{"id":3521,"date":"2015-09-25T12:05:59","date_gmt":"2015-09-25T10:05:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3521"},"modified":"2015-11-06T11:38:51","modified_gmt":"2015-11-06T09:38:51","slug":"tulburarile-de-dispozitie-si-riscul-bolilor-de-inima-la-adolescenti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3521","title":{"rendered":"Tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie \u0219i riscul bolilor de inim\u0103 la adolescen\u021bi"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/mintal.png\"><img class=\"alignleft size-medium wp-image-3511\" src=\"http:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/mintal-300x171.png\" alt=\"mintal\" width=\"300\" height=\"171\" srcset=\"https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/mintal-300x171.png 300w, https:\/\/www.easistent.ro\/new\/wp-content\/uploads\/2015\/09\/mintal.png 476w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>\u201cMinte s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een corp s\u0103n\u0103tos\u201d, spuneau \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri latini.<\/p>\n<p>Nimic mai adev\u0103rat pentru a surprinde influen\u021ba reciproc\u0103 dintre s\u0103n\u0103tatea mintii \u0219i sufletului \u0219i cea a trupului. Iar studiile ultimelor decenii arat\u0103, f\u0103r\u0103 putin\u021b\u0103 de t\u0103gad\u0103, c\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 este puternic\u0103 \u0219i de o complexitate \u0219i subtilitate extraordinar\u0103. Este general acceptat acum c\u0103 tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie precum depresia sau tulbur\u0103rile bipolare sunt boli mintale, \u00eens\u0103 cu manifest\u0103ri \u0219i consecin\u021be fizice de nedisputat.<\/p>\n<p>Una dintre cele mai recente dovezi \u00een acest sens este seria de studii efectuate \u00een SUA care a determinat Asocia\u021bia American\u0103 a Inimii s\u0103 publice recent un anun\u021b prin care-i informeaz\u0103 pe medici, dar \u0219i publicul larg, c\u0103 adolescen\u021bii cu tulbur\u0103ri de dispozi\u021bie sunt supu\u0219i unui risc crescut de a dezvolta afec\u021biuni cardiace. Existau deja multe studii care aratau c\u0103, \u00een cazul adul\u021bilor mai \u00een v\u00e2rst\u0103, boala cardiac\u0103 \u0219i depresia sunt interconectate, \u00eens\u0103 acest lucru nu era dovedit \u0219i \u00een cazul adolescen\u021bilor.<\/p>\n<p>Tulbur\u0103rile bipolare sunt o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate mai degrab\u0103 neglijat\u0103 \u00een cazul adolescen\u021bilor, mul\u021bi crez\u00e2nd ca manifest\u0103rile comportamentale caracterizate de agita\u021bie, schimb\u0103ri de dispozi\u021bie sau triste\u021be sunt normale pentru aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103. \u00cen urm\u0103 cu 20 de ani, medicii credeau c\u0103 tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie precum depresia sau tulbur\u0103rile bipolare existau numai \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rsta adult\u0103. Acum, medicii \u0219i opinia public\u0103 sunt din ce \u00een ce mai con\u0219tien\u021bi c\u0103 tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie sunt frecvente chiar \u0219i \u00eenainte de v\u00e2rsta adult\u0103, ap\u0103r\u00e2nd, \u00een cele mai multe cazuri, \u00een adolescen\u021b\u0103. Astfel, studii recente estimeaz\u0103 c\u0103 15-18% dintre adolescen\u021bi au trecut prin cel pu\u021bin un episod de tulburare de dispozi\u021bie \u00eenainte de v\u00e2rsta de 18 ani.<\/p>\n<p>Tulburarea bipolar\u0103 este, \u00eens\u0103, destul de greu de recunoscut \u00een adolescen\u021bi, deoarece poate fi ascuns\u0103 de probleme comportamentale semnificative precum iritabilitatea \u0219i agresivitatea.<\/p>\n<p>Cunoscut\u0103, mai ales \u00een trecut, \u0219i sub numele de boala maniaco-depresiv\u0103, tulburarea bipolar\u0103 este caracterizat\u0103 de schimb\u0103ri extreme nea\u0219teptate de dispozi\u021bie, altern\u00e2nd episoadele \u00een care adolescentul se simte foarte fericit \u0219i este mai activ dec\u00e2t de obicei (a\u0219a zisele episoade maniacale), cu cele \u00een care se simte deprimat \u0219i este mai pu\u021bin activ dec\u00e2t de obicei (episoadele depresive). Aceste episoade pot dura 1-2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, poate chiar mai mult. Pot exista \u0219i episoade mixte, c\u00e2nd, \u00een cursul aceleia\u0219i zile, simptomele maniacale pot alterna cu cele depresive. Aceste episoade mixte sunt mai frecvente \u00een cazul adolescen\u021bilor cu tulburare bipolar\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul adul\u021bilor cu aceea\u0219i tulburare. Toate aceste episoade, maniacale, depresive sau mixte, sunt foarte intense.