 a c\u0103r\u021bii sale \u201cDemonul amiezei\u201d. Cu acest prilej, Andrew Solomon spunea: \u201c<\/em>Simt c\u0103 depresia m-a f\u0103cut mai uman \u0219i mai empatic; c\u0103 m-a f\u0103cut s\u0103 tr\u0103iesc mai acut bucuriile din via\u021ba mea; c\u0103 m-a f\u0103cut s\u0103 s\u0103rb\u0103toresc fiecare zi \u00een care m\u0103 trezesc diminea\u021ba f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 simt deprimat<\/em>.\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een Comunicare \u0219i Rela\u021bii Publice, PhD.<\/strong><\/p>\n

Surse:<\/strong><\/p>\n

Dilema veche, nr. 543, 10-16 iulie 2014<\/a> – Interviu de Ana Maria Sandu cu Andrew Solomon, autorul c\u0103r\u021bii \u201cThe Noonday\u2019s demon\u201d (Demonul amiezei)\u201d<\/p>\n

Seligman, Martin, E.P., \u201cCe putem \u0219i ce nu putem schimba\u201d \u2013 Martin E.P. Seligman \u2013 Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia, 2013, ISBN \u2013 978-973-50-3966-0.<\/p>\n

Solomon, Andrew, \u201cThe Noonday Demon \u2013 An Anatomy of Depression\u201d, Random House, Vintage, London, UK, 2014, ISBN \u2013 978-0-099-27713-2<\/p>\n

http:\/\/www.eva.ro\/sanatate\/psihiatrie\/depresia-de-sarbatori-articol-21786.html<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.eva.ro\/sanatate\/anotimpul-rece-creste-riscul-de-depresie-articol-65876.html<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.psychologytoday.com\/blog\/wired-success\/201011\/why-people-get-depressed-christmas<\/a><\/p>\n

http:\/\/zumi.md\/sanatatea-ta\/cum-tii-ca-suferi-de-depresie-vezi-care-sunt-primele-semne<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 a depresiei, o boal\u0103 care afecteaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult\u0103 lume \u0219i care este de 10 ori mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 dec\u00e2t acum 50 de ani. Studiile arat\u0103 ca 9% din popula\u021bie are anual episoade depresive majore, iar 30%, cel pu\u021bin o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103. Depresia devine, astfel, o problem\u0103 major\u0103 de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3233,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3254"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3254"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3254\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3233"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}