{"id":3597,"date":"2015-12-22T17:02:41","date_gmt":"2015-12-22T15:02:41","guid":{"rendered":"http:\/\/www.easistent.ro\/?p=3597"},"modified":"2016-02-01T11:30:15","modified_gmt":"2016-02-01T09:30:15","slug":"depresia-maladia-secolului-xxi-loveste-din-ce-in-ce-mai-multi-tineri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.easistent.ro\/?p=3597","title":{"rendered":"Depresia, maladia secolului XXI, love\u0219te din ce \u00een ce mai mul\u021bi tineri"},"content":{"rendered":"

\"depresie\"<\/a>Un articol ap\u0103rut \u00een ziarul francez Le Figaro la sf\u00e2r\u0219it de noiembrie suscita un mare interes cu un studiu realizat de Centrul de Prevenire a Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI). El arat\u0103 c\u0103 tinerii francezi care se al\u0103tur\u0103 mi\u0219c\u0103rii jihadiste ar fi \u00een general tineri din clasa de mijloc, din familii de atei, suferind de depresie (40% dintre ei au fost sau sunt depresivi), ceea ce a condus la formularea ipotezei c\u0103 „\u00eendoctrinarea func\u021bioneaz\u0103 mai u\u0219or la tinerii sensibili care pun \u00eentreb\u0103ri cu privire la sensul lor \u00een via\u021b\u0103.”<\/p>\n

Acest articol din Le Figaro readuce \u00een prim plan fenomenul grav al r\u0103sp\u00e2ndirii depresiei \u00een r\u00e2ndul tinerilor, la fel cum el este readus \u00een discu\u021bie c\u00e2nd apare un nou caz de atac armat cu atactori adolescen\u021bi \u00eentr-o \u0219coal\u0103 sau campus universitar din SUA, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103, din p\u0103cate, periodic.<\/p>\n

\u00cen cartea intitulat\u0103 \u201cDezl\u0103n\u021buire\u201d (\u201cRampage\u201d), care analizeaz\u0103 aceste atacuri din \u0219colile din SUA, Katherine Newman identific\u0103 un element cheie pe care \u00eel au \u00een comun atacatorii. Ace\u0219tia sufer\u0103 de anumite probleme psiho-sociale, care includ, de obicei, tulbur\u0103ri mintale \u0219i eticheta de marginaliza\u021bi pe care \u0219i-o atribuie ei \u00een\u0219i\u0219i. \u0218i exist\u0103 \u0219i un \u201cscenariu cultural\u201d care le ofer\u0103 \u201csalvarea\u201d \u2013 dac\u0103 \u00eempu\u0219ti oameni, vei deveni un anti-erou faimos pe prima pagin\u0103 a ziarelor. Problemele psihice ale atacatorilor \u00een mas\u0103 au fost revelate \u0219i de un studiu din 2001 care a analizat 34 de atacatori adolescen\u021bi.<\/p>\n

Da, efectele depresiei la adolescen\u021bi pot fi devastatoare, at\u00e2t pentru ei \u00een\u0219i\u0219i, c\u00e2t \u0219i pentru cei din jur. Pentru tinerii \u00een cauz\u0103, problemele emo\u021bionale \u0219i chiar somatice cauzate de depresie pot fi de lung\u0103 durat\u0103, noteaz\u0103 MayoClinic.com. Studii recente arat\u0103 c\u0103 inciden\u021ba depresiei este \u00een cre\u0219tere la grupuri de v\u00e2rst\u0103 din ce \u00een ce mai tinere, \u00een special la b\u0103rba\u021bii tineri, ceea ce poate avea ca urmare cre\u0219terea riscului suicidar sau a violen\u021bei asupra celorlal\u021bi. Studiile mai subliniaz\u0103 \u0219i posibilitatea ca simptomele depresiei s\u0103 apar\u0103 mai frecvent la persoanele excluse social \u0219i dezavantajate din punct de vedere economic, de\u0219i bolile depresive pot afecta persoane apar\u021bin\u00e2nd tuturor claselor socio-economice. De altfel, depresia major\u0103 este una dintre cele mai mari probleme de s\u0103n\u0103tate public\u0103 a \u021b\u0103rilor occidentale. Se prevede c\u0103 va deveni a doua cauz\u0103 de moarte prematur\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2020, sau de dizabilitate (OMS-2001, citat de Murray & Lopez). Tocmai de aceea este important ca aceast\u0103 problem\u0103 \u00een cre\u0219tere \u00een r\u00e2ndul adolescen\u021bilor s\u0103 fie luat\u0103 \u00een serios \u0219i s\u0103 se \u00eencerce evitarea deterior\u0103rii acesteia p\u00e2n\u0103 la stadiul \u00een care ace\u0219tia \u00ee\u0219i fac r\u0103u lor \u00een\u0219i\u0219i sau celor din jur.<\/p>\n