<\/p>\n<p>Se crede c\u0103 exist\u0103 c\u00e2\u021biva factori de risc pentru apari\u021bia tulbur\u0103rii bipolare: 1) factorii genetici \u2013 exist\u0103 familii \u00een care tulburarea este destul de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103. Copii cu un p\u0103rinte sau frate sau sor\u0103 suferind de aceast\u0103 tulburare sunt mai predispu\u0219i s\u0103 dezvolte aceast\u0103 tulburare dec\u00e2t ceilal\u021bi. 2) anxietatea \u2013 copiii cu anxietate sunt mai predispu\u0219i s\u0103 dezvolte tulburare bipolar\u0103. Acestea pot fi doua cauze, cercet\u0103torii nu sunt siguri, \u00eens\u0103, dac\u0103 sunt singurele.<\/p>\n<p>Deocamdat\u0103 nu exist\u0103 un remediu care s\u0103 vindece tulburarea bipolar\u0103, exist\u0103, \u00een schimb, tratament care poate \u021bine afec\u021biunea sub control, mai ales dac\u0103 este continuu \u0219i nu administrat \u00een episoade, \u00eentrerupt \u0219i reluat, \u00een func\u021bie de st\u0103rile prin care trece adolescentul sau adultul cu aceast\u0103 tulburare. Tratamentul ideal ar trebui s\u0103 fie holistic, bazat \u00een primul r\u00e2nd pe psihoterapie \u0219i apoi pe medicamenta\u021bie.<\/p>\n<p>Terapia poate fi foarte eficace \u00een cazul adolescen\u021bilor, ajut\u00e2ndu-i s\u0103-\u0219i schimbe comportamentul \u0219i s\u0103 gestioneze rutinele, precum \u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 rela\u021biile cu familia \u0219i prietenii. C\u00e2teodat\u0103, terapia poate include \u0219i membri ai familiei. Medicamenta\u021bia, mai ales \u00een cazul adolescen\u021bilor, trebuie s\u0103 fie minimalist\u0103, prescris\u0103 dup\u0103 principiul \u201c\u00eencepe cu pu\u021bin \u0219i ia-o \u00eencet.\u201d<\/p>\n<p>Dac\u0103 nu e \u021binut\u0103 sub control, tulburarea bipolar\u0103 \u00eei poate duce pe adolescen\u021bi la adoptarea unor comportamente de risc, maladaptative (care li se par c\u0103 \u00eei ajut\u0103 s\u0103 scape agita\u021bie, triste\u021be, etc., sau s\u0103 le u\u0219ureze) precum abuzul de alcool sau alte substan\u021be, fumatul, m\u00e2ncatul \u00een exces, sedentarismul sau izolarea.<\/p>\n<p>Asemenea comportamente reprezint\u0103 \u00een sine factori de risc pentru apari\u021bia, \u00een timp, a afec\u021biunilor cardiace, \u00eens\u0103, \u00een plus de existen\u021ba unei asemenea leg\u0103turi, mai degrab\u0103 indirecte, dintre tulbur\u0103rile bipolare \u0219i bolile cardiace la adolescen\u021bi, mul\u021bi cercet\u0103tori cred c\u0103 exist\u0103 \u0219i o legatura direct\u0103, de tip cauz\u0103-efect, dintre aceste dou\u0103 tipuri de afec\u021biuni. Pentru a testa aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103, cercet\u0103tori din SUA \u0219i Canada au analizat studiile existente pe tema tulbur\u0103rilor de dispozi\u021bie la oamenii cu v\u00e2rsta sub 30 de ani. Ei au g\u0103sit o leg\u0103tur\u0103 semnificativ\u0103 \u00eentre existen\u021ba acestor tulbur\u0103ri \u0219i prezen\u021ba hipertensiunii arteriale, un nivel crescut al colesterolului, ateroscleroz\u0103 sau diabetul de tip 2. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 nu a putut fi explicat\u0103 de factori lega\u021bi de stilul de via\u021b\u0103 precum fumatul sau sedentarismul sau de medicamenta\u021bie.<\/p>\n<p>Atunci care ar putea fi explica\u021bia pentru aceast\u0103 leg\u0103tura direct\u0103 dintre tulbur\u0103rile de dipozi\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tatea cardiac\u0103? Unii dintre factorii care sunt studia\u021bi acum \u0219i care par cei mai plauzibili sunt inflama\u021bia cronic\u0103 \u0219i stresul oxidativ. At\u00e2t creierul, c\u00e2t \u0219i endoteliul, \u021besutul care c\u0103ptu\u0219e\u0219te la interior vasele de s\u00e2nge, sunt foarte sensibile la ac\u021biunea unor asemenea procese inflamatorii sau oxidante \u00een exces precum cele prezente \u00een exces \u00een cazul tulbur\u0103rilor de dispozi\u021bie, fiind cauzate indiscutabil de anxietate \u0219i stres. Al\u021bi cercet\u0103tori sus\u021bin c\u0103 nu exist\u0103 o rela\u021bie cauz\u0103-efect \u00eentre tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie \u0219i bolile cardiace, ci c\u0103, de fapt, cele dou\u0103 sunt interconectate \u0219i se determin\u0103 reciproc, neput\u00e2ndu-se spune ce a fost \u00eent\u00e2i, oul sau g\u0103ina, ca \u00een faimosul paradox cauzal.