{"id":3547,"date":"2015-11-05T12:51:39","date_gmt":"2015-11-05T10:51:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3547"},"modified":"2015-12-08T10:49:34","modified_gmt":"2015-12-08T08:49:34","slug":"noutati-in-cercetarile-despre-vitamina-d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3547","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi \u00een cercet\u0103rile despre vitamina D"},"content":{"rendered":"

\u0218tia\u021bi c\u0103<\/strong> din ce \u00een ce mai mul\u021bi cercet\u0103tori sus\u021bin c\u0103, prin cre\u0219terea nivelului de vitamina D \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei p\u00e2n\u0103 la 50 ng\/mL, s-ar putea nu numai elimina rahitismul sau osteomalacia, dar s-ar \u0219i reduce semnificativ inciden\u021ba unei palete diverse de cancere, de la cel de endometru la cel de rinichi \u0219i colon, a ambelor tipuri de diabet, a fracturilor, a sclerozei multiple, a bolilor vasculare periferice sau a preeclampsiei?
\n<\/strong><\/p>\n

Pelvis normal (st\u00e2nga) fata de pelvis cu osteomalacie<\/em><\/strong><\/p>\n

\"vitaminaD\"<\/a><\/em><\/strong><\/p>\n

Astfel, \u00eentr-un studiu prospectiv transversal care a implicat 3,121 adul\u021bi cu v\u00e2rste peste 50 de ani (96% b\u0103rba\u021bi) supu\u0219i unei colonoscopii, vitamina D a ap\u0103rut ca factor protector. Studiul a ar\u0103tat c\u0103 10% dintre ace\u0219tia aveau cel pu\u021bin o leziune canceroas\u0103 avansat\u0103. \u00cen schimb, cei care aveau cel mai mare aport de vitamina D pe zi (>645 IU\/day) aveau un risc semnificativ mai sc\u0103zut de a prezenta astfel de leziuni. Un alt studiu recent s-a axat pe s\u0103n\u0103tatea oaselor \u00een cazul a 1179 femei la post-menopauz\u0103 din zona rural\u0103 a statului Nebraska (SUA). El a ar\u0103tat c\u0103 subiec\u021bii care luau zilnic suplimente de calciu (1,400\u20131,500 mg) \u0219i vitamina D3<\/sub>\u00a0(1,100 IU) aveau o rat\u0103 de inciden\u021b\u0103 a cancerului semnificativ mai mic\u0103, \u00een decurs de 4 ani, comparativ cu femeile care luau un placebo.<\/p>\n

Este nevoie, bine\u00een\u021beles, de mai multe cercet\u0103ri, pentru a determina dac\u0103 deficien\u021ba de vitamina D cre\u0219te riscul de cancer, de exemplu, \u0219i dac\u0103 un aport m\u0103rit din acest nutrient are un efect protector. Mai ales c\u0103 datele pe care se bazeaz\u0103 majoritatea cercet\u0103rilor care subliniaz\u0103 beneficiile vitaminei D sunt, \u00een principal, studii de urm\u0103rire sau cohort\u0103, date epidemiologice \u0219i studii de laborator, mai degrab\u0103 dec\u00e2t studii controlate randomizate, care sunt considerate a fi mai concludente. Chiar \u0219i a\u0219a, exist\u0103 speran\u021be puternice \u00een lumea medical\u0103 c\u0103 un nivel adecvat al vitaminei D are un efect protector asupra st\u0103rii noastre de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