Care sunt c\u00e2teva dintre manifest\u0103rile mai des \u00eent\u00e2lnite ale depresiei la tineri? Unii se izoleaz\u0103 \u0219i \u00eencep s\u0103 petreac\u0103 din ce \u00een ce mai mult timp pe internet, v\u0103zut ca un mod de a uita de probleme. Mul\u021bi adolescen\u021bi suferind de depresie fug de acas\u0103 sau vorbesc despre acest lucru, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 trimit\u0103 un semnal c\u0103 au nevoie de ajutor. Al\u021bii, din ce \u00een ce mai mul\u021bi, \u00eencep s\u0103 adopte comportamente neglijente sau de-a dreptul riscante, care le pot pune via\u021ba \u00een pericol. Asemenea comportamente pot include consumarea de b\u0103uturi alcoolice \u00eenainte de a se urca la volan, condusul cu viteze foarte mari, consumul de droguri \u0219i alcool, acte sexuale neprotejate, acte de auto-mutilare sau intrarea \u00eentr-un anturaj de oameni periculo\u0219i. \u00cen acela\u0219i timp, depresia poate genera comportamente violente ale adolescen\u021bilor. Conform HelpGuide.org, ura de sine \u0219i dorin\u021ba de a muri pot erupe \u00een acte violente la adresa celorlal\u021bi, cu dorin\u021ba de a-i omor\u00ee pentru a-\u0219i u\u0219ura durerea adus\u0103 de depresie \u0219i a se convinge c\u0103 mai au control asupra vie\u021bii lor.<\/p>\n

O \u00eentrebare cheie, care este pe buzele tuturor, este de ce depresia love\u0219te din ce \u00een ce mai mul\u021bi tineri? Este adev\u0103rat c\u0103 adolescen\u021ba este o perioad\u0103 plin\u0103 de fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, dar recrudescen\u021ba depresiei din ultimii ani este f\u0103r\u0103 precedent \u00een r\u00e2ndul acestei categorii de v\u00e2rst\u0103. Ce-i deosebe\u0219te pe tinerii lovi\u021bi de aceast\u0103 boal\u0103 de cei s\u0103n\u0103to\u0219i? Multe studii arat\u0103 c\u0103 sentimentul apartenen\u021bei poate fi un tampon eficace \u00eempotriva depresiei. Sentimentul apartenen\u021bei la un grup, sentimentul c\u0103 e\u0219ti acceptat de acel grup, sunt nevoi de baz\u0103 ale fiin\u021bei umane. Acestea sunt foarte importante \u00een a ne ajuta s\u0103 g\u0103sim o valoare \u0219i un sens \u00een via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 putem controla emo\u021bii negative puternice. Din p\u0103cate, din ce \u00een ce mai mul\u021bi tineri au probleme serioase \u00een a-\u0219i construi un sentiment al apartenen\u021bei, iar, \u00een lipsa acestuia, sentimentul singur\u0103t\u0103\u021bii devine ap\u0103s\u0103tor pentru ei. Sentimentul excluderii le saboteaz\u0103 auto-controlul \u0219i starea de bine, le aduce durere emo\u021bional\u0103 \u0219i fizic\u0103 \u0219i \u00eei pune \u00een mijlocul unei situa\u021bii de conflict interior care, de multe ori, se exteriorizeaz\u0103.<\/p>\n

