{"id":3493,"date":"2015-08-31T18:15:19","date_gmt":"2015-08-31T16:15:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3493"},"modified":"2015-09-28T11:16:38","modified_gmt":"2015-09-28T09:16:38","slug":"deficitul-de-atentie-si-hiperactivitate-adhd-tulburarea-copiilor-secolului-21","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3493","title":{"rendered":"Deficitul de aten\u021bie \u0219i hiperactivitate (ADHD) \u2013 tulburarea copiilor secolului 21?"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/adhd.png\"><img class=\"alignright size-medium wp-image-3483\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/adhd-300x192.png\" alt=\"adhd\" width=\"300\" height=\"192\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/adhd-300x192.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/adhd.png 476w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Poten\u021biala supra-diagnosticare a copiilor de v\u00e2rst\u0103 pre-\u0219colar\u0103 \u0219i \u0219colar\u0103 cu tulburarea de deficit de aten\u021bie \u0219i de hiperactivitate (cunoscut\u0103 \u0219i prin acronimul anglo-saxon ADHD) a devenit o preocupare major\u0103 a speciali\u0219tilor \u00een psihologia copilului.<\/p>\n<p>Ei atrag aten\u021bia asupra statisticilor din ultimii ani \u2013 astfel, datele din SUA arat\u0103 c\u0103 aproximativ 11% dintre copiii de 4-17 ani sunt diagnostica\u021bi cu ADHD. Aceast\u0103 inciden\u021b\u0103 a crescut constant din 2003, c\u00e2nd se situa la nivelul de 7%, iar speciali\u0219tii sunt \u00eengrijora\u021bi c\u0103 tendin\u021ba de cre\u0219tere va continua.<\/p>\n<p>\u00centrebarea cheie pe care \u0219i-o pun ace\u0219ti speciali\u0219ti este dac\u0103 nu cumva cre\u0219terea num\u0103rului de cazuri diagnosticate nu este cauzat\u0103 de un fenomen de supra-diagnosticare, mai degrab\u0103 dec\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndirea acestei tulbur\u0103ri \u00een r\u00e2ndul copiilor. Dac\u0103 este vorba despre supra-diagnosticare, aceasta ar fi o problem\u0103 foarte serioas\u0103 de s\u0103n\u0103tate, at\u00e2t individual\u0103, c\u00e2t \u0219i public\u0103, mai ales pentru c\u0103 un procent crescut dintre ace\u0219ti copii diagnostica\u021bi cu ADHD primesc medicamente psihiatrice.<\/p>\n<p>Medicamentele administrate \u00een caz de ADHD pot produce efecte adverse pe termen lung, de la dependen\u021b\u0103 la efecte somatice severe, la fel, de altfel, ca celelalte medicamente psihotrope (medicamente cu ac\u021biune asupra psihicului).<\/p>\n<p>Dar ce este ADHD \u0219i cum se diagnosticheaz\u0103 \u00een prezent? Tulburarea de deficit de aten\u021bie \u0219i de hiperactivitate este una dintre cele mai comune tulbur\u0103ri la copii (ea poate continua, totu\u0219i, \u0219i \u00een adolescen\u021b\u0103 \u0219i la maturitate). Simptomele includ dificultatea de a te concentra \u0219i a fi atent, dificultatea de a controla comportamentul (impulsivitatea) si hiperactivitatea.<\/p>\n<p>Aceste trei simptome principale dau, practic, \u0219i tipurile de ADHD:<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Predominant hiperactiv-impulsiv<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Predominant neatent<\/p>\n<p>&#8211;\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Combinat neatent-hiperactiv\/impulsiv<\/p>\n<p>Majoritatea copiilor cu ADHD au varianta combinat\u0103.<\/p>\n<p>E normal pentru copii s\u0103 fie neaten\u021bi, hiperactivi \u0219i impulsivi c\u00e2teodat\u0103, \u00eens\u0103 la copiii cu ADHD aceste comportamente sunt mult mai pregnante \u0219i frecvente. Pentru a fi diagnosticat cu ADHD, un copil trebuie s\u0103 manifeste aceste simptome cel pu\u021bin 6 luni \u0219i la un nivel crescut fa\u021b\u0103 de al\u021bi copii de v\u00e2rsta lui. Diagnosticarea trebuie f\u0103cut\u0103 cu foarte mult\u0103 pruden\u021b\u0103 mai ales fiindc\u0103 se bazeaz\u0103 pe observarea acestor simptome, nu pe un indicatori mai obiectivi precum un test de s\u00e2nge sau un scan cerebral.<\/p>\n<p>Care sunt cauzele ADHD \u0219i, str\u00e2ns legat de aceast\u0103 \u00eentrebare, ce a dus la cre\u0219terea semnificativ\u0103 a num\u0103rului de cazuri diagnosticate de ADHD? Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu sunt siguri ce cauzeaz\u0103 ADHD, de\u0219i multe studii sugereaz\u0103 c\u0103 genele pot juca un rol important. Astfel, rezultatele mai multor studii cu gemeni arat\u0103 c\u0103 ADHD este, deseori, prezent \u00een familie. Cercet\u0103torii studiaz\u0103 acum c\u00e2teva gene care ar putea predispune la ADHD (de exemplu, copiii cu ADHD care au o anumit\u0103 variant\u0103 a unei gene au o membran\u0103 cerebral\u0103 mai sub\u021bire \u00een zona creierului asociat\u0103 cu aten\u021bia) cu speran\u021ba de a putea preveni, c\u00e2ndva, tulburarea \u00eenainte de instalarea simptomelor sau de a dezvolta tratamente mai bune, odat\u0103 ap\u0103rute acestea.<\/p>\n<p>La fel ca \u00een cazul multor tulbur\u0103ri sau boli, ADHD rezult\u0103, cel mai probabil, dintr-o combina\u021bie de factori. \u00cen plus de factorii genetici, cercet\u0103torii iau \u00een calcul \u0219i factorii de mediu. Sunt studii care sugereaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre fumatul sau consumul de alcol al mamei \u00een perioada gravidit\u0103\u021bii \u0219i prezen\u021ba ADHD la copii. \u00cen plus, pre-\u0219colarii care sunt expu\u0219i unui nivel crescut de plumb pot avea un risc crescut de a dezvolta ADHD. Nutri\u021bia \u0219i efectul acesteia asupra hiperactivit\u0103\u021bii este una dintre zonele de studiu care prime\u0219te aten\u021bie crescut\u0103 \u00een ultimul timp, mai ales consumul de zahar rafinat \u0219i al alimentelor cu aditivi. P\u00e2n\u0103 acum, rezultatele acestor studii au fost fie neconcluzive, fie au nevoie de validare \u00een cadrul unor studii mai largi.<\/p>\n<p>O teorie foarte recent\u0103, dar care c\u00e2\u0219tig\u0103 rapid sprijin \u00een r\u00e2ndul psihologilor, este mai degrab\u0103 neconven\u021bional\u0103 \u0219i sus\u021bine c\u0103 nu avem, de fapt, mai multe cazuri de ADHD \u00een ultimii ani, ci c\u0103 exist\u0103 un fenomen de \u201csupradiagnosticare.\u201d Astfel, doi profesori de la Universitatea din California de la Berkeley fac leg\u0103tura dintre diagnosticul din ce \u00een ce mai r\u0103sp\u00e2ndit de ADHD la copii, mai ales cei de v\u00e2rst\u0103 pre\u0219colar\u0103, \u0219i introducerea \u0219i monitorizarea strict\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1990-2000, a indicatorilor de performan\u021b\u0103 \u0219colar\u0103. Autorii atrag aten\u021bia asupra a dou\u0103 mecanisme prin care ace\u0219ti indicatori de performan\u021b\u0103 pot duce la cre\u0219terea \u201cartificial\u0103\u201d a num\u0103rului de diagnostice de ADHD. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een tot mai multe \u021b\u0103ri dezvoltate, resursele financiare sunt alocate \u0219colilor propor\u021bional cu performan\u021ba \u0219colar\u0103 a elevilor, ceea ce, consider\u00e2nd c\u0103 acei copii cu ADHD au performan\u021be scolare mai slabe, face \u0219colile s\u0103 se implice activ \u0219i s\u0103 \u00eencurajeze depistarea rapid\u0103 \u0219i c\u00e2t mai complet\u0103 a cazurilor \u00een ideea ca ace\u0219ti copii s\u0103 primeasc\u0103 tratament \u0219i s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103, astfel, performan\u021bele \u0219colare. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een multe sisteme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, performan\u021bele \u0219colare ale copiilor cu ADHD se exclud din raport\u0103rile oficiale, ceea ce d\u0103 din nou \u0219colii o \u201cmotiva\u021bie\u201d s\u0103 identifice \u0219i diagnosticheze c\u00e2t mai multe cazuri de \u201cADHD.\u201d Acestea sunt dou\u0103 mecanisme prin care, \u00een mod paradoxal, inten\u021biile cele mai nobile de a angrena copiii \u00een sistemul educa\u021bional de la v\u00e2rste c\u00e2t mai mici \u0219i de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi performan\u021bele \u0219colare prin monitorizarea strict\u0103 a indicilor aferen\u021bi pot avea efecte secundare negative pe termen mediu \u0219i lung.