{"id":3290,"date":"2015-01-27T11:54:07","date_gmt":"2015-01-27T09:54:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3290"},"modified":"2015-03-03T17:59:34","modified_gmt":"2015-03-03T15:59:34","slug":"adultii-si-vaccinurile-relatia-tulbure-a-deceniului-nostru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3290","title":{"rendered":"Adul\u021bii \u0219i vaccinurile: \u201crela\u021bia tulbure\u201d a deceniului nostru"},"content":{"rendered":"

\"Impfung<\/a>\u00cen ultimii ani, acest subiect este din ce \u00een ce mai controversat. Tot mai multe voci, inclusiv unele din lumea medical\u0103, pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii beneficiile aduse de vaccinarea adul\u021bilor. Unele chiar pretind c\u0103 ea face mai mult r\u0103u decat bine.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, mul\u021bi adul\u021bi cred c\u0103 vaccinarea este doar pentru copii. Cel mult ei cred c\u0103 vaccinul anti-gripal este singurul care le mai poate fi util.<\/p>\n

Ne vaccin\u0103m din dou\u0103 motive \u2013 ca se ne protej\u0103m pe noi \u00een\u0219ine, dar \u0219i ca s\u0103-i protej\u0103m pe cei din categoriile vulnerabile, mai ales batr\u00e2nii \u0219i copiii, inclusiv cei ne-n\u0103scu\u021bi. De exemplu, \u00een cazul vaccinului contra tusei consulvise f\u0103cut de mam\u0103, anticorpii crea\u021bi \u00een corpul ei trec prin placent\u0103 \u0219i protejeaz\u0103 \u0219i f\u0103tul \u00een primele 4 luni de via\u021b\u0103 \u00een uter.<\/p>\n

Astfel, dac\u0103 nu suntem la zi cu vaccinurile, ne putem pune singuri \u00een pericol sau putem reprezenta un pericol pentru cei din jur. Copiii \u0219i v\u00e2rstnicii sunt, \u00eentr-adev\u0103r, expu\u0219i unui risc mai mare de a contracta infec\u021bii \u0219i a dezvolta complica\u021bii, \u00een cazul \u00een care nu se vaccineaz\u0103. Iar bolile care pot fi prevenite prin vaccinare pot afecta pe oricine. Daca e\u0219ti \u00een floarea v\u00e2rstei \u0219i s\u0103n\u0103tos, vaccinarea te va ajuta s\u0103 r\u0103m\u00e2i a\u0219a.<\/p>\n

Organismele medicale interna\u021bionale \u0219i na\u021bionale recomand\u0103 vaccinarea pe tot parcursul vie\u021bii pentru protejarea \u00eempotriva multor infec\u021bii. C\u00e2nd nu ne vaccin\u0103m, ne expunem contract\u0103rii unor boli precum boala pneumococic\u0103, gripa sau hepatita B. Aceasta din urm\u0103 este una dintre cauzele principale ale cancerului la ficat. Vaccinarea joac\u0103, deci, un rol vital \u00een men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, chiar \u0219i \u00een cazul adul\u021bilor s\u0103n\u0103to\u0219i, fiind una dintre cele mai sigure \u0219i convenabile m\u0103suri de prevenire a \u00eemboln\u0103virilor. \u00cen acela\u0219i timp, vaccinurile sunt unul dintre cele mai sigure produse medicale.<\/p>\n

Boala nu se poate lua de la vaccinul inoculat. Multe vaccinuri folosesc virusul \u201cmort\u201d \u0219i este imposibil s\u0103 contractezi boala. Alte vaccinuri folosesc virusuri vii, dar \u201csl\u0103bite\u201d, tocmai pentru a garanta c\u0103 cei care se vaccineaz\u0103 nu pot lua boala.<\/p>\n

\"educatiemedicala1\"<\/a>Dar care este, de fapt, mecanismul prin care ac\u021bioneaz\u0103 vaccinurile? Pentru a-\u021bi \u201cconstrui\u201d imunitatea, trebuie s\u0103 fii \u00eent\u00e2i expus germenilor. Vaccinarea se asigur\u0103 c\u0103 ace\u0219tia sunt opri\u021bi, \u00eenainte de a avea ocazia s\u0103 se \u00eenmul\u021beasc\u0103 \u0219i s\u0103 te \u00eemboln\u0103veasc\u0103, prin mobilizarea sistemului imunitar, chiar \u00eenainte ca b\u0103t\u0103lia dintre organism \u0219i germeni s\u0103 aib\u0103 ocazia s\u0103 \u00eenceap\u0103. Aceast\u0103 mobilizare a sistemului imunitar ofer\u0103 protec\u021bie \u00eempotriva bolii.<\/p>\n

