{"id":3256,"date":"2014-12-17T12:57:06","date_gmt":"2014-12-17T10:57:06","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3256"},"modified":"2015-01-27T11:45:46","modified_gmt":"2015-01-27T09:45:46","slug":"bacteriile-prietenii-nostri-o-privire-asupra-microbiomului-uman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3256","title":{"rendered":"Bacteriile, prietenii no\u0219tri? O privire asupra microbiomului uman"},"content":{"rendered":"

\"bacteriile1\"<\/a>Tr\u0103im \u00eentr-o lume plin\u0103 de microbi, suntem \u00eenconjura\u021bi de bacterii, parazi\u021bi sau virusuri \u0219i primul lucru la care ne g\u00e2ndim c\u00e2nd auzim despre aceste micro-organisme sunt bolile pe care ni le pot aduce.<\/p>\n

De altfel, folosirea termenului \u201cantibacterial\u201d \u00een reclame reflect\u0103 chiar aceast\u0103 convingere larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een publicul larg c\u0103 bacteriile sunt \u201crele. \u201d<\/p>\n

\u00cens\u0103, nu toate bacteriile sunt\u2026 \u201cegale\u201d din acest punct de vedere, nu toate provoac\u0103 probleme de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

Unele bacterii tr\u0103iesc mult \u0219i sunt inofensive, altele ne asigur\u0103 vitamina K, esen\u021bial\u0103 pentru coagularea normal\u0103 a s\u00e2ngelui, iar altele au un rol important pentru digestie.<\/p>\n

Astfel, tractul digestiv normal con\u021bine aproximativ 400 de tipuri de bacterii \u201ebune\u201c, care \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea bacteriilor d\u0103un\u0103toare \u0219i contribuie la men\u021binerea unui sistem digestiv s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n

Tocmai de aceea multe dintre antibiotice ne provoac\u0103 diaree, fiindc\u0103 distrug aceste bacterii utile care regleaz\u0103 digestia. Flora intestinal\u0103 este afectat\u0103 \u0219i de o alimenta\u021bie nes\u0103n\u0103toas\u0103 (precum m\u00e2ncarea de tip fast-food), dar, mai ales, de administrarea de antibiotice. Antibioticele distrug at\u00e2t bacteriile d\u0103un\u0103toare organismului, c\u00e2t \u0219i pe cele \u201ebenefice\u201c, alter\u00e2nd astfel echilibrul florei.<\/p>\n

Din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din domeniul medical sunt \u00eengrijora\u021bi de efectul antibioticelor asupra bacteriilor prietenoase pe care le g\u0103zduim, o popula\u021bie care, ca num\u0103r de celule, dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult num\u0103rul celulelor organismului uman. De exemplu, pielea de pe piept este populat\u0103 de 100 p\u00e2n\u0103 la 5.000 de microorganisme pe cm p\u0103trat, fa\u021ba \u0219i scalpul au p\u00e2n\u0103 la 200.000 de organisme pe cm p\u0103trat, iar acest num\u0103r poate ajunge la 300.000 de organisme pe cm p\u0103trat \u00een zona axilei. S-a calculat c\u0103, \u00een cazul oamenilor, 1012 bacterii colonizeaz\u0103 pielea, 1010 bacterii colonizeaz\u0103 cavitatea bucal\u0103, iar 1014 bacterii populeaz\u0103 intestinul.<\/p>\n

Aceste bacterii pe care le g\u0103zduim nu se afl\u0103 aici \u00een mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, ele sunt vitale pentru func\u021bionarea corespunz\u0103toare a organismului uman, a sistemelor sale bio-chimic, microbiologic si imunologic. Aceste bacterii au evoluat pentru a crea a\u0219a-zisul microbiom, care are un rol esen\u021bial \u00eentr-un mare num\u0103r de procese care au loc \u00een organism, contribuind la men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre. Microbiomul uman este definit ca \u00eentreaga colec\u021bie de micro-organisme, nu doar bacterii, care se g\u0103se\u0219te \u00een \u00eentregul corp. Con\u021bine mai mult de 100 de trilioane de celule bacteriale \u0219i fungice, dep\u0103\u0219ind cu un factor de 10 p\u00e2n\u0103 la 100 num\u0103rul estimate de celule ale corpului unui adult. Microbiomul reprezint\u0103 un ecosistem vast \u0219i foarte bine organizat, fiind un a\u0219a-zis \u201csuper organ\u201d, cu roluri diverse \u00een reglarea st\u0103rii noastre de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\"bacteriile2\"<\/a>Orice interferen\u021b\u0103 \u00een func\u021bionarea acestui sistem poate provoca efecte serioase asupra st\u0103rii noastre de s\u0103n\u0103tate. Un astfel de exemplu de interferen\u021b\u0103 este expunerea microbiomului la administrarea antibioticelor, at\u00e2t cele de spectru larg, c\u00e2t \u0219i cele selective, dar \u0219i dieta \u0219i al\u021bi factori pot avea un impact semnificativ asupra microbiomului. Antibioticele au adus un progres extraordinar \u00een tratarea bolilor infec\u021bioase, \u00eens\u0103 reversul medaliei este c\u0103, odat\u0103 cu folosirea lor pe scar\u0103 din ce \u00een ce mai larg\u0103, chiar \u0219i pentru condi\u021bii medicale care nu cer un astfel de tratament, bacteriile d\u0103un\u0103toare devin rezistente la antibiotice, \u00een timp ce multe dintre cele benefice sunt distruse, temporar sau permanent.<\/p>\n

