![\"neuropeptide\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/neuropeptide.png\")
<\/a>C\u00e2nd ne na\u0219tem, acidul deoxyribonucleic (ADN-ul) din corpul nostru con\u021bine \u201cschi\u021ba\u201d a ceea ce suntem \u0219i instruc\u021biuni pentru ceea ce vom deveni. De exemplu, aceste instruc\u021biuni le \u201cspun\u201d ochilor no\u0219tri s\u0103-\u0219i schimbe culoarea din albastru, la nastere, \u00een caprui, mai t\u00e2rziu, \u0219i corpului nostru s\u0103 creasc\u0103 de la 60 cm la 2 m, ca s\u0103 numim doar c\u00e2teva din schimb\u0103rile pe care ADN-ul le dirijeaz\u0103 de-a lungul vie\u021bii noastre.<\/p>\nAceste \u201cinstruc\u021biuni\u201d genetice sunt foarte importante, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eens\u0103 mul\u021bi oameni cred, \u00een mod gre\u0219it, c\u0103 ADN-ul cu care ne na\u0219tem este singurul determinant pentru cine suntem \u0219i ce vom deveni, inclusiv \u00een planul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii personale. \u0218tiin\u021ba continua s\u0103 ne dovedeasc\u0103, din nou \u0219i din nou, c\u0103 aceast\u0103 teorie este gre\u0219it\u0103.<\/p>\n
Astfel, \u00eenc\u0103 din anii 1950, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au acceptat c\u0103 factorii de epigenetici, cei nelega\u021bi de ADN-ul nostru (\u201cepi\u201d provine din greac\u0103 \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u201cdincolo de\u201d) au o importan\u021b\u0103 critic\u0103 \u00een dezvoltarea fiec\u0103ruia dintre noi. Astfel, at\u00e2t codul genetic, c\u00e2t \u0219i mediul \u00een care tr\u0103im, definit \u00eentr-un sens foarte larg pentru a include \u0219i aspecte precum stilul de via\u021b\u0103, sunt esentiale pentru cine suntem \u0219i ce devenim.<\/p>\n
Unii dintre cercet\u0103tori merg \u0219i mai departe, afirm\u00e2nd c\u0103 nu numai factorii de mediu, ci \u0219i g\u00e2ndurile \u0219i emo\u021biile noastre influen\u021beaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ce devenim, din moment ce ele pot influen\u021ba \u201cschi\u021ba\u201d ADN-ul nostru ini\u021bial, cea cu care ne-am n\u0103scut. Dup\u0103 ce au \u021binut aproape exclusiv de domeniul artelor \u0219i filozofiei, emo\u021biile devin acum obiectul scrutinului oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een laboratoare.<\/p>\n
Bruce Lipton, un cercet\u0103tor cunoscut din domeniul biologiei dezvolt\u0103rii umane, autor al c\u0103r\u021bii \u201cBiologia convingerilor\u201d, crede c\u0103 genele \u0219i secven\u021ba ADN-ului nostru pot fi schimbate de modul \u00een care g\u00e2ndim \u0219i sim\u021bim. G\u00e2ndurile \u0219i emo\u021biile ne influen\u021beaz\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate chiar mai mult dec\u00e2t o poate face amprenta noastra genetic\u0103, procesul desf\u0103\u0219ur\u00e2ndu-se prin membranele celulare, care sunt adev\u0103rate computere programabile \u00een miniatur\u0103, afirm\u0103 cercetatorul.<\/p>\n
De obicei, g\u00e2ndurile noastre sunt acompaniate de emo\u021bii, pozitive sau negative, rareori put\u00e2nd fi vorba despre g\u00e2nduri \u201cneutre\u201d din punct de vedere emo\u021bional. Iar de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd g\u00e2ndurile sunt \u00eenso\u021bite de emo\u021bii, moleculele numite \u201cneuropeptide\u201d, care au fost recent numite \u201cmoleculele emo\u021biilor\u201d de c\u0103tre Candace Pert, cercet\u0103toare \u00een domeniul neuro-\u0219tiin\u021belor,declan\u0219eaz\u0103 un anumit r\u0103spuns fiziologic pentru a \u00eencerca s\u0103 \u021bin\u0103 sistemul \u00een homeostaz\u0103.<\/p>\n