Cercet\u0103torii americani William si Hagerty, am\u00e2ndoi profesori universitari \u00een domeniul asisten\u021bei medicale, au analizat impactul sentimentului de apartenen\u021b\u0103, al re\u021belei de suport social, al conflictului \u0219i al sentimentului singur\u0103t\u0103\u021bii asupra depresiei. Studiul s-a bazat pe analiza a 31 de clien\u021bi diagnostica\u021bi cu depresie major\u0103 \u0219i afla\u021bi sub tratament \u0219i a 379 de studen\u021bi la colegiu. Ei au descoperit c\u0103 un slab sentiment de apartenen\u021b\u0103 este un factor care prognozeaz\u0103 mai bine apari\u021bia depresiei dec\u00e2t cel al re\u021belei de suport social. Astfel, indiferent c\u00e2t de mul\u021bi prieteni are cineva \u0219i c\u00e2t de des socializeaz\u0103 cu ace\u0219tia, dac\u0103 persoana respectiv\u0103 simte c\u0103 nu apar\u021bine acelor grupuri, existen\u021ba lor nu o ajut\u0103. Cu alte cuvinte, re\u021beaua social\u0103 are un impact mic asupra probabilit\u0103\u021bii apari\u021biei depresiei, spre deosebire de sentimentul apartenen\u021bei. Oamenii cu un slab sentiment al apartenen\u021bei tind s\u0103 fie de acord cu afirma\u021bii de genul \u201cDac\u0103 mor m\u00e2ine, foarte pu\u021bine persoane o s\u0103 vin\u0103 la \u00eenmorm\u00e2ntare\u201d, spre deosebire de oamenii care au un puternic sentiment al apartenen\u021bei, care afirm\u0103 – \u201cSimt c\u0103, \u00een general, oamenii m\u0103 accept\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00centorc\u00e2ndu-ne la articolul din Le Figaro, depresia acestor tineri care se al\u0103tur\u0103 mi\u0219c\u0103rilor extremiste poate fi legat\u0103 de lipsa sentimentului de apartenen\u021b\u0103, de dezr\u0103d\u0103cinarea sim\u021bit\u0103 \u00een societatea de adop\u021bie, unde se simt marginaliza\u021bi, de\u0219i cei mai mul\u021bi dintre ei s-au n\u0103scut acolo, fiind a doua genera\u021bie de imigran\u021bi. \u00cen acest context, este important de \u00een\u021beles mai bine un concept cheie legat de stresul deosebit la care sunt supu\u0219i imigran\u021bii \u2013 stresul aculturativ, care, conform studiilor de specialitate, poate duce la o inciden\u021b\u0103 crescut\u0103 a depresiei at\u00e2t \u00een cazul p\u0103rin\u021bilor, prima genera\u021bie de imigran\u021bi, c\u00e2t \u0219i al copiilor acestora.<\/p>\n

\"depresie1\"<\/a>Conceptul de \u201cacultura\u021bie\u201d este definit ca acele fenomene care apar c\u00e2nd grupuri de persoane av\u00e2nd culturi diferite vin \u00een contact direct \u0219i care rezult\u0103 \u00een schimb\u0103ri ale tiparelor culturale ale fiec\u0103reia sau am\u00e2ndurora dintre comunit\u0103\u021bi (Redfield, Linton, & Herskovits, 1936). De obicei, schimb\u0103rile care survin \u00een tiparele culturale ale comunit\u0103\u021bii mai mari sunt mai pu\u021bine (Redfield et al., 1936). Stresul aculturativ este stresul asociat procesului de acultura\u021bie, fiind definit ca o sc\u0103dere a st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate a persoanelor care trebuie s\u0103 treac\u0103 prin procesul de adaptare, social\u0103 \u0219i psihologic\u0103, la noua cultur\u0103 (Berry, 1987). Nwadoria si Mcadoo (1996) afirm\u0103 c\u0103 stresul aculturativ este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t exist\u0103 mai pu\u021bine similarit\u0103\u021bi dintre cele dou\u0103 culturi. Factorii de stres aculturativ precum cei lega\u021bi de imigra\u021bie, discriminare sau de alte bariere de acceptare social\u0103 \u0219i cultural\u0103 se consider\u0103 drept factori de risc pentru apari\u021bia tulbur\u0103rilor mintale (De Las Fuentes, 2003; Collazos, Qureshi, Antonin, & Tom\u00e1s-Sab\u00e1do, 2008).<\/p>\n

