{"id":3462,"date":"2015-07-24T11:58:25","date_gmt":"2015-07-24T09:58:25","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3462"},"modified":"2015-08-31T18:09:14","modified_gmt":"2015-08-31T16:09:14","slug":"fluoridizarea-apei-potabile-sub-semnul-intrebarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3462","title":{"rendered":"Fluoridizarea apei potabile \u2013 sub semnul \u00eentreb\u0103rii?"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/apa.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-3450\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/apa-300x292.png\" alt=\"apa\" width=\"300\" height=\"292\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/apa-300x292.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/apa.png 407w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Fluoridizarea apei potabile a \u00eenceput \u00een anii 1950, fiind promovat\u0103 drept o m\u0103sur\u0103 sigur\u0103 \u0219i eficace de a preveni apari\u021bia cariilor, dar meritele acestei practici au fost contestate \u00eenca de atunci. Constest\u0103rile din partea lumii \u0219tiin\u021bifice \u0219i opiniei publice au atins punctul culminant \u00een ultimii ani, odat\u0103 ce din ce \u00een ce mai multe studii arat\u0103 pericolele asociate cu ingerarea fluorului.<\/p>\n<p>Astfel, foarte recent, studii ar\u0103t\u00e2nd leg\u0103tura cauzal\u0103 dintre consumul apei potabile fluoridizate \u0219i disfunc\u021biile tiroidiene au ajuns \u00een prim plan at\u00e2t \u00een Marea Britanie, c\u00e2t \u0219i \u00een Statele Unite, \u021b\u0103ri unde apa potabil\u0103 se fluoridizeaz\u0103 \u00eenc\u0103. \u00cen contrast, \u00een ultimele decenii, multe \u021b\u0103ri au renun\u021bat la aceasta practic\u0103, \u00eent\u0103rind argumentele celor care cer eliminarea ei complet\u0103 (nota bene &#8211; \u00een Rom\u00e2nia, apa potabil\u0103 \u2013 de la robinet \u2013 nu este fluorizat\u0103).<\/p>\n<p>Unul dintre studiile cele mai proeminente pe tema efectelor fluorului din apa potabil\u0103 asupra popula\u021biei s-a desf\u0103\u0219urat \u00een Marea Britanie \u0219i a inclus dou\u0103 mari zone reziden\u021biale, una unde se practica fluoridizarea \u0219i una unde nu se practica. \u00cen fiecare dintre aceste dou\u0103 zone s-a stabilit inciden\u021ba hipotiroidismului prin intermediul cabinetelor de medicin\u0103 de familie (aproape 800 de cabinete). \u00cen zona reziden\u021bial\u0103 cu apa potabil\u0103 fluoridizat\u0103, prevalen\u021ba raportat\u0103 a cazurilor de hipo-tiroidism a fost dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de cea din zonele cu ap\u0103 potabil\u0103 nefluoridizat\u0103. Cercet\u0103torii britanici concluzioneaz\u0103 ca unei popula\u021bii de aproape 15,000 i s-ar fi putut cauza \u00een mod inutil hipotiroidism, o afec\u021biune deloc banal\u0103, prin furnizarea de ap\u0103 potabil\u0103 completat\u0103 cu fluor. \u00cen zonele unde nivelul fluorului din ap\u0103 a dep\u0103\u0219it 0.3mg\/l, riscul de a avea o rat\u0103 crescut\u0103 de hipotiroidism a fost cu aproape 40% mai mare dec\u00e2t \u00een zonele f\u0103r\u0103 fluoridizare. O situa\u021bie similar\u0103 se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u0219i \u00een SUA, unde, de asemenea, se practic\u0103 fluoridizarea apei \u2013 prevalen\u021ba disfunc\u021biilor tiroidiene a crescut semnificativ, nivelul actual fiind de 20 de milioane de persoane afectate.<\/p>\n<p>Mecanismul prin care fluorul cauzeaz\u0103 disfunc\u021bii tiroidiene este clar \u2013 fluorul este un inhibitor endocrin. O tiroid\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103 depinde de prezen\u021ba iodului, care este absorbit, \u00een general, prin s\u00e2nge \u0219i depozitat \u0219i coordonat de c\u0103tre glanda tiroid\u0103. Dat fiindc\u0103 fluorul este mai electronegativ dec\u00e2t iodul, \u00eel \u00eenlocuie\u0219te pe acesta \u00een organism, deregl\u00e2nd func\u021bionarea tiroidei \u0219i afect\u00e2nd astfel nivelurile de hormon care regleaz\u0103 metabolismul. Numeroase studii au confirmat capacitatea fluorului de a cauza \u0219i exacerba deficien\u021ba de iod.<\/p>\n<p>Florul, acest inhibitor endocrin, poate afecta nu numai glanda tiroid\u0103, dar \u0219i oasele, creierul, glanda pineal\u0103 \u0219i chiar nivelul zah\u0103rului \u00een s\u00e2nge. Printre efectele asupra creierului se num\u0103ra \u0219i sc\u0103derea nivelului de inteligen\u021b\u0103 la copii. De asemenea, hipotiroidismul femeilor gravide poate d\u0103una s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii f\u0103tului, cauz\u00e2nd diverse deficite neurologice, inclusiv un anumit grad de retard mintal. Alte efecte toxice ale supraexpunerii la fluor, cum ar fi ingerarea acestuia pe termen lung prin consumarea apei potabile fluoridizate, sunt cre\u0219terea gradului de absorb\u021bie a plumbului, inactivarea a 62 de enzyme \u0219i inhibirea a mai mult de 100, inhibarea dezvolt\u0103rii de anticorpi \u0219i dereglarea general\u0103 a sistemului imunitar.