Procesul vaccin\u0103rii simuleaz\u0103 exact ce s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een mod natural c\u00e2nd o bacterie sau un virus cu poten\u021bial d\u0103un\u0103tor ar patrunde prin bariera de protec\u021bie a organismului, dar cu o deosebire esen\u021bial\u0103 \u2013 \u00een cazul vaccin\u0103rii, nu este vorba despre niciun germene d\u0103un\u0103tor. \u00cen schimb, vaccinul con\u021bine o form\u0103 reconoscibil\u0103, dar inofensiv\u0103, a agentului patogen. C\u00e2nd e\u0219ti vaccinat, sistemul imunitar este \u201cp\u0103c\u0103lit\u201d \u0219i \u201dcrede\u201d c\u0103 \u00een organism a intrat agentul patogen respectiv. \u00cen momentul acela, un semnal porne\u0219te c\u0103tre celulele T \u0219i B ale sistemului imunitar, care vor lansa rapid un atac ca \u0219i c\u00e2nd organismul era supus invaziei agentului patogen. \u00centr-un final, r\u0103spunsul sistemului imunitar se stinge, dar acest proces las\u0103 \u00een urm\u0103 celulele T \u0219i B, cu memorie pe termen lung, preg\u0103tite pe deplin pentru eventuale \u00eent\u00e2lniri cu agentul patogen.<\/p>\n

Cele mai multe vaccinuri nu \u00eempiedic\u0103 p\u0103trunderea \u00een organism a agen\u021bilor patogeni, ci doar se asigur\u0103 c\u0103 sistemul imunitar \u00eei blocheaz\u0103 rapid, \u00eenainte ca ace\u0219tia s\u0103 se \u00eenmul\u021beasc\u0103, s\u0103 atace celulele s\u0103n\u0103toase \u0219i s\u0103 te \u00eemboln\u0103veasc\u0103. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ajutorul anticorpilor, care se comport\u0103 ca ni\u0219te rachete teleghidate, oper\u00e2nd \u00een afara celulelor \u0219i atac\u00e2nd agentul patogen. C\u0103l\u0103torind prin sistemul sanguin, ace\u0219ti anticorpi sunt capabili s\u0103 ajung\u0103 foarte rapid la agentul patogen \u0219i toxinele produse de acesta, oriunde se afl\u0103. Anticorpii sunt foarte preci\u0219i, fiecare dintre ei c\u0103ut\u00e2nd o anumit\u0103 molecul\u0103 de pe suprafa\u021ba agentul patogen care p\u0103trunde \u00een organism.<\/p>\n

Primul vaccin a fost dezvoltat de Edward Jenner (1749-1823), un medic de \u021bar\u0103 din Anglia. El a observat c\u0103 femeile care mulgeau vacile se \u00eemboln\u0103veau rar de variol\u0103, de\u0219i era o boal\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, cauz\u00e2nd circa o treime dintre cazurile de mortalitate la copii \u0219i afect\u00e2nd \u0219i foarte mul\u021bi adul\u021bi. Jenner a b\u0103nuit ca aceste femei erau protejate de expunerea la o infec\u021bie numit\u0103 \u201cvariol\u0103 bovin\u0103,\u201d care nu este periculoas\u0103 pentru oameni.<\/p>\n

\u00cen 1796, Jenner a desf\u0103\u0219urat un experiment istoric. El a luat fluid dintr-o ba\u0219ic\u0103 cauzat\u0103 de variola bovin\u0103 si l-a aplicat pe zg\u00e2rieturile de pe bra\u021bul unui b\u0103iat de 8 ani care nu avusese nici variol\u0103 \u0219i nici variol\u0103 bovin\u0103, inocul\u00e2ndu-i astfel b\u0103iatului virusul variolei bovine. \u0218ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai tarziu, Jenner i-a injectat b\u0103iatului fluid dintr-o b\u0103\u0219ic\u0103 cauzat\u0103 de variol\u0103, iar b\u0103iatul nu s-a \u00eemboln\u0103vit. Jenner a descoperit, astfel, c\u0103 un agent inofensiv poate oferi protec\u021bie \u00eempotriva unui agent \u00eenrudit, dar mult mai nociv. Acest proces a devenit cunoscut drept vaccinare, de la cuv\u00e2ntul latin pentru vac\u0103 (vacca). \u00cen ciuda descoperirii epocale a lui Jenner, au mai trecut apoi mul\u021bi ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Louis Pasteur a reu\u0219it s\u0103 dezvolte urm\u0103toarele vaccinuri (pentru rabie, antrax \u0219i holer\u0103).<\/p>\n

Oric\u00e2t de impresionante \u0219i documentate sunt beneficiile vaccinurilor, unele dintre ele prezint\u0103 anumite riscuri. De exemplu, \u00een anumite cazuri de folosire a unor vaccinuri care con\u021bin microbul \u201cviu\u201d, acesta, chiar dac\u0103 este sl\u0103bit, poate suferi muta\u021bii, ceea ce \u00eei va permite s\u0103-\u0219i recapete poten\u021bialul de a declan\u0219a boala, \u00een anumite condi\u021bii. Acest risc este extrem de sc\u0103zut \u00een cazul adul\u021bilor s\u0103n\u0103to\u0219i, dar este mai mare \u00een cazul celor al c\u0103ror sistem imunitar este afectat serios (de exemplu, persoanele cu HIV\/AIDS sau cei cu cancer, motiv pentru care acestora nu li se recomand\u0103 folosirea de vaccinuri cu o variant\u0103 vie a virusului respectiv).<\/p>\n

