![\"inima\"](\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/inima.png\")
<\/a><\/em><\/p>\nANGIOGRAMA unei inimi s\u0103n\u0103toase – fotografie DE SPL\/PHOTO RESEARCHERS, INC. PUBLICAT\u0103 DE national geographic (<\/em>http:\/\/science.nationalgeographic.com\/science\/photos\/heart\/#\/heart-angiogram_986_600x450.jpg<\/em><\/a>)<\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Formulele de prognozarea a riscului de \u00eemboln\u0103vire cardio \u2013vascular\u0103 dau estim\u0103ri ale probabilit\u0103\u021bii ca popula\u021bii care prezint\u0103 anumi\u021bi factori de risc s\u0103 dezvolte asemenea afec\u021biuni \u00eentr-un anumit interval de timp. Astfel, orice interven\u021bie care reduce apari\u021bia sau nivelul acestor factori de risc duce la sc\u0103derea num\u0103rului sau severit\u0103\u021bii \u00eembolnavirilor cardio-vasculare.<\/p>\n Popularizarea acestor prognoze poate cre\u0219te nivelul de con\u0219tientizare a popula\u021biei asupra cauzelor apari\u021biei acestor boli care vin cu o povar\u0103 semnificativ\u0103 \u00een privin\u021ba morbidit\u0103\u021bii \u0219i mortalit\u0103\u021bii \u0219i poate duce la schimbarea de comportamente \u00een r\u00e2ndul grupurilor vulnerabile \u00een ceea ce prive\u0219te adoptarea unui stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n Factorii de risc cei mai folosi\u021bi \u00een diversele modele de prognoz\u0103 sunt v\u00e2rsta, sexul, fumatul, prezen\u021ba diabetului, nivelul colesterolului \u0219i al tensiunii arteriale. Aceste date sunt relativ u\u0219or de colectat, fiind disponibile mai ales \u00een sistemul de \u00eengrijire primar\u0103 (cabinetele medicilor de familie).<\/p>\n <\/p>\n De mul\u021bi ani, recomand\u0103rile privind m\u0103surile de preven\u021bie a \u00eemboln\u0103virilor cardio-vasculare, precum infarctul sau atacul vascular-celebral, se bazau deja pe algoritmi relativi simpli care foloseau ca variabile v\u00e2rsta, sexul, nivelul colesterolului sau al tensiunii arteriale, fumatul \u0219i istoria familial\u0103 a inciden\u021bei bolilor cardio-vasculare.<\/em><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Studierea \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a algoritmilor de prognozare a riscului de \u00eemboln\u0103vire cardio-vascular\u0103, o preocupare constant\u0103 a speciali\u0219tilor din domeniu, este benefic\u0103 \u0219i pentru c\u0103 importan\u021ba relativ\u0103 a factorilor de risc s-a schimbat \u00een mod semnificativ \u00een ultimii 30 de ani.<\/p>\n De exemplu, nivelul mediu al colesterolului a \u00eenregistrat o tendin\u021b\u0103 descresc\u0103toare cur\u00e2nd dup\u0103 ce statinele au \u00eenceput s\u0103 fie folosite pe scar\u0103 larg\u0103, dar \u00een ultimii ani s-a stabilizat. O tendin\u021b\u0103 similar\u0103 s-a \u00eenregistrat \u0219i in cazul fumatului, \u00een timp ce al\u021bi factori, precum obezitatea \u0219i diabetul de tip 2, au devenit mai prezen\u021bi. Mai mult, schimb\u0103rile \u00een factorii de risc nu au fost uniforme pentru ambele sexe sau diferitele grupe de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n De asemenea, au fost identifica\u021bi noi poten\u021biali markeri ai bolilor cardio-vasculare, inclusiv proteina C-reactiv\u0103 (CRP), homocisteina, lipoproteina sau nivelul de calcifiere coronarian\u0103, care s-au dovedit a fi corela\u021bi cu apari\u021bia bolilor cardio-vasculare, dar a c\u0103ror integrare \u00een modelele actuale de prognozare a riscului de \u00eemboln\u0103vire cardio-vascular\u0103 este \u00eenc\u0103 o provocare.