<br \/>\nUn articol al Doctorului Frank Granett, Director al Departamentului de Farmacie Clinic\u0103 la Centrul de Comportament al Spitalului Psihiatric Michigan \u0219i autor al c\u0103r\u021bilor \u201cEpidemia American\u0103\u201d \u0219i \u201cSupra-medicamentarea tineretului\u201d se axeaz\u0103 pe leg\u0103tura dintre fluoridizare \u0219i calcificarea pineal\u0103, care poate duce la tulbur\u0103ri din spectrul hiperactivit\u0103\u021bii \/ deficitului de aten\u021bie la copii. Astfel, glanda pineal\u0103 este responsabil\u0103, printre altele, de secretarea melatoninei, hormonul a\u0219a numit \u201cceas biologic\u201d care regleaz\u0103 somnul. De asemenea, glanda pineal\u0103 joac\u0103 un rol critic \u00een producerea neuro-transmi\u021b\u0103torilor, inclusiv serotonina \u0219i norepinefrin\u0103, \u0219i \u00een optimizarea func\u021bion\u0103rii sistemului de ap\u0103rare a organismului care lupt\u0103, prin antioxidan\u021bi, \u00eempotriva acumul\u0103rii radicalilor liberi. \u00cen ciuda m\u0103rimii ei reduse, glanda pineal\u0103 tinde s\u0103 acumuleze cantit\u0103\u021bi semnificative de fluor, care duc, \u00een timp, la calcifierea ei. \u00cen plus de generarea de simptome de tip ADHD (hiperactivitate\/deficit de aten\u021bie), calcifierea glandei pineale joac\u0103 un rol, se pare, \u0219i \u00een apari\u021bia bolii Alzheimer sau a tulbur\u0103rilor bipolare. Av\u00e2nd \u00een vedere rolul \u00een producerea neurotransmi\u021b\u0103torilor, problemele glandei pineale pot duce \u0219i la tulbur\u0103ri depresive \u0219i alte disfunc\u021bii neurologice.<\/p>\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere toate aceste poten\u021biale efecte adverse, \u00eentrebarea care se na\u0219te imediat este dac\u0103 eventualele beneficii ale prevenirii apari\u021biei cariilor, pentru care a fost introdus\u0103 fluoridizarea apei, pot fi suficient de importante pentru a justifica continuarea acestei practici. Iar r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare devine un din ce \u00een ce mai clar \u201cnu\u201d, mai ales c\u0103 se contes\u0103 \u00eens\u0103\u0219i prezen\u021ba acestor beneficii din zona s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii dentare.<\/p>\n<p>Astfel, conform studiilor Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, nu exist\u0103 nicio diferen\u021b\u0103 notabil\u0103 \u00eentre rata de inciden\u021b\u0103 a cariilor dentare \u00een \u021b\u0103rile unde se fluoridizeaz\u0103 apa fa\u021b\u0103 de celalalte. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii dentare generale \u00eenregistrat\u0103 \u00een ultimii 60 ani \u00een SUA, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire care a fost atribuit\u0103 fluoridizarii apei, s-a \u00eenregistrat \u0219i \u00een celelalte \u021b\u0103ri dezvoltate, multe dintre ele neav\u00e2nd aceast\u0103 practic\u0103 de tratare a apei. Aceast\u0103 evolu\u021bie este, mai degrab\u0103, explicat\u0103 de al\u021bi factori, precum o diet\u0103 mai s\u0103n\u0103toas\u0103 \u0219i o igien\u0103 dentar\u0103 mai riguroas\u0103 dec\u00e2t acum 60 de ani. \u0218i, pentru continuarea acestei evolu\u021bii pozitive, sunt esen\u021biale men\u021binerea consumului de zah\u0103r la un nivel de sub 10% din aportul energetic\/caloric total \u0219i consumul regulat de legume proaspete \u0219i al c\u0103rnii, \u00een principal de pe\u0219te sau de la animale ierbivore, aceste alegeri nutri\u021bionale contribuind \u0219i la men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii din\u021bilor, nu numai al celei cardio-vasculare.<\/p>\n<p>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<br \/>\nSurse de documentare:<br \/>\nhttp:\/\/www.organik.ro\/news\/details\/toxicitatea-fluorului<br \/>\nhttp:\/\/articles.mercola.com\/sites\/articles\/archive\/2015\/03\/10\/water-fluoridation-thyroid-dysfunction.aspx<br \/>\nInternational Health News \u2013 Willian R. Ware, PhD \u2013 Editor, No. 258 Jun 2015<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Fluoridizarea apei potabile a \u00eenceput \u00een anii 1950, fiind promovat\u0103 drept o m\u0103sur\u0103 sigur\u0103 \u0219i eficace de a preveni apari\u021bia cariilor, dar meritele acestei practici au fost contestate \u00eenca de atunci. Constest\u0103rile din partea lumii \u0219tiin\u021bifice \u0219i opiniei publice au atins punctul culminant \u00een ultimii ani, odat\u0103 ce din ce \u00een ce mai multe studii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3450,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3462"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3462"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3462\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3462"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3462"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3462"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}