Aceste evolu\u021bii pot duce, dac\u0103 nu se face ceva \u00eempotriva supra-administr\u0103rii de antibiotice, la o adev\u0103rat\u0103 criz\u0103 de s\u0103n\u0103tate public\u0103, c\u00e2nd nu vom mai avea antidot pentru multe infec\u021bii.<\/p>\n

Din fericire, medicina modern\u0103 a \u00eenceput s\u0103 trag\u0103 din ce \u00een ce mai serios un semnal de alarm\u0103 \u00een privin\u021ba impactului antibioticelor asupra acestui supra organ vital care este microbiomul, exist\u00e2nd din ce \u00een ce mai multe studii, articole \u0219i c\u0103r\u021bi pe aceast\u0103 tem\u0103. \u00cen acest context, una dintre cele mai relevante apari\u021bii este cartea Doctorului \u00een medicin\u0103 Martin J. Blaser, intitulat\u0103 Cum alimenteaz\u0103 supra-administrarea de antibiotice bolile societ\u0103\u021bii moderne. <\/em>Autorul subliniaz\u0103 c\u0103 \u00een prezent anumite boli sunt mult mai prevalente dec\u00e2t acum 50-60 de ani. Acestea includ obezitatea, diabetul la copii, astmul, febra f\u00e2nului, alergiile alimentare, refluxul esofagian, cancerul esofagian, boala celiac\u0103, boala Crohn, colita ulceroas\u0103, autismul \u0219i eczemele. Dr. Blaser citeaz\u0103 statistici care sugereaz\u0103 o cre\u0219tere dramatic\u0103 a inciden\u021bei acestor boli \u00een ultimele decenii.<\/p>\n

\u00cen timp ce exist\u0103 un num\u0103r de ipoteze care \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice cre\u0219terea inciden\u021bei fiec\u0103reia dintre aceste boli, Dr. Blaser se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu exist\u0103 cumva o cauz\u0103 comun\u0103 a cre\u0219terii simultane. El propune o teorie care aduce \u00een prim plan bacteriile, \u00een principal pe cele care compun flora intestinal\u0103, \u0219i schimb\u0103rile, at\u00e2t cantitative, c\u00e2t \u0219i calitative, pe care le-a suferit microbiomul nostru din cauza antibioticelor, precum \u0219i a altor factori.<\/p>\n

Astfel, se subliniaz\u0103 schimb\u0103rile artificiale survenite \u00een spectrul speciilor de bacterii care tr\u0103iesc \u00een mediul oral \u0219i vaginal al mamei \u00een timpul gravidit\u0103\u021bii, schimb\u0103ri aduse de medicamente, \u00een special antibiotice \u0219i expunerea semnificativ\u0103 a copilului la acestea foarte repede dup\u0103 na\u0219tere, care se adaug\u0103 aceleia din timpul perioadei intra-uterine. Dezvoltarea copilului \u00een primii ani de via\u021b\u0103 depinde foarte mult de buna func\u021bionare a \u00eentregului sistem, at\u00e2t al lui, c\u00e2t \u0219i al mamei, iar rolul microbiomului \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 este critic. Iar atacul repetat al antibioticelor altereaz\u0103 semnificativ acest microbiom, omor\u00e2nd anumite clase de bacterii \u0219i schimb\u00e2nd distribu\u021bia celor r\u0103mase. Multe dintre aceste clase de bacterii atacate de antibiotice se refac, unele \u00een timp, \u00een timp ce altele nu. Studiile arat\u0103 c\u0103 tratementele repetate cu antibiotice au efecte pe termen lung asupra microbiomului intestinal, chiar \u0219i p\u00e2n\u0103 la doi ani dupa administrare.\u00cen plus de antibiotice, Dr. Blaser pune \u00een lumin\u0103 \u0219i o alt\u0103 cauz\u0103 posibil\u0103 a cre\u0219terii simultane a inciden\u021bei unor boli precum alergiile, astmul, autismul, boala celiac\u0103, diabetul de tip 1 sau gastroenterita \u2013 na\u0219terea prin cezarian\u0103 a din \u00een ce mai multor copii. Un studiu canadian a comparat microbiomul copiilor n\u0103scu\u021bi natural cu cel al copiilor n\u0103scu\u021bi prin cezarian\u0103. Celor din ultima categorie li s-a g\u0103sit un nivel foarte sc\u0103zut al num\u0103rului \u0219i diversit\u0103\u021bii bacteriilor prezente.<\/p>\n