<\/p>\n Una dintre \u00eentreb\u0103rile cheie legate de factorii de risc \u0219i aceste modele de prognoz\u0103 este legat\u0103 de interpretarea datelor. De exemplu, c\u00e2nd datele ne indic\u0103 un nivel estimat de 7% de \u00eemboln\u0103vire \u00een 10 ani pentru un b\u0103rbat fum\u0103tor \u00een v\u00e2rst\u0103 de 40 ani, este incorect s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 acest b\u0103rbat are un risc de 7% de a suferi de boli cardio-vasculare \u00een 10 ani? Mai degrab\u0103, interpretarea corect\u0103 este c\u0103, din 100 de indivizi similari, ne putem a\u0219tepta ca 7 dintre ei s\u0103 fie afecta\u021bi de boli cardio-vasculare \u00eentr-un orizont de 10 ani.<\/p>\n Care mai este, atunci, rolul clinicianului, dac\u0103 aceste modele de prognozare a riscului \u00eemboln\u0103virilor \u00een func\u021bie de diver\u0219ii factori de risc se folosesc pe scar\u0103 din ce \u00een ce mai larg\u0103 \u0219i rezultatele lor sunt \u0219i la \u00eendem\u00e2na publicului larg?<\/p>\n Rolul clinicianului este de a \u00een\u021belege subtilit\u0103\u021bile naturii probabilistice a acestor prognoze, mai ales faptul c\u0103 ele dau estim\u0103ri ale riscului existent la nivelul unor grupuri vulnerabile \u0219i nu la nivel individual. De aceea, pentru a ajunge la un diagnostic c\u00e2t mai relevant \u00een cazul unui anumit pacient, clinicianul trebuie s\u0103 ia \u00een calcul factori individuali suplimentari, precum nivelul de stres prezent \u00een via\u021ba de zi cu zi a celui pe care-l consult\u0103, stilul de via\u021b\u0103 al acestuia \u0219i istoricul medical al familie. De asemenea, clinicianul este chemat s\u0103 determine nevoia de teste adi\u021bionale pentru a afla date noi care l-ar putea ajuta \u00een a confirma un anumit prognostic. Astfel, aceste prognoze ale riscului de \u00eemboln\u0103vire trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar un instrument la dispozi\u021bia clinicianului, fiind contraindicat ca ele s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 consulta\u021bia medicului \u0219i testele suplimentare pe care acesta le-ar putea recomanda.<\/p>\n \u00cen acest context, este important de subliniat c\u0103 sunt din ce \u00een ce mai multe vocile din lumea medical\u0103 care protesteaz\u0103 \u00eempotriva absolutiz\u0103rii acestor prognoze, ar\u0103t\u00e2nd limit\u0103rile lor inerente, dintre care faptul c\u0103 rezultatele lor nu pot fi aplicate la nivel individual f\u0103r\u0103 consultarea medicilor cardiologi \u0219i c\u0103 ele nu pot (\u00eenc\u0103) acoperi mul\u021bi factori relevan\u021bi de risc, precum nivelul proteinei C-reactive sau al citokinelor \u0219i stilul de via\u021b\u0103. De asemenea, ei scot \u00een eviden\u021b\u0103 un pericol major al absolutiz\u0103rii rezultatelor acestor prognoze, \u0219i anume supraestimarea riscului de \u00eemboln\u0103vire cardio-vascular\u0103, supraestimare care poate duce, la r\u00e2ndul ei, la supraadministrarea tratamentului medicamentos, \u00een special a statinelor.<\/p>\n Dar ce sunt statinele \u0219i de ce poate fi periculoas\u0103 supraadministrarea lor? Statinele sunt medicamente care scad nivelul colesterolului, inhib\u00e2nd o enzim\u0103 cu rol central \u00een producerea de colesterol de c\u0103tre ficat (care produce aproximativ 70% din colesterolul total din organism). Administrarea de statine a cunoscut o explozie f\u0103r\u0103 precedent \u00een ultimele decenii, unul dintre acestea (atorvastatin) ajung\u00e2nd, \u00een 2003, cel mai bine v\u00e2ndut medicament din istorie.