{"id":3514,"date":"2015-09-25T11:52:45","date_gmt":"2015-09-25T09:52:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3514"},"modified":"2015-11-06T11:37:41","modified_gmt":"2015-11-06T09:37:41","slug":"intestinul-al-doilea-creier","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3514","title":{"rendered":"Intestinul, al doilea creier?"},"content":{"rendered":"

\"intestin\"<\/a>Serotonina este un neurotransmi\u021b\u0103tor cu rol cheie \u00een controlul emo\u021biilor \u0219i comportamentelor. Un dezechilibru \u00een nivelul acesteia poate contribui la apari\u021bia depresiei, conform opiniei general \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite \u00een r\u00e2ndul cercet\u0103torilor din domeniu.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 depresia afecteaz\u0103 circa 350 milioane de oameni la nivel mondial, reprezent\u00e2nd, astfel, un pericol major la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, cercet\u0103torii au \u00eenceput s\u0103 studieze am\u0103nun\u021bit acest neurotransmi\u021b\u0103tor \u00een ultimii ani, iar descoperirile nu se las\u0103 a\u0219teptate.<\/p>\n

Una dintre descoperirile recente, care a atras mult\u0103 aten\u021bie, este c\u0103 90% din serotonina din corp este produs\u0103 \u00een intestin. De asemenea, se pare ca nivelul acestei serotonine periferice nu ar avea leg\u0103tur\u0103 numai cu depresia, ci \u0219i cu alte afec\u021biuni, de la sindromul colonului iritabil la osteoporoz\u0103.<\/p>\n

Cercet\u0103torii de la California Institute of Technology (Caltech) au ar\u0103tat, pe baza a numeroase experimente f\u0103cute pe \u0219oareci \u0219i alte animale de laborator, c\u0103 flora intestinal\u0103 ne poate afecta comportamentul \u0219i emo\u021biile, prin impactul pe care \u00eel are asupra nivelului neurotransmi\u021b\u0103torilor, printre care \u0219i serotonina pe care o produce intestinul. Pe baza unor asemenea studii, mul\u021bi dintre ace\u0219ti cercet\u0103tori au \u00eenceput deja s\u0103 numeasc\u0103 intestinul drept al doilea creier.<\/p>\n

Avem, de fapt, dou\u0103 sisteme nervoase \u2013 sistemul nervos central, compus din creier \u0219i coloana vertebral\u0103 \/ m\u0103duva spin\u0103rii, \u0219i sistemul nervos enteric, sistemul nervos intrinsec al tractului nostru gastro-intestinal. Am\u00e2ndou\u0103 sistemele sunt create din \u021besut identic, \u00een timpul dezvolt\u0103rii f\u0103tului. Aceste doua sisteme nervoase sunt conectate prin nervul vag, al zecelea nerv cranian, care pleac\u0103 de la creier \u0219i ajunge \u00een abdomen. Se \u0219tie acum c\u0103 nervul vag este ruta principal\u0103 folosit\u0103 de bacteriile intestinale pentru a transmite informa\u021bii creierului.<\/p>\n

Din ce \u00een ce mai multe studii arat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 mas\u0103 de \u021besut neuronal, plin de neurotransmi\u021b\u0103tori, care este intestinul, arat\u0103 c\u0103 acesta joac\u0103 un rol mult mai important dec\u00e2t simpla gestionare a proceselor digestive. Acest sistem nervos aflat \u00een intestin determin\u0103 par\u021bial, \u00een conjunc\u021bie cu creierul, starea noastr\u0103 mental\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, precum \u0219i apari\u021bia unor afec\u021biuni variate, nu numai depresia.<\/p>\n

Astfel, se pare c\u0103 sistemul nervos enteric controleaza masa osoas\u0103 \u0219i func\u021bionarea lui defectuoas\u0103 \u00een privin\u021ba men\u021binerii unui anumit nivel de serotonin\u0103 poate duce la apari\u021bia osteoporozei la menopauz\u0103, conform unui studiu publicat de revista Nature Medicine <\/em>din SUA \u00een februarie 2015.<\/p>\n