\"vitaminaD1\"<\/a>\u00cen acest context, este important de men\u021bionat despre o meta-analiz\u0103 a 13 studii pe termen lung (>3 ani), care a ar\u0103tat c\u0103 suplimentarea aportului de vitamina D a redus rata general\u0103 a mortalit\u0103\u021bii cu p\u00e2n\u0103 la 6%. O alt\u0103 meta-analiz\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 cei cu deficien\u021be de vitamina D aveau un risc crescut cu 35% de mortalitate general\u0103 \u0219i c\u0103 fiecare 10ng\/mL de sc\u0103dere a markerului vitaminei D din s\u00e2nge ducea la o cre\u0219tere cu 16% a acestui risc. Alte studii au ar\u0103tat c\u0103 cei cu nivelul vitaminei D \u00een intervalul 0-9ng\/mL aveau un risc de mortalitate prematur\u0103 cu 90% mai mare dec\u00e2t cei cu nivelul >30ng\/mL. Se pare, deci, c\u0103 vitamina D ne ajut\u0103 s\u0103 tr\u0103im mai mult.<\/p>\n

Dar haide\u021bi s\u0103 vedem care este mecanismul prin care vitamina D ac\u021bioneaz\u0103 \u00een organism. Este un element solubil \u00een gr\u0103simi, cu rol important \u00een func\u021bionarea organismului, regulariz\u00e2nd, de exemplu, nivelul de calciu \u0219i fosfat. Astfel, vitamina D ajut\u0103 la absorbirea calciului \u00een intestin \u0219i men\u021bine concentra\u021bii adecvate de calciu seric \u0219i fosfat pentru mineralizarea normal\u0103 a oaselor \u0219i pentru prevenirea tetaniei hipocalcemice. Vitamina D mai joac\u0103 \u0219i alte roluri \u00een organism, inclusiv \u00een modularea cre\u0219terii celulelor, func\u021bionarea sistemelor neuromuscular sau imunitar sau reducerea inflama\u021biei. Multe gene care codeaz\u0103 proteinele care regleaz\u0103 proliferarea, diferen\u021bierea sau apoptoza celular\u0103 sunt modulate, \u00een parte, de vitamina D.<\/p>\n

Cei mai mul\u021bi dintre noi am putea s\u0103 ne asigur\u0103m aportul necesar de vitamina D printr-o diet\u0103 echilibrat\u0103 \u0219i prin expunerea la soare. Mul\u021bi cercet\u0103tori care studiaz\u0103 vitamina D de mai mult\u0103 vreme propun o expunere a fe\u021bei, bra\u021belor, picioarelor sau spatelui, f\u0103r\u0103 protec\u021bie anti-solar\u0103, de ca. 5-30 minute, \u00eentre 10 AM \u0219i 3 PM de cel pu\u021bin 2 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Iar aceia dintre noi care au doar acces limitat la soare ar trebui s\u0103 se asigure \u00een mod deliberat c\u0103 alimenta\u021bia lor include surse de vitamina D sau s\u0103 ia suplimente pentru a ajunge la nivelul necesar.<\/p>\n

\"vitaminaD2\"<\/a>\"vitaminaD3\"<\/a>Pe de alt\u0103 parte, \u00een ciuda importan\u021bei soarelui pentru sinteza vitaminei D, este important s\u0103 fim pruden\u021bi \u00een privin\u021ba expunerii neprotejate la soare, din cauza caracterului cancerigen al radia\u021biei UV.<\/p>\n

Vorbind despre sursele de vitamina D din alimenta\u021bie, ele nu sunt numeroase, cele mai importante fiind pe\u0219tii gra\u0219i (somonul, sardinele sau mackerelul), ou\u0103le sau ficatul de vit\u0103.<\/p>\n