Nimeni nu se opune necesit\u0103\u021bii administr\u0103rii de antibiotice \u00een situa\u021biile acute care pun via\u021ba \u00een pericol, dar tot mai mul\u021bi medici sunt \u00eempotriva folosirii lor \u00een fazele ini\u021biale ale unor condi\u021bii medicale precum febra, r\u0103celile, durerile de urechi sau inflama\u021biile amigdalelor din cauza impactului asupra microbiomului. Iar administrarea de antibiotice \u00eenceput\u0103 \u00een copil\u0103rie continu\u0103, de obicei, pe tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n

Acela\u0219i studiu a ar\u0103tat aceea\u0219i diferen\u021b\u0103 \u0219i \u00eentre microbiomul copiilor al\u0103pta\u021bi la s\u00e2n fa\u021b\u0103 de cei care au primit lapte formul\u0103. Na\u0219terea prin cezarian\u0103, o apari\u021bie recent\u0103 \u00een cursul evolu\u021biei noastre, \u00eei priveaz\u0103 pe copii de inocula\u021bia bacterial\u0103 natural\u0103 pe cale oral\u0103 care are loc \u00een timpul unei na\u0219teri naturale. \u00cen loc de aceast\u0103 inocula\u021bie oral\u0103, inocula\u021bia \u00een cazul na\u0219terii prin cezarian\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een principal cu bacterii de pe pielea mamei, o clas\u0103 cu totul diferit\u0103 de cele care sunt inoculate \u00een cazul na\u0219terii naturale.<\/p>\n

\"bateriile3\"<\/a>Un alt studiu recent a g\u0103sit o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre na\u0219terea prin cezarian\u0103 \u0219i nivelul de adepozit\u0103\u021bi prezent la copil de la v\u00e2rsta de 6 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni p\u00e2n\u0103 la 15 ani. Acela\u0219i efect este produs \u0219i de expunerea la antibiotice, ceea ce nu e de mirare, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la tonele de antibiotice folosite pentru \u00eengr\u0103\u0219area animalelor crescute pentru carne. Alte studii arat\u0103 c\u0103 susceptibilitatea din copil\u0103rie la bolile autoimune \u0219i, \u00een particular, la diabetul de tip 1, este asociat\u0103 cu dezechilibre ale microbiomului intestinal.<\/p>\n

Este general acceptat c\u0103 interac\u021biunile dintre factorii genetici \u0219i cei de mediu se afl\u0103 la baza susceptibilit\u0103\u021bii fa\u021b\u0103 de cancer \u0219i a modului \u00een care evolueaz\u0103 acesta. Recent, se acord\u0103 din ce \u00een ce mai mult credit ipotezei c\u0103 microbiomul uman, \u00een special cel din zona intestinal\u0103, este unul dintre ace\u0219ti a\u0219a zi\u0219i factori de mediu, juc\u00e2nd un rol important \u00een apari\u021bia tumorilor. Aceast\u0103 ipotez\u0103 e confirmat\u0103 de rezultatul unui studiu legate de cancerul colo-rectal, care a comparat 47 de persoane cu cancer colo-rectal cu 94 de persoane din grupul de control. Cei cu cancer colo-rectal aveau un nivel mult mai sc\u0103zut al diversit\u0103\u021bii comunit\u0103\u021bii bacteriale fecale. Aceste observa\u021bii sunt similare cu cele rezultate din mai multe studii pe animale, care au ar\u0103tat, de asemenea, diferen\u021be semnificative ale microbiomului intestinal la animalele cu tumori de colon fa\u021b\u0103 de cele s\u0103n\u0103toase. Se sper\u0103 ca aceste indica\u021bii asupra calit\u0103\u021bii microbiomului intestinal s\u0103 devin\u0103 o metod\u0103 important\u0103 de screening pentru cancerul colo-rectal.<\/p>\n