De asemenea, se crede \u0219i exist\u0103 din ce \u00een ce mai multe dovezi c\u0103 prezen\u021ba \u00een s\u00e2nge a unui nivel crescut al serotoninei produse de intestin poate cauza, cel pu\u021bin par\u021bial, autism. Aceasta ar putea fi explica\u021bia pentru care at\u00e2t de mul\u021bi copii cu autism prezint\u0103 anormalit\u0103\u021bi ale tractului gastro-intestinal.
\n\u00cen acest context, este important de men\u021bionat \u0219i studiul publicat de Journal of Neurogastroenterology and Motility<\/em>\u00a0<\/strong>\u00een decembrie 2011, care a ar\u0103tat c\u0103 anumite probiotice normalizeaz\u0103 comportamentul anxios al \u0219oarecilor cu colit\u0103 infec\u021bioas\u0103. Un alt studiu a ar\u0103tat c\u0103 un alt tip de probiotice are un efect semnificativ asupra unui neurotransmi\u021b\u0103tor \u2013 GABA \u2013 implicat \u00een controlul multor procese fiziologice \u0219i psihologice.<\/p>\n

Dar ce sunt probioticele? Ele sunt bacterii vii \u0219i drojdii care au rol benefic pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103, \u00een special cea a sistemului digestiv, ref\u0103c\u00e2nd echilibrul florei intestinale. Aceste probiotice sunt produse \u00een mod natural \u00een corpul nostru, dar pot fi \u0219i luate din anumite alimente \u0219i suplimente alimentare, precum iaurtul \u0219i alte alimente fermentate, \u00een principal produse lactate (kefir). Prebioticele, care sunt carbohidra\u021bi nedigestibili ce pot fi g\u0103si\u021bi \u00een cerealele integrale, ceap\u0103, usturoi sau miere, reprezint\u0103 combustibilul pentru probiotice \u0219i joac\u0103, deci, un rol important ele \u00eensele pentru s\u0103n\u0103tatea sistemului digestiv.<\/p>\n

Un studiu revelator pentru rolul benefic al probioticelor asupra st\u0103rii noastre mentale \u0219i emo\u021bionale este cel de la Universitatea California \u2013 Los Angeles, care a ar\u0103tat c\u0103 grupul de femei care consumase iaurt ar\u0103tase un nivel mai bun al activit\u0103\u021bii cerebrale \u0219i echilibrului emo\u021bional \u00een circumstan\u021be stresante dec\u00e2t grupul de control care nu consumase. Studii de acest gen fac parte dintr-un nou domeniu de cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103, de mare viitor, numit neuro-gastroenterologie, care deja cunoa\u0219te o dezvoltare f\u0103r\u0103 precedent \u00een ultimii c\u00e2\u021biva ani. Acest domeniu ne va ar\u0103ta cum func\u021bioneaz\u0103 acest \u201cal doilea creier\u201d al nostru \u0219i va demonstra rolul vital pe care \u00eel joac\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea noastr\u0103 fizic\u0103, dar \u0219i mental\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103.
\nArticol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/strong><\/p>\n

http:\/\/www.medicalnewstoday.com\/articles\/292693.php<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.scientificamerican.com\/article\/gut-second-brain\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/articles.mercola.com\/sites\/articles\/archive\/2013\/06\/20\/gut-brain-connection.aspx<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.webmd.com\/digestive-disorders\/features\/what-are-probiotics<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Serotonina este un neurotransmi\u021b\u0103tor cu rol cheie \u00een controlul emo\u021biilor \u0219i comportamentelor. Un dezechilibru \u00een nivelul acesteia poate contribui la apari\u021bia depresiei, conform opiniei general \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite \u00een r\u00e2ndul cercet\u0103torilor din domeniu. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 depresia afecteaz\u0103 circa 350 milioane de oameni la nivel mondial, reprezent\u00e2nd, astfel, un pericol major la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, cercet\u0103torii […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3509,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3514"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3514"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3514\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3509"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3514"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3514"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3514"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}