Este, deci, destul de dificil s\u0103 ne asigur\u0103m necesarul de vitamina D din surse alimentare naturale. De aceea, sursele alternative precum alimentele fortifiate cu vitamina D, laptele fortifiat sau suplimentele cu vitamina D sunt binevenite, mai ales \u00een cazul unor grupuri cu nevoi speciale:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sugarii alimenta\u021bi la s\u00e2n \u2013 laptele matern, singur, nu poate satisface, de obicei, nevoia de vitamina D, mai ales \u00een cazul mamelor care nu \u00ee\u0219i asigur\u0103 doze crescute de vitamina D.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Adul\u021bii \u00een v\u00e2rst\u0103 (peste 65 de ani) \u2013 o problem\u0103 par\u021bial\u0103, \u00een cazul acestora, este ca, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, pielea lor nu mai poate sintetiza la fel de eficient vitamina D, mai ales c\u0103 este probabil ca ei s\u0103 petreac\u0103 mai mult timp \u00een casa \u0219i ca alimenta\u021bia s\u0103 le fie mai s\u0103rac\u0103 \u00een vitamina D.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oamenii cu boli inflamatorii ale intestinului \u0219i alte condi\u021bii medicale care duc la mal-absorb\u021bia gr\u0103similor (fibroza cistic\u0103, boala celiac\u0103, boala Crohn), vitamina D fiind o vitamin\u0103 solubil\u0103 \u00een gr\u0103simi \u0219i a c\u0103rei absorb\u021bie depinde de capacitatea intestinului de a absorbi gr\u0103simile alimentare.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Oamenii care sufer\u0103 de obezitate sau care au trecut prin bypass gastric \u2013 cantit\u0103\u021bile mai mari de gr\u0103sime subcutanat\u0103 sechestreaz\u0103 mai mult din vitamina D \u0219i afecteaz\u0103 eliberarea ei \u00een circula\u021bie. \u00cen cazul celor care au suferit bypass gastric, deficien\u021bele de vitamina D pot ap\u0103rea, \u00een timp, din cauz\u0103 c\u0103 o parte din intestin, organul care absoarbe vitamina D, le-a fost scurtcircuitat.<\/p>\n

\"vitaminaD4\"<\/a>\"vitaminaD5\"<\/a>Asigurarea unui aport adecvat de suplimente cu vitamina D este simpl\u0103 \u0219i ieftin\u0103. Este important, totu\u0219i, s\u0103 facem acest lucru la indica\u021bia cadrelor medicale pentru a evita supra-dozarea vitaminei D. Aceasta nu este lipsit\u0103 de pericole, put\u00e2nd duce, printre altele, la \u201cscoaterea\u201d calciului din oase, ceea ce le poate sl\u0103bi. Supradozarea este, din fericire, destul de greu de realizat, put\u00e2ndu-se produce doar cu doze substan\u021biale de vitamina D administrate timp \u00eendelungat.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere beneficiile demonstrate din ce \u00een ce mai concludent, cercet\u0103torii care promoveaz\u0103 vitamina D sus\u021bin c\u0103 medicina ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103-i acorde o aten\u021bie cel pu\u021bin la fel de mare ca \u0219i colesterolului.<\/p>\n

 <\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/em><\/strong><\/p>\n

Surse de documentare:<\/em><\/strong><\/p>\n

http:\/\/www.nhs.uk\/Conditions\/vitamins-minerals\/Pages\/Vitamin-D.aspx<\/a><\/p>\n

INTERNATIONAL HEALTH NEWS – William R. Ware, PhD \u2013 Editor<\/em> \u2013 no. 260 SEPTEMBER 2015 24th YEAR<\/p>\n

http:\/\/www.yourhealthbase.com\/ihn260.pdf<\/strong><\/a><\/p>\n

http:\/\/www.health.com\/health\/gallery\/0,,20504538,00.html<\/a><\/p>\n

https:\/\/ods.od.nih.gov\/factsheets\/VitaminD-HealthProfessional\/<\/a><\/p>\n

http:\/\/www.medicinenet.com\/nutritional_health_vitamin_d_pictures_slideshow\/article.htm<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218tia\u021bi c\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi cercet\u0103tori sus\u021bin c\u0103, prin cre\u0219terea nivelului de vitamina D \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei p\u00e2n\u0103 la 50 ng\/mL, s-ar putea nu numai elimina rahitismul sau osteomalacia, dar s-ar \u0219i reduce semnificativ inciden\u021ba unei palete diverse de cancere, de la cel de endometru la cel de rinichi \u0219i colon, a […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3533,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,3],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3547"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3547"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3547\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3533"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3547"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3547"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3547"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}