<\/p>\n<p>Indiferent de tipul exact de rela\u021bie dintre cele doua categorii de afec\u021biuni, este clar c\u0103 leg\u0103tura dintre s\u0103n\u0103tatea creierului \u0219i s\u0103n\u0103tatea emo\u021bional\u0103, de o parte, \u0219i s\u0103n\u0103tatea inimii, de cealalt\u0103 parte, este foarte puternic\u0103. Ca urmare, este esen\u021bial s\u0103 acord\u0103m mult\u0103 aten\u021bie tulbur\u0103rilor de dispozi\u021bie ale adolescen\u021bilor pentru a descoperi timpuriu posibile cazuri de depresie sau tulbur\u0103ri bipolare. Aceast\u0103 depistare precoce ar permite \u0219i prevenirea apari\u021biei sau \u021binerea sub control a unor posibile afec\u021biuni cardiace la adolescen\u021bi \u0219i tineri, cu implica\u021bii importante asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice pe termen mediu \u0219i lung.<\/p>\n<p>\u0218tim, de asemenea, c\u0103 \u00eei putem \u00eencuraja pe adolescen\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd prin puterea exemplului, s\u0103 adopte un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos, c\u0103ci ce este bun pentru inim\u0103 este bun \u0219i pentru minte \u2013 exerci\u021biile fizice, dieta echilibrat\u0103, activitatea social\u0103. \u0218i reciproca e adev\u0103rat\u0103 \u2013 o diet\u0103 nes\u0103n\u0103toas\u0103, sedentarismul, izolarea \u0219i stresul sunt nocive ambelor organe.<br \/>\n<strong><em>Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Surse de documentare:<\/em><\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/adevarul.ro\/sanatate\/medicina\/de-depresia-duce-boli-inima%201_50aecc6d7c42d5a663a094f6\/index.html\">http:\/\/adevarul.ro\/sanatate\/medicina\/de-depresia-duce-boli-inima 1_50aecc6d7c42d5a663a094f6\/index.html<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.blackdoginstitute.org.au\/docs\/Bipolardisorderinyoungpeople.pdf\">http:\/\/www.blackdoginstitute.org.au\/docs\/Bipolardisorderinyoungpeople.pdf<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.nimh.nih.gov\/health\/publications\/bipolar-disorder-in-children-and-teens-easy-to-read\/index.shtml\">http:\/\/www.nimh.nih.gov\/health\/publications\/bipolar-disorder-in-children-and-teens-easy-to-read\/index.shtml<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/blog.heart.org\/young-people-with-mood-disorders-have-increased-risk-of-developing-early-cardiovascular-disease\/\">http:\/\/blog.heart.org\/young-people-with-mood-disorders-have-increased-risk-of-developing-early-cardiovascular-disease\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.childmind.org\/en\/posts\/articles\/mood-disorders-teenage-girls-anxiety-depression\">http:\/\/www.childmind.org\/en\/posts\/articles\/mood-disorders-teenage-girls-anxiety-depression<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201cMinte s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een corp s\u0103n\u0103tos\u201d, spuneau \u00eenainta\u0219ii no\u0219tri latini. Nimic mai adev\u0103rat pentru a surprinde influen\u021ba reciproc\u0103 dintre s\u0103n\u0103tatea mintii \u0219i sufletului \u0219i cea a trupului. Iar studiile ultimelor decenii arat\u0103, f\u0103r\u0103 putin\u021b\u0103 de t\u0103gad\u0103, c\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 este puternic\u0103 \u0219i de o complexitate \u0219i subtilitate extraordinar\u0103. Este general acceptat acum c\u0103 tulbur\u0103rile de dispozi\u021bie [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3511,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3521"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3521"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3521\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3511"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3521"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3521"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3521"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}