<\/p>\n<p>Speciali\u0219tii \u00eendeamn\u0103 la foarte mult\u0103 pruden\u021b\u0103 profesional\u0103 \u00een atribuirea acestui diagnostic, provocarea principal\u0103 fiind cum s\u0103 diferen\u021biezi imaturitatea normal\u0103 a celor mai mici dintr-o clas\u0103 (mai ales observat\u0103 \u00een paralel cu comportamentul celor mai mari) de o tulburare mintal\u0103 precum ADHD-ul. Astfel, este foarte important ca, \u00eenainte de punerea diagnosticului, poten\u021bialele simptome de ADHD s\u0103 fie observate nu numai \u00een mediul \u0219colar, ci \u0219i \u00een alte contexte, precum acas\u0103\/\u00een mediul familial sau la joac\u0103. Astfel, ultimele recomand\u0103ri ale Academiei Americane de Pediatrie sunt ca medicul s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u00een stabilirea diagnosticului \u00een primul r\u00e2nd de aprecierile p\u0103rin\u021bilor \u0219i ale psihologilor \u0219colari.<\/p>\n<p>Observa\u021bia \u00een mediu \u0219colar poate duce la concluzii exagerate, nu numai av\u00e2nd \u00een vedere compara\u021bia aceasta involuntar\u0103, dar care poate induce \u00een eroare, fa\u021b\u0103 de grupul de referin\u021b\u0103 reprezentat de copii mai mari, deci mai maturi \u00een comportament, dar \u0219i de al\u021bi factori precum interesul pe care un profesor sau altul \u00eel st\u00e2rne\u0219te elevilor, de exemplu. To\u021bi ace\u0219ti factori trebuie avu\u021bi \u00een vedere \u00eenainte de diagnosticare, iar acest lucru ar ajuta enorm la evitarea supra-diagnostic\u0103rii, un pericol c\u00e2t se poate de real, asupra c\u0103ruia avertizeaz\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi psihologi \u0219i speciali\u0219ti \u00een psiho-pedagogie. Mai ales c\u0103, pentru cele mai multe cazuri, primul \u0219i, din p\u0103cate de prea multe ori, singurul remediu considerat este cel medicamentos.<\/p>\n<p>Situa\u021bia e la fel \u0219i \u00een Romania, unde sunt aproape 200.000 de copii care sufer\u0103 de ADHD, iar, dintre ace\u0219tia, doar 8.000 se reg\u0103sesc \u00een eviden\u021bele speciali\u0219tilor \u0219i urmeaz\u0103 un tratament<\/p>\n<p>\u00cen plus de manifestarea de pruden\u021b\u0103 profesional\u0103 \u00een diagnosticarea cu ADHD, deoarece aceasta poate reprezenta un stigmat pentru copilul respectiv, este esential ca psiho-terapia \u0219i consilierea psiho-pedagogic\u0103 s\u0103 devina prima op\u021biune de tratament dup\u0103 diagnosticarea unui copil cu ADHD.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Surse de documentare:<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.nimh.nih.gov\/health\/topics\/attention-deficit-hyperactivity-disorder-adhd\/index.shtml\">http:\/\/www.nimh.nih.gov\/health\/topics\/attention-deficit-hyperactivity-disorder-adhd\/index.shtml<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.psychologytoday.com\/blog\/anxiety-files\/200804\/how-big-problem-is-anxiety\">https:\/\/www.psychologytoday.com\/blog\/anxiety-files\/200804\/how-big-problem-is-anxiety<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.digi24.ro\/Stiri\/Digi24\/Actualitate\/Sanatate\/copii+ADHD+tineri+deficit+de+atentie+si+hiperactivitate\">http:\/\/www.digi24.ro\/Stiri\/Digi24\/Actualitate\/Sanatate\/copii+ADHD+tineri+deficit+de+atentie+si+hiperactivitate<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.berkeleywellness.com\/healthy-mind\/mood\/article\/adhd-overdiagnosed\">http:\/\/www.berkeleywellness.com\/healthy-mind\/mood\/article\/adhd-overdiagnosed<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Poten\u021biala supra-diagnosticare a copiilor de v\u00e2rst\u0103 pre-\u0219colar\u0103 \u0219i \u0219colar\u0103 cu tulburarea de deficit de aten\u021bie \u0219i de hiperactivitate (cunoscut\u0103 \u0219i prin acronimul anglo-saxon ADHD) a devenit o preocupare major\u0103 a speciali\u0219tilor \u00een psihologia copilului. Ei atrag aten\u021bia asupra statisticilor din ultimii ani \u2013 astfel, datele din SUA arat\u0103 c\u0103 aproximativ 11% dintre copiii de 4-17 [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3483,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3493"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3493"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3493\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3483"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3493"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3493"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3493"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}