Exist\u0103 patru strategii de construire a rela\u021biilor interculturale despre care putem vorbi \u00een contextul procesului de acultura\u021bie \u2013 asimilarea, separarea, integrarea \u0219i marginalizarea (Berry, 1997). \u00cen asimilare, indivizii interac\u021bioneaz\u0103 cu cei din cultura dominant\u0103 neglij\u00e2ndu-\u0219i propriul profil cultural. Separarea este opusul asimil\u0103rii, iar indivizii se re\u021bin din a avea contact cu cei de alte culturi, \u00een timp ce se str\u0103duiesc s\u0103-\u0219i p\u0103streze cultura proprie. \u00cen cazul integr\u0103rii, indivizii se str\u0103duiesc s\u0103 devin\u0103 parte din cultura dominant\u0103, \u00een timp ce-\u0219i p\u0103streaz\u0103 profilul cultural. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, marginalizarea apare atunci c\u00e2nd indivizii nu mai au nicio cultur\u0103, deoarece ei nu \u00eencearc\u0103 nici s\u0103 interac\u021bioneze cu cultura dominant\u0103, dar nici s\u0103 \u0219i-o p\u0103streze pe a lor. Indivizii marginaliza\u021bi nu se pot identifica cu niciun grup, nici al lor ini\u021bial, nici cel majoritar, iar acest lucru \u00eei face s\u0103 nu mai aib\u0103 niciun sentiment al apartenen\u021bei.<\/p>\n

Studiile arat\u0103 c\u0103 stresul aculturativ este mai mic \u00een cazurile integr\u0103rii \u0219i asimil\u0103rii, \u00een timp ce marginalizarea \u0219i separarea sunt asociate cu un nivel crescut de stres, ceea ce poate duce la psiho-patologie, mai ales anxietate sau depresie (Berry, 1997, 1998), inclusiv \u00een cazul copiilor imigran\u021bilor, care sunt puternic influen\u021ba\u021bi de stresul prin care trec p\u0103rin\u021bii lor.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere cre\u0219terea semnificativ\u0103 a fluxurilor imigra\u021bionale, aceste concluzii legate de stresul aculturativ suferit de imigran\u021bi, inclusiv p\u00e2n\u0103 la a doua genera\u021bie, \u0219i consecin\u021bele acestuia precum anxietatea sau depresia trebuie luate \u00een calcul \u00een dezvoltarea de politici na\u021bionale \u0219i locale pentru integrarea mai bun\u0103 a imigran\u021bilor.<\/p>\n

Profesioni\u0219tii din sistemul medical pot contribui semnificativ la facilitarea acestui proces de integrare. Odat\u0103 cu cre\u0219terea diversit\u0103\u021bii culturale \u0219i etnice din \u021b\u0103rile europene, \u00een special cele membre ale Uniunii Europene, ace\u0219tia sunt chema\u021bi s\u0103-\u0219i dezvolte competen\u021bele interculturale pentru oferirea unor \u00eengrijiri de s\u0103n\u0103tate care \u021bin cont de pluralitatea profilurilor culturale din comunit\u0103\u021bile \u00een care lucreaz\u0103. Aceste competen\u021be interculturale se pot dob\u00e2ndi prin cursuri de formare profesional\u0103 \u00eencepute din \u0219coal\u0103 \u0219i continuate pe tot parcursul carierelor lor. \u00cengrijirile medicale oferite de personalul medical cu bune competen\u021be interculturale contribuie la facilitarea procesului de integrare, imigran\u021bii sim\u021bindu-se accepta\u021bi ca membri cu drepturi depline ai comunit\u0103\u021bilor de adop\u021bie.<\/p>\n