Neuropeptidele fac parte din mul\u021bimea de transmi\u021b\u0103tori chimici ai creierului, dar rolul pe care \u00eel joac\u0103 ele \u00een procesarea informa\u021biei este destul de diferit de cel al neurotransmi\u021b\u0103torilor clasici. Ace\u0219tia din urm\u0103 transmit \u201csecrete \u0219optite\u201d de la o celul\u0103 la alta, purt\u00e2nd un mesaj care este relevant \u00eentr-un anumit loc \u0219i moment. Prin contrast, neuropeptidele transmit mesaje care dureaz\u0103 mai mult \u0219i nu merg de la o celul\u0103 la alta, ci de la anumite popula\u021bii de neuroni la altele. De asemenea, neuropeptidele \u00ee\u0219i schimb\u0103 configura\u021bia (ca ni\u0219te cameleoni) \u00een urma impactului g\u00e2ndurilor \u0219i emo\u021biilor pe care le avem. Depinz\u00e2nd de tipul acestor g\u00e2nduri \u0219i emo\u021bii, anumite neuropeptide sunt create \u0219i eliberate \u00een creier \u0219i sistemul nervos, \u00een celulele albe ale s\u00e2ngelui, \u00een sistemul reproduc\u0103tor, cel digestiv \u0219i \u00een inim\u0103, ca sa numim doar c\u00e2teva dintre p\u0103r\u021bile sistemului afectat. Neuropeptidele creaz\u0103 o re\u021bea, o comunicare \u00een ambele sensuri \u00eentre psihic \u0219i somatic, \u00eentre minte \u0219i corp, put\u00e2nd fiind numite \u0219i \u201csubstan\u021be informa\u021bionale\u201d. G\u00e2ndurile devin emo\u021bii, apoi se transform\u0103 \u00een neuropeptidele care sunt eliberate \u00een corp \u0219i creier, influen\u021b\u00e2ndu-ne at\u00e2t dispozi\u021bia, c\u00e2t \u0219i buna func\u021bionare a celulelor. Ele creaz\u0103 un limbaj care formeaz\u0103 \u0219i ghideaz\u0103 func\u021biile celulelor, organelor \u0219i diverselor sisteme ale organismului.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 acum s-au descoperit aproape 100 neuropeptide, care sunt asociate cu schimb\u0103rile de dispozi\u021bie \u0219i cu reglarea sistemului nervos, hormonal \u0219i imun. Categoriile de neuropeptide sunt foarte variate, incluz\u00e2nd neurotransmi\u021b\u0103torii care poart\u0103 mesaje \u00eentre sinapsele sistemului nervos, peptidele din sistemul digestiv sau modulatorii sistemului imunitar (interleukinele, citokinele, chemokinele, inhibitorii celulari care spun celulelor c\u00e2nd s\u0103 se opreasc\u0103 din crescut, etc). C\u00e2teva dintre cele mai cunoscute neuropeptide individuale sunt endorfinele, oxitocina, adrenalina \u0219i cortizolul, hormonul stresului. \u00cen fiecare moment, zeci de astfel de neuropeptide sunt eliberate \u00een organismul nostru.<\/p>\n
Starea noastr\u0103 emo\u021bional\u0103 predominant\u0103 dintr-un anumit moment determin\u0103 astfel compozi\u021bia \u201ccocktail-ului\u201d de neuropeptide eliberat \u00een organism \u0219i, astfel, influen\u021beaz\u0103 fiziologia acestuia. Cu c\u00e2t acea stare emo\u021bional\u0103 e mai lung\u0103, cu at\u00e2t mai mare este impactul asupra fiziologiei organismului, put\u00e2ndu-se, de asemenea, ajunge ca tr\u0103s\u0103turile fizice \u00een sine s\u0103 sufere schimb\u0103ri vizibile. Cercet\u0103torii pot m\u0103sura r\u0103spunsul fiziologic al organismului \u00een urma stimulului dat de anumite emo\u021bii \u0219i au ar\u0103tat c\u0103, de exemplu, o stare prelungit\u0103 de furie duce la cre\u0219terea nivelului colesterolului r\u0103u sau la un ritm cardiac crescut \u0219i neregulat. Episoadele lungi de triste\u021be \u0219i depresiile cauzeaz\u0103, de asemenea, serioase probleme cardiace. Poate suna \u0219ocant, dar studii recente arat\u0103 c\u0103 depresia poate \u00eemboln\u0103vi inima mai mult dec\u00e2t fumatul!<\/p>\n
![\"neuropeptide1\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/neuropeptide1.png\")
<\/a>\u00cenregistr\u0103ri cardiace \u00een timpul unor st\u0103ri de frustrare<\/td>\n![\"neuropeptide2\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/neuropeptide2.png\")
<\/a> <\/p>\n