<\/p>\n \u00cen cazul anumitor persoane (grupurile de risc fiind cei cu medicamenta\u021bie multipl\u0103\/complex\u0103, femeile, cei cu o greutate corporal\u0103 redus\u0103, cei cu v\u00e2rsta de peste 65 de ani, cei cu diabet \u0219i boli de rinichi sau ficat), statinele pot avea serioase efecte secundare, precum cre\u0219terea riscului de apari\u021bie sau accelerarea evolu\u021biei diabetului, probleme de auz, amnezie temporar\u0103, neuropatie periferic\u0103, cataract\u0103, leziuni musculare sau disfunc\u021bii hepatice. Din ce \u00een ce mai mul\u021bi speciali\u0219ti din domeniul medical cardio-vascular \u00eendeamn\u0103 la administrarea lor cu pruden\u021b\u0103 maxim\u0103, \u00een cazuri specifice, la 1 din ca. 500 de pacien\u021bi (cei cu hipercolesterolemie familial\u0103 sau cei al c\u0103ror organism nu poate controla produc\u021bia de colesterol). Acest apel vine \u00eentr-un moment \u00een care statinele sunt administrate pe scar\u0103 larg\u0103, odat\u0103 ce modelele de estimare a riscului de \u00eemboln\u0103vire cardio-vascular\u0103, conform c\u0103rora nivelul colesterolului este un factor important de risc, au ajuns \u00een prim planul eforturilor de preven\u021bie a bolilor cardio-vasculare.<\/p>\n De ce trebuie administrate statinele cu at\u00e2ta pruden\u021b\u0103? Deoarece ele blocheaz\u0103 organismul de la a produce aceast\u0103 substan\u021b\u0103 vital\u0103 pentru buna lui func\u021bionare. Colesterolul este un compus organic care face parte din grupa lipidelor \u0219i care de\u021bine multiple func\u021bii \u00een organism: – regleaz\u0103 permeabilitatea membranelor celulare fa\u021b\u0103 de anumite substan\u021be; – sintetizeaz\u0103 corticosteroizii, hormonii sexuali (progesteron, estrogen si testosteron), dar si acizii biliari; – asigur\u0103 metabolismul vitaminelor liposolubile: vitamina A, vitamina D, vitamina K \u0219i vitamina E. Stoparea producerii colesterolului de c\u0103tre organism poate avea efecte negative semnificative asupra bunei lui func\u021bion\u0103ri, avertizeaz\u0103 mul\u021bi speciali\u0219ti. Probleme de memorie \u0219i chiar apari\u021bia demen\u021bei sunt doar v\u00e2rful aisbergului, dac\u0103 ne uit\u0103m la impactul unui nivel sc\u0103zut de colesterol asupra creierului. Alte posibile consecin\u021be sunt \u0219i riscul apari\u021biei depresiei, bolii Parkinson sau a cancerului.<\/p>\n Speciali\u0219tii care \u00eendeamn\u0103 la folosirea \u021bintit\u0103 a statinelor, pentru cei considera\u021bi a fi \u00een anumite grupe de risc din punctul de vedere al estim\u0103rilor riscului de \u00eemboln\u0103vire cardio-vascular\u0103, militeaz\u0103, \u00een schimb, pentru adoptarea unui stil de via\u021b\u0103 mai s\u0103n\u0103tos, care reduce, \u00een mod sustenabil \u0219i f\u0103r\u0103 efecte secundare, acest risc.<\/p>\n Astfel, aceste interven\u021bii asupra stilului de via\u021b\u0103 (nutri\u021bie adecvat\u0103, exerci\u021bii fizice, reducerea nivelului de stres) au efecte tangibile semnificative asupra nivelului tensiunii arteriale, nivelului zah\u0103rului \u00een s\u00e2nge sau a trigliceridelor, importan\u021bi factori de risc \u00een cazul bolilor cardio-vasculare, boli a c\u0103ror inciden\u021b\u0103 pare a cre\u0219te din nou, dup\u0103 o stagnare de c\u00e2teva decenii.<\/p>\n <\/p>\n Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n Surse de documentare:<\/strong><\/p>\n INTERNATIONAL HEALTH NEWS – William R. Ware, PhD \u2013 Editor<\/em>, nr 255 MARCH 2015<\/p>\n http:\/\/circ.ahajournals.org\/content\/121\/15\/1768.full<\/strong><\/a><\/p>\n http:\/\/www.nursingtimes.net\/nursing-practice\/specialisms\/cardiology\/new-score-predicts-cardiovascular-risk-for-anyone-in-world-over-40\/5083617.article<\/strong><\/a><\/p>\n http:\/\/articles.mercola.com\/sites\/articles\/archive\/2010\/07\/20\/the-truth-about-statin-drugs-revealed.aspx<\/strong><\/a><\/p>\n http:\/\/www.zoeharcombe.com\/the-knowledge\/we-have-got-cholesterol-completely-wrong\/<\/strong><\/a><\/p>\n http:\/\/www.mayoclinic.org\/diseases-conditions\/high-blood-cholesterol\/in-depth\/statin-side-effects\/art-20046013<\/strong><\/a><\/p>\n http:\/\/www.biomedcentral.com\/1741-7015\/8\/29<\/strong><\/a><\/p>\n http:\/\/www.framinghamheartstudy.org\/risk\/coronary.html<\/a><\/p>\n<\/a><\/em><\/p>\n