Acestea fiind spuse, majoritatea cople\u0219itoare a speciali\u0219tilor din domeniu recomand\u0103 chiar \u0219i adul\u021bilor s\u0103n\u0103to\u0219i s\u0103 se protejeze prin vaccinare, \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 \u0219i starea de s\u0103n\u0103tate, \u00eempotriva a cel pu\u021bin uneia dintre bolile de mai jos, \u00een special a gripei. \u00cen acest caz, vaccinul este recomandat a se face anual, fiind, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103, cea mai bun\u0103 metod\u0103 de contracarare a gripei, mai ales \u00een cazul adul\u021bilor de peste 50 de ani, al adul\u021bilor cu probleme cronice de s\u0103n\u0103tate, al celor cu sistemul imunitar sl\u0103bit, al femeilor gravide care au trecut de luna a 3-a de sarcin\u0103 \u00een sezonul gripelor \u0219i al profesioni\u0219tilor din sistemul medical \u0219i membrilor familiilor acestora. Mesajul este clar: gripa este o boal\u0103 foarte contagioas\u0103, care poate afecta pl\u0103m\u00e2nii \u00eentr-un mod foarte serios (pneumonia este o complica\u021bie frecvent\u0103). Gripa nu este doar o r\u0103ceal\u0103 mai grav\u0103.<\/p>\n

Alte vaccinari recomandate adul\u021bilor sunt cele folosite contra tetanosului, difteriei \u0219i tusei convulsive. Vaccinul \u00eempotriva tetanosului, recomandat a se face o dat\u0103 la 10 ani, con\u021bine protec\u021bie \u0219i \u00eempotriva difteriei. Printre alte boli \u00eempotriva c\u0103rora vaccinarea este eficace se reg\u0103sesc varicela, zona zoster (pentru persoanele de peste 60 de ani), afec\u021biunile cauzate de pneumococi (pentru persoanele de peste 65 de ani \u0219i tinerii cu anumite probleme de s\u0103n\u0103tate – boli de pl\u0103m\u00e2ni, de inim\u0103, diabet, tulbur\u0103ri ale imunit\u0103\u021bii), meningita (pentru adolescen\u021bi \u0219i tineri sub 21 de ani, dar \u0219i tuturor acelora care c\u0103l\u0103toresc \u00een zone ale lumii unde sunt prezente epidemii), hepatita A (pentru cei cu risc crescut\u00a0\u00a0 – b\u0103rba\u021bi homosexuali, oameni care c\u0103l\u0103toresc \u00een zone sub-dezvoltate), hepatita B, sau pojarul, oreionul, rubeola (pentru persoanele care c\u0103l\u0103toresc \u00een zone de risc).<\/p>\n

Vaccin\u00e2ndu-ne, ne protej\u0103m pe noi \u00een\u0219ine, dar pe ceilal\u021bi, membri ai familiei sau persoane din anturaj, colegi de serviciu sau necunoscu\u021bi cu care ne \u00eent\u00e2lnim pe strad\u0103 sau c\u0103l\u0103torim \u00eempreun\u0103 \u00een mijloacele de transport \u00een comun.<\/p>\n

\"educatiemedicala2\"<\/a>Ca \u0219i alimenta\u021bia s\u0103n\u0103toas\u0103, mi\u0219carea sau examenele medicale periodice, vaccinarea joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een a ne men\u021bine s\u0103n\u0103to\u0219i.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m, vaccinurile sunt printre cele mai sigure \u0219i convenabile mijloace de prevenire a \u00eemboln\u0103virilor.<\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Surse de documentare:<\/strong><\/p>\n

Besser, Richard, Dr., \u201cSpune-mi adevarul, doctore\u201d, Bucuresti, Lifestyle Publishing, 2014, ISBN 978-606-8566-09-2<\/p>\n

http:\/\/www.health.harvard.edu\/flu-resource-center\/vaccines-and-your-health.htm<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.adultvaccination.org\/10-reasons-to-be-vaccinated<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimii ani, acest subiect este din ce \u00een ce mai controversat. Tot mai multe voci, inclusiv unele din lumea medical\u0103, pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii beneficiile aduse de vaccinarea adul\u021bilor. Unele chiar pretind c\u0103 ea face mai mult r\u0103u decat bine. \u00cen acela\u0219i timp, mul\u021bi adul\u021bi cred c\u0103 vaccinarea este doar pentru copii. Cel mult […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3271,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3290"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3290"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3290\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3271"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}