Materialele informative din domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice, precum \u0219i re\u021betele \u0219i alte documente legate de diverse tratamente, trebuie, de asemenea, adaptate pentru a \u021bine cont de nivelurile diferite de cunoa\u0219tere a limbii locale de c\u0103tre imigran\u021bi. Importante pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a \u00eengrijirilor oferite sunt \u0219i colectarea \u0219i analiza anumitor date despre statutul socio-economic sau epidemiologic al acestora. Dezvoltarea unor programe de asisten\u021b\u0103 primar\u0103 \u00een comunitate este o alt\u0103 m\u0103sur\u0103 binevenit\u0103 din punct de vedere al integr\u0103rii imigran\u021bilor.<\/p>\n

Cei mai mul\u021bi imigran\u021bi sunt asimila\u021bi \u00een decurs de c\u00e2teva genera\u021bii. \u00cen\u021belegerea de c\u0103tre profesioni\u0219tii din domeniul medical a etapei \u00een care se afl\u0103 respectivul imigrant ajut\u0103, de asemenea, \u00een oferirea unor \u00eengrijiri de calitate. Un asemenea deznod\u0103m\u00e2nt nu poate avea dec\u00e2t multiple implica\u021bii pozitive, printre acestea afl\u00e2ndu-se \u0219i depistarea precoce a oric\u0103ror manifest\u0103ri depresive care pot avea, \u00een condi\u021bii extreme, un impact devastator nu numai asupra vie\u021bii individului \u00een cauz\u0103, dar \u0219i a celor din jurul lui, a societ\u0103\u021bii, \u00een genera
\nwww.nola.com<\/p>\n

Articol realizat de Mirela Musta\u021b\u0103, Redactor E-Asistent, Specialist \u00een comunicare \u0219i rela\u021bii publice, PhD.<\/p>\n

Surse de documentare:
\nhttp:\/\/www.rfi.ro\/social-83041-le-figaro-profilul-neasteptat-al-jihadistilor-francezi
\nhttp:\/\/www.livestrong.com\/article\/161448-effects-of-teenage-depression\/
\nhttp:\/\/www.psmag.com\/health-and-behavior\/actually-know-connections-mental-illness-mass-shootings-gun-violence-83103
\nhttp:\/\/www.theguardian.com\/commentisfree\/2014\/dec\/04\/5-ways-address-rising-depression-young-people-psychological-issues-anxiety
\nhttps:\/\/www2.warwick.ac.uk\/fac\/soc\/ier\/publications\/2006\/green_2006_from_immigration_to_integration.pdf
\nhttp:\/\/journalofethics.ama-assn.org\/2012\/04\/stas1-1204.html
\nhttps:\/\/www.psychologytoday.com\/blog\/pieces-mind\/201403\/create-sense-belonging
\nhttp:\/\/www.researchgate.net\/publication\/240285741_Sense_of_belonging_as_a_buffer_against_depressive_symptoms
\nhttp:\/\/www.studentpulse.com\/articles\/861\/immigration-and-stress-the-relationship-between-parents-acculturative-stress-and-young-childrens-anxiety-symptoms<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un articol ap\u0103rut \u00een ziarul francez Le Figaro la sf\u00e2r\u0219it de noiembrie suscita un mare interes cu un studiu realizat de Centrul de Prevenire a Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI). El arat\u0103 c\u0103 tinerii francezi care se al\u0103tur\u0103 mi\u0219c\u0103rii jihadiste ar fi \u00een general tineri din clasa de mijloc, din familii de atei, suferind […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":3590,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[152,14],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3597"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3597"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3597\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3590"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.easistent.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}