De asemenea, sunt din ce \u00een ce mai multe voci din lumea medical\u0103 care leag\u0103 autismul de disfunc\u021bii ale intestinului, at\u00e2t \u00een cazul copiilor respectivi, dar, foarte important, \u0219i \u00een cazul mamelor acestora. Doi medici clinicieni americani cu experien\u021b\u0103 vast\u0103 \u00een tratarea autismului afirm\u0103 la unison c\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate gastro-intestinal\u0103, care, la vasta majoritate a copiilor suferind de autism \u0219i a mamelor acestora, este problematic\u0103, este un factor cheie \u00een \u00een\u021belegerea cauzelor acestei tulbur\u0103ri.<\/p>\n

S-a avansat ipoteza c\u0103 aceste disfunc\u021bii gastro-intestinale sunt rezultatul supra-administr\u0103rii de antibiotice la mam\u0103 \u0219i copil, a na\u0219terilor prin cezarian\u0103, care afecteaz\u0103 dramatic microbiomul intestinal al multor nou-n\u0103scu\u021bi sau copii \u00een primii ani de via\u021b\u0103. Aceste ipoteze sunt sus\u021binute de rezultatele unor studii recente asupra florei intestinale a copiilor auti\u0219ti fa\u021b\u0103 de cei normali, primii av\u00e2nd o flor\u0103 intestinal\u0103 cu totul anormal\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 antibioticele provoac\u0103 asemenea probleme s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre, ce ne r\u0103m\u00e2ne totu\u0219i de f\u0103cut? Chiar dac\u0103 ar fi folosite doar c\u00e2nd sunt absolut necesare (situa\u021bii acute, \u00een care via\u021ba ne este pus\u0103 \u00een pericol) \u0219i dac\u0103 guvernele ar interzice folosirea lor la animale pentru motive ne-medicale, mul\u021bi dintre noi tot ar putea avea probleme serioase. Dr. Blaser ne ofer\u0103 c\u00e2teva poten\u021biale solu\u021bii de minimizare a impactului antibioticelor asupra microbiomului nostru, precum descoperirea \u0219i folosirea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a unor antibiotice mult mai selective, \u00een locul celor de spectru larg, precum \u0219i folosirea probioticelor, dar cu mult\u0103 grij\u0103.<\/p>\n

Probioticele sunt culturi vii de bacterii asemen\u0103toare celor care tr\u0103iesc \u00een colon \u0219i sunt folosite drept suplimente alimentare pentru refacerea echilibrului florei intestinale. Cel mai mare grup de bacterii probiotice este cel al acidului lactic, dintre care Lactobacillus acidophilus g\u0103sit \u00een iaurt este cel mai cunoscut. Drojdia este, de asemenea, o substan\u021b\u0103 probiotic\u0103.<\/p>\n

Aceste probiotice par a fi, pentru moment, singurul remediu la \u00eendem\u00e2na noastr\u0103 pentru a contracara efectele antibioticelor asupra microbiomului nostru, acest sistem cu rol esen\u021bial pentru buna s\u0103n\u0103tate \u0219i func\u021bionare a organismului nostru. Eficacitatea acestei abord\u0103ri va trebui totu\u0219i testat\u0103 extensiv, prin studii axate pe observarea schimb\u0103rilor survenite la nivelul microbiomului intestinal \u00een urma folosirii probioticelor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een Comunicare \u0219i Rela\u021bii Publice, PhD.<\/strong><\/p>\n

Surse:<\/strong><\/p>\n

1)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 adevarul.ro\/sanatate\/medicina\/cand-microbii-isi-rafineaza-atacul-1_50ae8da97c42d5a6639dd3e5\/index.html<\/a><\/p>\n

2)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Besser, Richard, Dr., \u201cSpune-mi adevarul, doctore\u201d, Bucuresti, Lifestyle Publishing, 2014, ISBN 978-606-8566-09-2<\/p>\n

3)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 International Health News September 2014 William R. Ware, PhD, Editor<\/p>\n

4)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 http:\/\/www.sfatulmedicului.ro\/Comunicate-de-presa\/cei-mai-aprigi-dusmani-sunt-invizibilia-cine-sunt-eii_13513<\/a><\/p>\n

5)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 http:\/\/www.antibiotice.ro\/~antibiotice\/UserFiles\/Image\/campanie_cumpara_romaneste.jpg<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tr\u0103im \u00eentr-o lume plin\u0103 de microbi, suntem \u00eenconjura\u021bi de bacterii, parazi\u021bi sau virusuri \u0219i primul lucru la care ne g\u00e2ndim c\u00e2nd auzim despre aceste micro-organisme sunt bolile pe care ni le pot aduce. De altfel, folosirea termenului \u201cantibacterial\u201d \u00een reclame reflect\u0103 chiar aceast\u0103 convingere larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een publicul larg c\u0103 bacteriile sunt \u201crele. \u201d \u00cens\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3228,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3256"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3256"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3256\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3228"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3256"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3256"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3256"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}